Știri
Știri din categoria Externe
Marco Rubio estimează că Rusia pierde lunar 15.000–20.000 de soldați uciși, un nivel al costurilor umane care, în lectura Washingtonului, apasă atât pe capacitatea militară a Moscovei, cât și pe perspectiva reluării negocierilor, potrivit Mediafax.
Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat Fox News pe 14 mai, în timpul unei călătorii în China alături de Donald Trump, în care secretarul de stat american a descris războiul drept o sursă de pierderi „enorme” atât pentru Rusia, cât și pentru Ucraina, inclusiv din perspectivă economică, fără a detalia însă cifre sau estimări privind pagubele materiale.
Rubio a susținut că raportul pierderilor lunare ar fi net defavorabil Rusiei, afirmând că „rușii pierd de cinci ori mai mulți soldați pe lună decât ucrainenii”, în condițiile în care Ucraina „este o țară mai mică și are o armată mai mică”.
Tot el a precizat o estimare explicită pentru pierderile rusești:
„Rușii pierd între 15 și 20.000 de soldați pe lună – uciși. Nu răniți, ci, exact, uciși.”
În același context, Rubio a spus că „impulsul negocierilor a încetinit” în ultimele luni, invocând o creștere a încrederii ucrainenilor în pozițiile lor pe câmpul de luptă și un „oarecare optimism” al rușilor, pe fondul creșterii prețurilor petrolului.
Rubio a adăugat că SUA speră ca atât Moscova, cât și Kievul să revină la masa negocierilor, menționând posibilitatea ca acest lucru să se întâmple „fie datorită declarației lui Vladimir Putin, fie din alte motive”.
În interviu, Rubio a afirmat și că Forțele Armate ale Ucrainei au devenit „cele mai puternice și mai formidabile” din Europa, atribuind această evoluție atât ajutorului primit, cât și experienței acumulate în luptă. În material este menționat și că Ucraina își împărtășește experiența privind utilizarea dronelor, inclusiv în cadrul exercițiilor militare Aurora 26 din Suedia, unde operatori ucraineni ar fi demonstrat impactul dronelor FPV (drone controlate în timp real prin cameră, „first-person view”) asupra unităților terestre.
Recomandate
Atacul cu peste 800 de drone lansate de Rusia în plină zi ridică presiunea de securitate la granița estică a NATO , după ce loviturile au vizat inclusiv regiuni din vestul Ucrainei, aproape de frontierele Alianței, potrivit Libertatea . Conform informațiilor citate, cel puțin șase persoane au murit, iar țintele au inclus infrastructură critică. Atacul a avut loc miercuri și a vizat mai multe regiuni, între care Dnipro, Harkov, Odesa și Poltava, afectând infrastructura rezidențială, portuară și energetică. Libertatea citează The Guardian, care notează că ofensiva a venit la doar câteva ore după un alt atac major, soldat, de asemenea, cu victime. Într-o postare pe rețeaua X, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , aflat în aceeași zi la București, la Summitul B9 , a transmis că atacul era în desfășurare și că drone suplimentare continuau să intre în spațiul aerian ucrainean. „De la miezul nopții, au fost lansate deja cel puțin 800 de drone rusești, iar atacul este în curs, cu drone suplimentare care intră în spațiul aerian al țării noastre” Zelenski a indicat că regiunile vestice, apropiate de granițele NATO, au fost ținte prioritare, un element care amplifică miza de securitate pentru statele din flancul estic, inclusiv prin riscul de incidente în proximitatea frontierelor și prin presiunea pe infrastructura energetică și de transport din zonă. Efecte regionale: măsuri la frontieră și reacții politice Pe fondul reluării loviturilor reciproce dintre Kiev și Moscova după un scurt armistițiu, observatori ucraineni au raportat cel puțin opt salve de drone lansate de Rusia, inclusiv din Belarus, cu obiectivul de a lovi infrastructura critică. În plan regional, Slovacia a anunțat că își va închide punctele de frontieră cu Ucraina „din motive de securitate” până la noi dispoziții. Totodată, ministrul de externe al Ungariei, Anita Orbán, a condamnat atacurile asupra regiunilor din vestul Ucrainei cu populație de etnie maghiară. Context militar: presiune pe infrastructura energetică de ambele părți Pe linia frontului de 1.250 de kilometri, ofensiva Rusiei ar fi încetinit în ultimele luni, iar atacurile ucrainene cu drone și rachete cu rază lungă au început să afecteze instalații energetice și de producție din interiorul Rusiei, potrivit materialului. Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) a apreciat că Ucraina a reușit să „conteste inițiativa tactică” în mai multe zone, în pofida pierderilor ridicate raportate de partea rusă pentru câștiguri teritoriale limitate. Separat, Ministerul Apărării al Rusiei a susținut că a interceptat 286 de drone ucrainene deasupra teritoriului său, în Crimeea, Marea Azov și Marea Neagră. În paralel, Ucraina continuă să își dezvolte tehnologiile proprii pentru a contracara astfel de atacuri, pe fondul intensificării războiului dronelor. [...]
Volodimir Zelenski a cerut pregătirea unor opțiuni de ripostă după ce Rusia a lansat, pe parcursul a aproape două zile, un atac aerian masiv cu peste 1.500 de drone și zeci de rachete, punând din nou în prim-plan presiunea pe apărarea antiaeriană a Ucrainei și nevoia de muniție și sisteme suplimentare, potrivit Kyiv Post . În urma unei reuniuni cu conducerea militară, Zelenski a spus că Ucraina a interceptat 94% dintre drone și 73% dintre rachetele lansate în noaptea de miercuri spre joi. Conform președintelui ucrainean, forțele ruse au folosit 1.567 de drone și 56 de rachete de diverse tipuri în valuri de atac din 13-14 mai. Miza operațională: rachetele balistice și „supraîncărcarea” apărării aeriene Zelenski a indicat rachetele balistice drept principala problemă și a descris atacurile ca o tactică deliberată de „teroare”, în care Rusia ar fi acumulat drone și rachete înainte de a lansa lovituri aproape continue, pentru a copleși sistemele de apărare aeriană. „Provocarea-cheie sunt rachetele balistice și protejarea miilor de obiective de infrastructură din spate și a orașelor noastre.” După întâlnirea cu liderii militari, el a declarat că a cerut Forțelor de Apărare și serviciilor de informații să propună „formate posibile” de răspuns la atac. „Am instruit Forțele de Apărare ale Ucrainei și serviciile speciale să propună posibile formate pentru răspunsul nostru la această lovitură rusească.” Totodată, oficialii ucraineni au discutat creșterea livrărilor de echipamente de apărare aeriană, în special sisteme radar și capabilități anti-balistice. „Toți trebuie să se concentreze pe sistemele anti-balistice și pe rachetele pentru ele. Aceasta este prioritatea numărul unu.” Victime și distrugeri: bilanț provizoriu, operațiuni de salvare în desfășurare Atacurile au lovit mai multe regiuni, de la Rivne și Ivano-Frankivsk până la regiunile Kyiv și Harkiv. În capitală, operațiunile de căutare și salvare erau încă în desfășurare după ce intrarea unui bloc de locuințe s-a prăbușit de la etajul 1 la etajul 9. Zelenski a afirmat că în Kyiv au fost confirmate cel puțin șapte decese și 39 de răniți, iar soarta a aproape 20 de persoane care ar fi putut fi în clădire rămânea necunoscută la acel moment. Ulterior, șeful Administrației Militare a Orașului Kyiv, Tymur Tkachenko, a anunțat că bilanțul a urcat la opt morți, inclusiv o fată de 13 ani. Ce urmează: presiune pe parteneri pentru muniție antiaeriană Președintele ucrainean a mai spus că va discuta cu diplomații ucraineni despre obținerea de rachete suplimentare pentru apărarea aeriană de la partenerii internaționali, adăugând că eficiența diplomației Ucrainei în mai și iunie va depinde parțial de progresele în întărirea „scutului aerian” al țării. [...]
Vizita „în curând” a lui Vladimir Putin în China poate accelera negocierile energetice ruso-chineze , într-un moment în care Moscova caută să-și majoreze exporturile de petrol și gaze către Beijing, potrivit Agerpres , care citează EFE. Kremlinul susține că pregătirile sunt aproape finalizate. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat, la conferința de presă zilnică, că vizita „va avea loc în curând”, iar partea rusă se află „în faza finală” a organizării. Miza: cooperarea pe petrol și gaze, cu exporturi mai mari spre China Putin a afirmat pe 9 mai că, în timpul vizitei, Rusia și China intenționează să facă „un pas important” în cooperarea din domeniul petrolului și al gazelor naturale, în condițiile în care Moscova urmărește să-și crească livrările către Beijing. „Voi fi foarte mulțumit dacă vom reuși să rezolvăm această problemă în timpul vizitei.” În pregătirea deplasării, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a fost la Beijing la jumătatea lunii aprilie, când a fost primit de președintele chinez Xi Jinping. Context geopolitic: sincronizare cu vizita lui Donald Trump și discuții pe dosare externe Anunțul vine în timp ce președintele SUA, Donald Trump, se află într-o vizită oficială în China. În același registru, Putin a spus că este „foarte important” ca relațiile dintre SUA și China să continue, pe care le-a descris drept „un factor de stabilitate”. În februarie, în ultima lor convorbire telefonică, Putin și Xi au discutat despre tensiunile legate de Iran și au pledat pentru dezvoltarea cooperării cu Venezuela și Cuba. Cei doi lideri s-au întâlnit de peste 40 de ori din 2013, ultima dată în septembrie 2025, la Beijing. [...]
Rusia își extinde cooperarea cu talibanii, un pas cu miză de securitate regională , după ce Moscova spune că stabilește un „parteneriat complet” cu autoritățile de la Kabul și încurajează alte state din regiune să-și intensifice relațiile cu Afganistanul, potrivit Reuters . Declarația îi este atribuită de agenția Interfax lui Serghei Șoigu , secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, care a spus că o cooperare mai strânsă cu Kabul este importantă pentru „securitatea și dezvoltarea” regiunii. În acest cadru, Moscova ar construi un „dialog pragmatic” cu talibanii, care include securitate, comerț, cultură și sprijin umanitar. De ce contează: normalizarea relației cu Kabul, pe fondul riscurilor de securitate Rusia a devenit anul trecut primul stat care a recunoscut formal guvernul taliban , instalat după preluarea puterii în august 2021, în contextul retragerii forțelor conduse de SUA după 20 de ani de război. Potrivit Reuters, Moscova justifică apropierea prin nevoia de a lucra cu Kabul în condițiile în care se confruntă cu o amenințare majoră de securitate din partea grupărilor militante islamiste cu baze într-un arc de țări „din Afganistan până în Orientul Mijlociu”. Relația a fost facilitată și de schimbarea cadrului intern: talibanii au fost declarați organizație teroristă în Rusia în 2003, însă interdicția a fost ridicată în aprilie 2025, notează Reuters. Rolul Organizației de Cooperare de la Shanghai Șoigu a făcut declarațiile la o reuniune cu omologii săi din Organizația de Cooperare de la Shanghai (SCO), un grup cu 10 membri care include China, India, Iran, Pakistan și mai multe state ex-sovietice. El a mai spus că SCO ar trebui să reactiveze grupul său de contact cu Afganistanul, un semnal că Moscova vrea să împingă subiectul cooperării cu Kabul și într-un format regional mai larg. [...]
Administrația SUA încearcă să lege relația cu Beijingul de deblocarea Strâmtorii Ormuz , iar secretarul de stat Marco Rubio spune că Washingtonul mizează pe influența Chinei asupra Iranului pentru a reduce tensiunile care afectează fluxurile comerciale și energetice, potrivit Agerpres . Rubio a descris China drept „cea mai mare provocare geopolitică” pentru Statele Unite, dar și „cea mai importantă relație” pe care Washingtonul trebuie să o gestioneze. Declarațiile au fost făcute într-un interviu pentru Fox News, la bordul Air Force One, în drum spre China, în contextul vizitei la Beijing alături de președintele Donald Trump, care avea programată joi o întâlnire cu președintele chinez Xi Jinping. Ormuz, miza economică: presiune pe comerț și pe exporturile Chinei Șeful diplomației americane a afirmat că SUA se bazează pe sprijinul Chinei pentru a rezolva impasul din jurul Strâmtorii Ormuz, unde tranzitul este „în mare parte blocat” în prezent. Rubio a spus că Washingtonul speră să convingă Beijingul să joace un rol mai activ în a determina Iranul „să renunțe la ceea ce face” în Golful Persic. În argumentația sa, Rubio a indicat și interesul economic al Chinei: nave chineze ar fi blocate în Golf, iar economia chineză, orientată spre export, ar suferi din cauza presiunii economice globale generate de criza din strâmtoare, pe fondul reducerii achizițiilor de produse chinezești de către alte țări. Mesajul către Beijing: sprijinul pentru Iran poate costa relația cu Washingtonul Rubio a mai declarat că SUA au avertizat deja China că orice sprijin pentru Iran va afecta „evident” relațiile cu Washingtonul, subiect care ar urma să fie discutat la Beijing. În acest context, Agerpres notează că China este unul dintre cei mai importanți parteneri internaționali ai Iranului și oferă sprijin economic Teheranului, iar SUA au impus în mod repetat sancțiuni companiilor chineze acuzate de comerț ilicit cu Iranul. Cum își definește Rubio relația cu China Rubio a prezentat relația cu Beijingul ca un exercițiu de gestionare a conflictelor de interese, fără a intra în detalii suplimentare: „Vom avea propriile interese care vor fi în conflict cu interesele lor și, pentru a evita războaie și pentru a menține pacea și stabilitatea în lume, va trebui să le gestionăm.” [...]
Uniunea Europeană ia în calcul un rol de mediator pentru Angela Merkel în discuțiile cu Rusia , o mișcare care ar putea redesena canalul politic de negociere cu Kremlinul, dar care riscă să complice relația cu Kievul, pe fondul criticilor repetate ale președintelui Volodimir Zelenski la adresa fostei cancelare. Informațiile apar în Antena 3 , care citează publicația germană Spiegel. Propunerea este discutată în paralel cu respingerea de către Germania a sugestiei președintelui rus Vladimir Putin, care l-a indicat pe fostul cancelar Gerhard Schroeder drept coordonator al discuțiilor UE–Rusia. De ce contează: riscul unei fisuri UE–Ucraina pe formatul de negociere Potrivit sursei citate, Merkel (71 de ani) vorbește fluent rusa și îi cunoaște personal pe Volodimir Zelenski și Vladimir Putin. Biroul fostei cancelare a transmis că nu a primit o ofertă oficială pentru un astfel de rol, fără să excludă însă posibilitatea de a accepta. În același timp, Zelenski a criticat-o în repetate rânduri pe Merkel pentru sprijinul acordat proiectului Nord Stream 2 și pentru abordarea anterioară față de Kremlin. Spiegel mai notează că, de la declanșarea războiului în februarie 2022, Merkel nu a mai vizitat Ucraina, deși Zelenski i-a cerut să meargă la Bucha după eliberarea orașului. Pozițiile UE și ale Germaniei: prudență și condiții înainte de discuții Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a spus recent că vede „potențial” pentru negocieri UE–Rusia, inclusiv pe tema viitoarei arhitecturi de securitate a Europei. În acest context, Putin a afirmat că Schroeder ar fi mediatorul său preferat. Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a respins ideea ca Rusia să influențeze desemnarea negociatorului european: „Dacă am oferi Rusiei dreptul de a numi un negociator în numele nostru, nu ar fi foarte înțelept.” Un oficial german citat de Spiegel a apreciat că oferta nu este credibilă, argumentând că Rusia nu și-a schimbat condițiile și că un test inițial ar fi disponibilitatea Moscovei de a prelungi un armistițiu de trei zile. Separat, un purtător de cuvânt al guvernului german a spus că Berlinul nu vede semne că Rusia ar fi interesată de negocieri serioase și a subliniat că orice discuții UE trebuie coordonate strâns cu statele membre și Ucraina. Ambasadorul Ucrainei în Germania, Oleksii Makeev, a criticat explicit varianta Schroeder, afirmând că acesta nu are „nici legitimitatea morală, nici cea politică” pentru a media, după ce ar fi reprezentat ani la rând interesele Rusiei în Germania. Ce urmează Din informațiile disponibile, numirea Angelei Merkel rămâne, deocamdată, la nivel de opțiune discutată, fără ofertă oficială. În plan politic, orice astfel de decizie ar trebui să treacă testul acceptabilității la Kiev și al coordonării interne în UE, în condițiile în care Berlinul transmite că nu vede încă premise pentru negocieri „serioase” cu Moscova. [...]
