Știri
Știri din categoria Externe
Atacul cu peste 800 de drone lansate de Rusia în plină zi ridică presiunea de securitate la granița estică a NATO, după ce loviturile au vizat inclusiv regiuni din vestul Ucrainei, aproape de frontierele Alianței, potrivit Libertatea. Conform informațiilor citate, cel puțin șase persoane au murit, iar țintele au inclus infrastructură critică.
Atacul a avut loc miercuri și a vizat mai multe regiuni, între care Dnipro, Harkov, Odesa și Poltava, afectând infrastructura rezidențială, portuară și energetică. Libertatea citează The Guardian, care notează că ofensiva a venit la doar câteva ore după un alt atac major, soldat, de asemenea, cu victime.
Într-o postare pe rețeaua X, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, aflat în aceeași zi la București, la Summitul B9, a transmis că atacul era în desfășurare și că drone suplimentare continuau să intre în spațiul aerian ucrainean.
„De la miezul nopții, au fost lansate deja cel puțin 800 de drone rusești, iar atacul este în curs, cu drone suplimentare care intră în spațiul aerian al țării noastre”
Zelenski a indicat că regiunile vestice, apropiate de granițele NATO, au fost ținte prioritare, un element care amplifică miza de securitate pentru statele din flancul estic, inclusiv prin riscul de incidente în proximitatea frontierelor și prin presiunea pe infrastructura energetică și de transport din zonă.
Pe fondul reluării loviturilor reciproce dintre Kiev și Moscova după un scurt armistițiu, observatori ucraineni au raportat cel puțin opt salve de drone lansate de Rusia, inclusiv din Belarus, cu obiectivul de a lovi infrastructura critică.
În plan regional, Slovacia a anunțat că își va închide punctele de frontieră cu Ucraina „din motive de securitate” până la noi dispoziții. Totodată, ministrul de externe al Ungariei, Anita Orbán, a condamnat atacurile asupra regiunilor din vestul Ucrainei cu populație de etnie maghiară.
Pe linia frontului de 1.250 de kilometri, ofensiva Rusiei ar fi încetinit în ultimele luni, iar atacurile ucrainene cu drone și rachete cu rază lungă au început să afecteze instalații energetice și de producție din interiorul Rusiei, potrivit materialului.
Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) a apreciat că Ucraina a reușit să „conteste inițiativa tactică” în mai multe zone, în pofida pierderilor ridicate raportate de partea rusă pentru câștiguri teritoriale limitate.
Separat, Ministerul Apărării al Rusiei a susținut că a interceptat 286 de drone ucrainene deasupra teritoriului său, în Crimeea, Marea Azov și Marea Neagră. În paralel, Ucraina continuă să își dezvolte tehnologiile proprii pentru a contracara astfel de atacuri, pe fondul intensificării războiului dronelor.
Recomandate
Reluarea folosirii rachetelor nord-coreene sugerează un nou stoc pentru Rusia , într-un moment în care Moscova își intensifică atacurile asupra Ucrainei, potrivit Agerpres , care citează Reuters. Două surse sub rezerva anonimatului au declarat că armata rusă ar fi folosit o rachetă nord-coreeană într-un atac lansat în noaptea de miercuri spre joi, în apropierea orașului Krîvîi Rih (Krivoi Rog), în centrul Ucrainei. În atac ar fi fost uciși mai mulți membri ai aceleiași familii. Informația nu este confirmată oficial în material de către forțele aeriene ucrainene, care nu au răspuns imediat unei solicitări de comentarii. De ce contează: semnal despre capacitatea de aprovizionare a Rusiei Deși Rusia a mai folosit în trecut rachete nord-coreene împotriva țintelor ucrainene, una dintre surse a indicat că reluarea utilizării după o pauză îndelungată ar putea însemna că Moscova dispune de un nou stoc de astfel de arme, pe fondul intensificării atacurilor cu rachete. O sursă militară a afirmat că 8 august 2025 a fost ultima dată când Ucraina a confirmat un atac rusesc cu o rachetă nord-coreeană. Context: atacuri cu rachete și drone și presiune pe apărarea aeriană Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Rusia a atacat Ucraina cu zeci de rachete și sute de drone în timpul nopții, iar opt persoane au fost ucise. Zelenski a deplâns lipsa de provizii pentru apărarea aeriană și le-a cerut aliaților să sprijine Kievul. Rusia a început să folosească rachete balistice nord-coreene cu rază scurtă de acțiune KN-23 și KN-24 împotriva Ucrainei spre sfârșitul anului 2023, mai notează Reuters, citat de Agerpres. În același context, Coreea de Nord este prezentată drept un aliat apropiat al Rusiei în conflict, furnizând mii de soldați și milioane de obuze de artilerie, pe lângă rachete. [...]
Kievul încearcă să extindă Starlink la lovituri în Rusia, mutând decizia la Musk. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , i-a cerut lui Donald Trump și altor oficiali americani să ajute Ucraina să obțină acordul lui Elon Musk pentru a folosi sistemul de comunicații prin satelit Starlink la ghidarea atacurilor pe teritoriul Rusiei, potrivit Mediafax . Solicitarea vine pe fondul presiunii pentru o utilizare mai extinsă a Starlink, în condițiile în care Zelenski caută alternative care să reducă dependența de sistemele americane de apărare aeriană Patriot, necesare pentru a contracara atacurile constante cu rachete și drone ale Rusiei asupra Ucrainei, potrivit Associated Press (AP), citată de Mediafax. În același context, AP notează că interceptoarele „sunt din ce în ce mai puține”, pe măsură ce războiul SUA și Israel împotriva Iranului continuă, iar Trump ar fi renunțat vineri la un angajament recent de a acorda Ucrainei o licență pentru a produce aceste interceptoare. Zelenski i-ar fi adresat cererea direct lui Trump într-o întâlnire din Biroul Oval, în această săptămână, în timpul unei vizite scurte la Washington, potrivit unei persoane familiarizate cu situația. Ulterior, el le-ar fi spus parlamentarilor, pe Dealul Capitoliului, că dorește ca Starlink să ajute la vizarea atacurilor din interiorul Rusiei, potrivit unei persoane prezente în sală. Trump nu s-a angajat să dea curs solicitării. De ce contează: Starlink, infrastructură privată cu limitări impuse de proprietar Musk le-a permis ucrainenilor să utilizeze Starlink pe propriul teritoriu, inclusiv în regiunile ucrainene ocupate de ruși, însă a restricționat utilizarea sistemului în interiorul Rusiei. În acest cadru, o eventuală extindere ar depinde de acordul proprietarului infrastructurii, SpaceX, compania care deține Starlink. Casa Albă, Ambasada Ucrainei la Washington și oficialii SpaceX nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii privind cererea lui Zelenski, mai arată materialul. Riscurile invocate: amenințări la adresa constelației de sateliți Potrivit AP, acordarea permisiunii pentru o utilizare extinsă a Starlink ar putea veni cu riscuri pentru Musk. Agenția a relatat anterior că două servicii de informații din țări NATO suspectează că Rusia dezvoltă o nouă armă antisatelit, care ar putea viza constelația Starlink cu nori de șrapnel pe orbită. Rusia consideră Starlink o amenințare gravă, iar miile de sateliți pe orbită joasă au fost „esențiali” pentru supraviețuirea Ucrainei în fața invaziei la scară largă începută în februarie 2022, potrivit aceleiași surse. [...]
Ucraina cere accelerarea livrărilor de apărare aeriană , după un atac masiv al Rusiei asupra Kievului, într-un mesaj care pune din nou presiune pe partenerii occidentali să ia decizii rapide privind echipamentele și muniția necesare, potrivit Mediafax . Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sybiha , a cerut accelerarea livrărilor de sisteme de apărare aeriană și antirachetă, după atacul lansat de Rusia asupra capitalei ucrainene în noaptea de vineri spre sâmbătă. Informațiile sunt atribuite agenției Ukrinform. Într-un mesaj publicat pe platforma X , Sybiha a descris atacul drept unul dintre cele mai grave din ultimele zile și a indicat un bilanț de „cel puțin 9” persoane ucise și 23 rănite, în urma unui atac cu „trei duzini de rachete balistice”, despre care a spus că este al doilea de o asemenea amploare în doar două zile. De ce contează: ritmul livrărilor devine o variabilă operațională Șeful diplomației ucrainene susține că, pe fondul dificultăților Rusiei de a-și atinge obiectivele pe front, atacurile se concentrează tot mai mult asupra orașelor și populației civile. În acest context, el afirmă că Ucraina are nevoie „cât mai repede” de: sisteme suplimentare de apărare aeriană și antirachetă; rachete interceptoare (muniția folosită pentru doborârea țintelor aeriene). Sybiha a legat explicit eficiența apărării aeriene de evoluția războiului și de perspectiva apropierii păcii, insistând că viteza deciziilor și a livrărilor are efect direct asupra numărului de victime. „Rapiditatea deciziilor și a livrărilor este esențială. Fiecare decizie care consolidează apărarea spațiului aerian ucrainean salvează vieți omenești, în timp ce fiecare întârziere duce la decese și crime de război.” Ce se știe despre atacul asupra Kievului Autoritățile ucrainene au anunțat anterior că, în urma atacului masiv cu rachete din noaptea de 1 august, nouă persoane au murit și cel puțin 28 au fost rănite. În cinci raioane ale Kievului au izbucnit incendii, iar mai multe clădiri și infrastructuri au fost avariate, conform informațiilor citate de Mediafax. [...]
ISW susține că Rusia exagerează câștigurile din nordul Ucrainei pentru a influența sprijinul occidental , iar dovezile din teren nu confirmă avansurile revendicate, potrivit evaluării publicate de Kyiv Post , pe baza analizei Institute for the Study of War (ISW) din 31 iulie 2026. În evaluarea sa, ISW afirmă că Gruparea de Forțe „Nord” a Rusiei și comanda militară de vârf „probabil mint” Kremlinul în privința amploarei câștigurilor din nordul Ucrainei, pentru a susține narațiunea că forțele ruse avansează pe întreg teatrul de operațiuni, inclusiv pe un segment de front care ar fi rămas în mare parte stagnant aproape doi ani. În același timp, analiza indică faptul că aceste afirmații sunt folosite în cadrul unui efort de „război cognitiv” menit să proiecteze imaginea unor progrese constante și să convingă partenerii Ucrainei să își reducă sprijinul. ISW notează că „dovezile disponibile de pe câmpul de luptă” nu coroborează declarațiile ruse privind avansuri în regiunile Sumî și Harkiv. Mai mult, forțele ucrainene ar contraataca în unele zone din nord, ceea ce contrazice ideea unor înaintări ruse „necontestate” la scară largă. Un alt element relevant, potrivit aceleiași evaluări, este că unii „milbloggeri” pro-Kremlin ar respinge în mod vizibil narațiunea oficială a armatei ruse despre situația din nordul Ucrainei. Elemente operaționale din actualizarea ISW Pe lângă componenta de comunicare strategică, evaluarea include câteva repere operaționale punctuale: Rusia a lansat 255 de drone împotriva Ucrainei peste noapte. Compania ucraineană de apărare F-Drones a livrat primele 2.000 de drone FPV (drone „first-person view”, pilotate cu transmisie video în timp real) către armata SUA, în cadrul programului „Drone Dominance” al Departamentului Apărării. Forțele ucrainene ar fi avansat recent în direcția Borova , potrivit ISW. De ce contează Dacă evaluarea ISW este corectă, miza depășește linia frontului: exagerarea câștigurilor ar funcționa ca instrument de presiune informațională asupra capitalelor occidentale, într-un moment în care continuitatea sprijinului militar și financiar pentru Ucraina rămâne esențială. În paralel, mențiunea privind livrarea de drone FPV către armata SUA indică faptul că tehnologiile dezvoltate în Ucraina intră în programe occidentale, cu potențial impact asupra lanțurilor de aprovizionare și a standardelor de achiziție din apărare. [...]
Ucraina a interceptat doar una din 27 de rachete balistice rusești, pe fondul lipsei de interceptoare Patriot , ceea ce a amplificat efectele unui atac aerian masiv asupra Kievului, potrivit Kyiv Post . În urma loviturilor, cel puțin nouă persoane au murit și 30 au fost rănite în capitală. Atacul din noaptea de 1 august a inclus, în total, 35 de rachete și 185 de drone de atac de diferite tipuri, a transmis președintele Volodîmîr Zelenski pe Telegram. Deși Kievul a fost ținta principală, au fost raportate lovituri și în regiunile Dnipropetrovsk, Sumî, Harkiv și Poltava. Zelenski a pus incapacitatea de a doborî celelalte 26 de rachete balistice pe seama epuizării stocurilor de interceptoare și a avertizat că acest deficit „încurajează” noi atacuri. El a cerut partenerilor internaționali să grăbească livrările de sisteme antirachetă cu capabilități anti-balistice, pentru a limita pierderile de vieți omenești. Victime și distrugeri în Kiev Administrația Militară a Orașului Kiev a raportat nouă morți și 30 de răniți, inclusiv patru copii. Cele mai mari pierderi au fost în districtul Darnîțkîi, unde serviciile de urgență au indicat șapte decese și 14 răniți; au fost avariate o clădire administrativă și imobile rezidențiale din apropiere, iar într-o piață publică a rămas un crater. În districtul Solomianskîi, două persoane au fost ucise și opt au fost rănite, inclusiv doi copii. O clădire rezidențială cu cinci etaje a fost parțial distrusă și a luat foc, iar echipele de intervenție au evacuat 35 de persoane de la etajele superioare. Impact operațional: avarii în șapte districte și măsuri de urgență Autoritățile au raportat pagube în șapte districte ale orașului, inclusiv din cauza resturilor căzute după interceptări. Au fost afectate: 18 clădiri rezidențiale (blocuri și case); o clinică medicală; un studio de film; supermarketuri; mai multe vehicule, inclusiv ambulanțe; clădirea care găzduiește ambasada Lituaniei. În zonele lovite au fost instalate puncte mobile de control ale poliției, iar anchetatorii documentează pagubele. Bilanțul victimelor ar putea crește, pe măsură ce operațiunile de căutare și degajare continuă. [...]
Atacul cu rachete balistice asupra Kievului accentuează presiunea pe apărarea antiaeriană a Ucrainei , într-un context în care autoritățile de la Kiev reclamă o lipsă cronică de sisteme capabile să intercepteze astfel de proiectile, potrivit HotNews . Rusia a lovit în primele ore ale zilei de sâmbătă capitala Ucrainei cu rachete balistice, ucigând cel puțin nouă persoane și rănind alte 28, inclusiv patru copii, a declarat primarul Kievului, Vitali Klitschko , citat de Reuters. Corespondenții agenției au relatat că peste o duzină de explozii au zguduit orașul. Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiha , a descris atacul drept „o noapte de iad” și a cerut „urgent” sisteme suplimentare de apărare aeriană și antirachetă, precum și rachete de interceptare, într-un mesaj publicat pe X. Pagube în oraș și intervenții de urgență În Kiev au izbucnit incendii în mai multe zone și au fost raportate întreruperi de curent în unele cartiere. Klitschko a spus că o clădire de locuințe din districtul Shevchenkivskyi a fost parțial distrusă, iar oameni au rămas blocați în interior după ce etajele întâi și al doilea s-au prăbușit parțial. Totodată, au luat foc și câteva depozite. O locatară, Nadiia Komarova, portăreasă în vârstă de 68 de ani, a descris pentru Reuters cum a fost surprinsă de sirene și explozii și a relatat că i s-au spart geamurile și au căzut bucăți din tavan în apartament. Context: intensificarea loviturilor și vulnerabilitatea la rachete balistice Atacul vine la două zile după un incident în care o rachetă de croazieră, despre care se bănuiește că ar fi fost lansată de Rusia, a aterizat în Polonia în timpul unui atac de amploare asupra Ucrainei. Atacul de joi a provocat moartea a nouă persoane, inclusiv șase membri ai unei familii dintr-un sat de lângă Krivoi Rog. În ultimele luni, Rusia și-a intensificat atacurile asupra Kievului, iar Ucraina se confruntă, potrivit aceleiași relatări, cu o lipsă cronică de sisteme de apărare aeriană capabile să doboare rachete balistice, care se deplasează cu o viteză de câteva ori mai mare decât cea a sunetului. [...]
