Știri
Știri din categoria Externe

Atacul cu peste 800 de drone lansate de Rusia în plină zi ridică presiunea de securitate la granița estică a NATO, după ce loviturile au vizat inclusiv regiuni din vestul Ucrainei, aproape de frontierele Alianței, potrivit Libertatea. Conform informațiilor citate, cel puțin șase persoane au murit, iar țintele au inclus infrastructură critică.
Atacul a avut loc miercuri și a vizat mai multe regiuni, între care Dnipro, Harkov, Odesa și Poltava, afectând infrastructura rezidențială, portuară și energetică. Libertatea citează The Guardian, care notează că ofensiva a venit la doar câteva ore după un alt atac major, soldat, de asemenea, cu victime.
Într-o postare pe rețeaua X, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, aflat în aceeași zi la București, la Summitul B9, a transmis că atacul era în desfășurare și că drone suplimentare continuau să intre în spațiul aerian ucrainean.
„De la miezul nopții, au fost lansate deja cel puțin 800 de drone rusești, iar atacul este în curs, cu drone suplimentare care intră în spațiul aerian al țării noastre”
Zelenski a indicat că regiunile vestice, apropiate de granițele NATO, au fost ținte prioritare, un element care amplifică miza de securitate pentru statele din flancul estic, inclusiv prin riscul de incidente în proximitatea frontierelor și prin presiunea pe infrastructura energetică și de transport din zonă.
Pe fondul reluării loviturilor reciproce dintre Kiev și Moscova după un scurt armistițiu, observatori ucraineni au raportat cel puțin opt salve de drone lansate de Rusia, inclusiv din Belarus, cu obiectivul de a lovi infrastructura critică.
În plan regional, Slovacia a anunțat că își va închide punctele de frontieră cu Ucraina „din motive de securitate” până la noi dispoziții. Totodată, ministrul de externe al Ungariei, Anita Orbán, a condamnat atacurile asupra regiunilor din vestul Ucrainei cu populație de etnie maghiară.
Pe linia frontului de 1.250 de kilometri, ofensiva Rusiei ar fi încetinit în ultimele luni, iar atacurile ucrainene cu drone și rachete cu rază lungă au început să afecteze instalații energetice și de producție din interiorul Rusiei, potrivit materialului.
Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) a apreciat că Ucraina a reușit să „conteste inițiativa tactică” în mai multe zone, în pofida pierderilor ridicate raportate de partea rusă pentru câștiguri teritoriale limitate.
Separat, Ministerul Apărării al Rusiei a susținut că a interceptat 286 de drone ucrainene deasupra teritoriului său, în Crimeea, Marea Azov și Marea Neagră. În paralel, Ucraina continuă să își dezvolte tehnologiile proprii pentru a contracara astfel de atacuri, pe fondul intensificării războiului dronelor.
Recomandate

Zelenski spune că Rusia își erodează capacitatea de a susține războiul, pe fondul loviturilor asupra infrastructurii energetice și logistice , iar asta ar putea amplifica presiunea economică internă asupra Kremlinului, potrivit Digi24 , care preia un interviu acordat de președintele ucrainean publicației The Guardian la Londra. În interviu, Volodimir Zelenski susține că, deși „nu putem spune că Rusia pierde acest război”, „își pierd inițiativa în fiecare zi”. El descrie ultima săptămână ca pe o succesiune de eșecuri pentru Kremlin, inclusiv atacuri cu drone ucrainene cu rază lungă care au lovit Sankt Petersburg și au provocat incendii la terminale petroliere, precum și lovituri care au „paralizat” Crimeea ocupată. În peninsulă, afirmă Zelenski, o arteră rutieră esențială pentru aprovizionare a fost blocată de camioane și cisterne în flăcări, iar regiunea se confruntă cu o „gravă penurie de combustibil”. Loviturile asupra energiei și logisticii, miza cu efect economic Țintele descrise de Zelenski – terminale petroliere, infrastructură de aprovizionare și logistică – au o relevanță directă pentru funcționarea economiei și pentru capacitatea Rusiei de a alimenta efortul de război. În același timp, el afirmă că, pe frontul de est, avansul Rusiei „s-a oprit aproape complet”. Zelenski susține că Rusia ar pierde „peste 30.000 de soldați pe lună”, dintre care „23.000-24.000” ar fi uciși, iar restul răniți „grav”, adăugând că cifra reală „ar putea fi chiar mai mare”. El afirmă și că Ucraina a pierdut personal militar, „dar într-o măsură mai mică”. Aceste cifre sunt prezentate ca evaluări ale liderului ucrainean, fără o confirmare independentă în materialul citat. Escaladarea atacurilor aeriene și presiunea pe apărarea antiaeriană În paralel cu semnalele de blocaj pe front, Zelenski spune că atacurile aeriene rusești asupra orașelor ucrainene s-au intensificat în ultimele luni, cu scopul de a teroriza populația civilă. Un atac menționat în interviu a implicat 73 de rachete și 656 de drone, iar 18 persoane au fost ucise în Kiev și Dnipro, inclusiv un copil de trei ani. Potrivit primarului citat în material, rușii ar folosi deliberat muniții cu dispersie în zone populate. În acest context, Zelenski afirmă că Ucraina duce lipsă de sisteme Patriot fabricate în SUA, pe care le descrie drept singurele capabile să doboare rachetele balistice rusești. El mai spune că o rachetă Patriot ar costa 4 milioane de dolari (aprox. 18,4 milioane lei) bucata. Dimensiunea diplomatică: Trump, Europa și „o alternativă” la Patriot Zelenski afirmă că i-a spus „întotdeauna” președintelui american Donald Trump că Vladimir Putin „minte” și „se joacă” cu Casa Albă, dar adaugă că este recunoscător americanilor pentru sprijinul acordat. Totodată, el admite că atenția Washingtonului s-a mutat spre Orientul Mijlociu, în special după începutul războiului cu Iranul, și regretă că Ucraina nu a primit „un astfel de volum de sprijin” precum aliații SUA din Golf și Israel. Pe linie europeană, Zelenski spune că a discutat la Downing Street cu premierul britanic Keir Starmer, cancelarul german Friedrich Merz și președintele francez Emmanuel Macron, reiterând cererea ca aliații să ajute la „închiderea” spațiului aerian al Ucrainei (adică sprijin pentru respingerea atacurilor cu drone și rachete). El mai afirmă că Londra, Parisul, Berlinul și alte state UE ar trebui să colaboreze pentru a dezvolta o alternativă europeană la Patriot, în condițiile în care Regatul Unit nu ar avea un program propriu de rachete antibalistice. Ce urmează, potrivit lui Zelenski Liderul ucrainean evită să detalieze viitoare operațiuni, dar susține că atacurile cu drone de rază lungă și medie au făcut ca recuperarea Crimeei să devină o posibilitate „tentantă”, chiar dacă „îndepărtată”. El spune că Ucraina urmărește distrugerea infrastructurii logistice a peninsulei și lovirea altor ținte militare și energetice din sudul ocupat, pentru a reduce capacitatea Rusiei de a „militariza” Crimeea. [...]

Volodimir Zelenski spune că scrisoarea deschisă către Vladimir Putin a avut efectul urmărit, mizând pe ea ca instrument de poziționare diplomatică în fața aliaților , potrivit Meduza . Președintele Ucrainei a afirmat, după summitul NB8 (Nordic Baltic 8), că și-a atins obiectivul, fără să detalieze însă „rezultatul” obținut. Zelenski a spus la o conferință de presă că nu poate, deocamdată, să explice în ce constă concret efectul la care se referă. El a adăugat că, prin scrisoare, a urmărit să le arate partenerilor Ucrainei „cine este pregătit pentru pace și cine nu”. Mesajul către SUA: mutarea atenției de pe Orientul Mijlociu pe Ucraina În același context, Zelenski a vorbit și despre o altă scrisoare, adresată lui Donald Trump. Potrivit declarațiilor sale, obiectivul a fost diferit: să încerce să reorienteze, măcar parțial, atenția Statelor Unite de la Orientul Mijlociu către situația din Ucraina. Totodată, președintele ucrainean a spus că țara are nevoie de „capacități serioase de apărare antirachetă” (apărare împotriva rachetelor). Context: propunerea de dialog direct și reacția lui Putin Pe 4 iunie, Zelenski a publicat o scrisoare deschisă către Putin, în care a propus încheierea războiului „prin dialog direct” și o întâlnire personală. Putin a răspuns a doua zi, în timpul discursului din plenul Forumului Economic Internațional de la Sankt Petersburg , susținând că scrisoarea conține „elemente de grosolănie”. Liderul rus a mai afirmat că nu a refuzat niciodată întâlniri și că Zelenski poate veni la Moscova. În finalul răspunsului, Putin s-a adresat militarilor ruși cu formula: „Lucrați, fraților”. [...]

Președintele Estoniei spune că în vara lui 2026 s-ar putea deschide o fereastră de negocieri pentru încheierea războiului, iar Europa trebuie să fie pregătită să intre la masă , potrivit Kyiv Post , care relatează despre declarațiile lui Alar Karis făcute la Tallinn, alături de președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski . Karis a afirmat pe 9 iunie că este „destul de probabil” să existe „o fereastră de oportunitate” în această vară și a cerut pregătirea din timp a Europei pentru un astfel de moment. În același timp, liderul eston a spus că presiunea asupra Rusiei trebuie să continue, inclusiv prin canale diplomatice, pentru ca Moscova „să vină la masa negocierilor și să încheie războiul”. Miza pentru Europa: rol direct în eventualele discuții Mesajul central al președintelui Estoniei este că eventualele negocieri nu ar trebui purtate „separat”, fără participarea tuturor părților implicate în conflict. Karis a adăugat că Europa ar trebui să participe la orice viitoare negocieri, dacă Ucraina își dorește implicarea europeană, iar participarea SUA ar fi „benefică” dacă discuțiile avansează. Declarațiile vin în contextul continuării luptelor și al atacurilor rusești asupra Ucrainei, în timp ce eforturile diplomatice pentru oprirea războiului rămân în desfășurare. Ce se știe (și ce nu) despre „fereastra” din vară Potrivit publicației, nici Karis, nici Zelenski nu au oferit detalii despre ce evoluții ar putea crea această oportunitate de negocieri mai târziu în vară. Kyiv Post notează și poziția repetată a guvernului ucrainean: orice înțelegere viitoare trebuie să respecte suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. Context: discuții despre înghețarea frontului În material este menționat și un interviu acordat de Zelenski postului Sky News, în care acesta a spus că ar accepta înghețarea războiului pe actualele linii ale frontului ca cea mai rapidă cale către o încetare a focului, cu condiția ca aceasta să ducă la diplomație și să prevină reluarea agresiunii. În același timp, Moscova ar insista ca o eventuală înțelegere să includă cedarea integrală a regiunii Donețk de către Ucraina, mai scrie Kyiv Post. Estonia, între sprijin militar și presiune politică Estonia este prezentată drept unul dintre cei mai vocali susținători ai Ucrainei de la începutul invaziei la scară largă, sprijinind constant ajutorul militar, sancțiunile împotriva Moscovei și integrarea Ucrainei în instituțiile europene. În lipsa unor detalii despre condițiile concrete ale unei eventuale runde de negocieri, semnalul transmis de Tallinn este unul de pregătire instituțională: dacă apare o „fereastră” în vară, Europa ar trebui să fie gata să joace un rol direct, nu doar să susțină de la distanță. [...]

Kremlinul respinge rolul UE de mediator în Ucraina , susținând că blocul comunitar ar fi mai degrabă interesat de continuarea conflictului, potrivit Digi24 . Mesajul, transmis de purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov , are relevanță directă pentru arhitectura de negociere: Moscova indică explicit că nu acceptă o mediere europeană care ar veni la pachet cu condiții impuse Rusiei. Peskov a spus că Uniunea Europeană „este departe de a fi pregătită” să joace rolul de mediator într-un proces de pace între Ucraina și Rusia, argumentând că UE ar fi „concentrată mai mult pe continuarea războiului”. În același timp, oficialul rus a calificat drept „ilogică și greșită” orice inițiativă de mediere care pornește de la impunerea unor condiții Moscovei. „În primul rând, iniţierea eforturilor de mediere prin impunerea unor condiţii Rusiei este ilogică şi greşită. Şi, desigur, aceasta este inacceptabil pentru noi.” Negocierile mediate de SUA: „suspendate”, dar contactele continuă Declarațiile vin pe fondul blocării negocierilor de pace ruso-ucrainene mediate de SUA. Peskov a afirmat că, în prezent, nu există planuri pentru o convorbire telefonică între președintele american Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin. În schimb, potrivit Kremlinului, emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner continuă să mențină contacte atât cu Rusia, cât și cu Ucraina, chiar dacă „procesul de mediere asupra Ucrainei este în prezent suspendat”. Peskov a mai spus că nu există încă o dată exactă pentru o vizită a negociatorilor americani în Rusia, dar că Moscova i-ar primi „în orice moment”. Context: ultima rundă, fără progrese; miza teritorială rămâne blocajul Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că a avut o discuție „pozitivă” cu Witkoff și Kushner și a vorbit despre disponibilitatea lor de a contribui la o soluționare „în următoarele săptămâni”. Totuși, Peskov a susținut că Kremlinul nu a primit informații despre această discuție. Ultima rundă de negocieri ruso-ucrainene mediate de SUA a avut loc pe 17–18 februarie, la Geneva, și s-a încheiat fără progrese, cu excepția unor noi schimburi de prizonieri și a discuțiilor despre modalități de verificare a unei încetări a focului, „odată ce se va ajunge la un acord de pace” — perspectivă descrisă ca îndepărtată. Conform unor surse diplomatice citate în material, discuțiile au fost „foarte tensionate”, iar Rusia nu ar fi cedat în privința cererilor sale, în special cea ca Ucraina să-i cedeze întregul Donbas. Textul precizează că ar fi vorba despre un teritoriu de aproximativ 20% din provincia Donețk aflat încă sub controlul armatei ucrainene și despre partea rămasă sub control ucrainean în provincia Lugansk, a cărei ocupare completă a fost revendicată de Rusia. [...]

Polonia amenință cu blocarea acordurilor despre Ucraina dacă e ținută în afara negocierilor , un semnal care poate complica coordonarea europeană și, implicit, predictibilitatea deciziilor cu impact regional, potrivit Antena 3 . Premierul polonez Donald Tusk a avertizat marți că Varșovia „nu se va simți obligată să respecte niciun acord” rezultat din negocierile privind războiul din Ucraina în formatul „E3” (Regatul Unit, Franța și Germania) dacă Polonia este exclusă de la discuții. Declarația vine după ce Tusk s-a arătat nemulțumit că nu a fost invitat la ultima reuniune a europenilor cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski , desfășurată duminică la Londra. Într-o conferință de presă la Varșovia, Tusk a indicat că la întâlnirea de la Londra au participat premierul britanic Keir Starmer, președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Friedrich Merz, alături de Zelenski. Tot marți, Tusk a spus că a avut „o discuție extinsă” cu Merz, care l-a informat despre detaliile reuniunii. „Din perspectiva Poloniei, nu vom fi obligați și nu vom respecta niciun acord la care nu participăm”, a transmis Tusk, potrivit relatării citate de Antena 3. Miza: legitimitatea deciziilor și coeziunea europeană Tusk și-a justificat poziția prin rolul Poloniei în arhitectura regională, afirmând că țara sa este „o verigă absolut esențială” pentru discuții serioase despre viitorul Ucrainei și al regiunii. În același context, el a criticat „fragmentarea” produsă de „aceste formate reduse” și a susținut că și alți parteneri europeni împărtășesc nemulțumirea. Materialul nu oferă detalii despre eventuale măsuri concrete pe care Polonia le-ar putea lua în continuare sau despre un răspuns al statelor din formatul E3. [...]

Comisia Europeană pregătește un nou set de sancțiuni care ar putea înăspri semnificativ accesul pe piața UE și fluxurile comerciale legate de Rusia , inclusiv printr-o propunere de interzicere a intrării în Uniune a persoanelor care au servit în armata rusă de la începutul războiului din Ucraina, potrivit news.ro . Măsura este inclusă în propunerea celui de-al 21-lea pachet de sancțiuni de la invazia din februarie 2022. Propunerea privind vizele vizează „pentru prima oară” interzicerea intrării în UE a „oricărei persoane care a servit în forțele armate ruse” de la începutul războiului, a declarat la Bruxelles președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen . Mai multe state membre, inclusiv țările baltice și nordice, susțin de luni de zile o astfel de interdicție, argumentând că este inadmisibil ca militarii ruși să facă turism în Europa după ce au luptat în Ucraina. Petrolul rusesc: suspendarea ajustării automate a plafonului Pe componenta energetică, Comisia vrea să suspende mecanismul care permitea menținerea prețului petrolului brut rusesc exportat cu 15% sub prețul pieței. Plafonarea, decisă de statele G7, se aplică intermediarilor care exportă petrol brut rusesc, iar din ianuarie fusese introdus un mecanism de ajustare automată pentru a păstra diferența de cel puțin 15% sub piață. În contextul scumpirilor generate de războiul din Orientul Mijlociu, acest mecanism „nu mai permite atingerea obiectivului inițial” – reducerea veniturilor Rusiei din exporturile de petrol, care finanțează efortul de război, potrivit explicațiilor prezentate de von der Leyen. Ea a afirmat că veniturile energetice ale Rusiei „au scăzut cu aproximativ 40% la începutul lui 2025”. Comisia propune „simpla suspendare” a ajustării automate până în ianuarie anul viitor. În ianuarie, plafonarea fusese stabilită la 44,10 dolari pe baril, iar prețul barilului Ural (referința mecanismului) ar fi ajuns în prezent la aproximativ 90 de dolari, dublu față de ianuarie. Pescuit, companii chineze și criptomonede: extinderea ariei sancțiunilor Noul pachet ar urma să includă, în premieră, sectorul pescuitului. Von der Leyen a anunțat propuneri de „restricții importante” la import pentru anumite produse de pescuit și o interzicere totală pentru altele, „ca de exemplu codul”. Pe zona de evitare a sancțiunilor, Comisia propune adăugarea a 14 întreprinderi chinezești pe lista celor cărora li se interzice comerțul cu state membre UE. Totodată, Bruxellesul vrea să interzică anumite tranzacții în criptomonede, despre care susține că sunt folosite pentru a ocoli sancțiunile financiare occidentale impuse Rusiei. Context: evaluări privind costul sancțiunilor pentru Rusia Von der Leyen a susținut că sancțiunile „slăbesc bazele economice” ale efortului de război al Rusiei. Separat, șefa diplomației europene, Kaja Kallas , a estimat la aproximativ 1.500 de miliarde de euro costul plătit de Rusia prin sancțiunile europene, conform aceleiași surse. [...]