Știri
Știri din categoria Externe
Negocierile energetice Rusia–China au rămas fără rezultat pe proiectul Power of Siberia-2, un semnal care poate limita opțiunile Moscovei de a-și securiza pe termen lung veniturile din exporturi către Asia, potrivit Kyiv Post, care publică cele mai recente concluzii ale Institute for the Study of War (ISW) din 20 mai 2026.
ISW notează că președintele rus Vladimir Putin și președintele Chinei, Xi Jinping, „nu au reușit să ajungă la un acord” privind conducta Power of Siberia-2 și au semnat doar acorduri bilaterale „comparativ minore” în timpul vizitei oficiale a lui Putin în China. Pentru Rusia, miza proiectului este strategică: o infrastructură nouă de export ar consolida redirecționarea vânzărilor de energie spre piața chineză, în condițiile presiunii occidentale asupra economiei ruse.
În același buletin, ISW apreciază că forțele ucrainene „par să recâștige inițiativa tactică” în mai multe sectoare ale liniei frontului. Conform evaluării:
ISW mai consemnează că Rusia a lansat peste noapte o rachetă balistică și 154 de drone către Ucraina, urmate de încă 84 de drone pe parcursul zilei. Publicația nu oferă, în extrasul disponibil, detalii despre zonele vizate sau efectele atacurilor.
Blocajul pe Power of Siberia-2 indică faptul că, cel puțin în acest moment, Moscova nu a obținut de la Beijing un angajament major pe un proiect energetic care ar putea susține pe termen lung fluxurile de export către China. În paralel, intensitatea atacurilor cu drone și dinamica de pe front rămân factori care pot influența atât riscurile operaționale din regiune, cât și calculele economice și logistice ale părților implicate.
Recomandate
Rusia nu a obținut la Beijing acordul energetic de care are nevoie , iar lipsa unui rezultat concret pe exporturile de petrol și gaze către China a fost urmată de un gest neobișnuit al lui Vladimir Putin: anularea conferinței de presă de la finalul vizitei, potrivit Stirile Pro TV . Miza principală a Moscovei a fost creșterea exporturilor de petrol și gaze către China, însă vizita s-a încheiat fără un acord în acest sens. Publicația notează că anularea conferinței de presă – pe care Putin o susține, de regulă, după deplasări externe – sugerează frustrare și lipsă de rezultate „tangibile”. De ce contează: dependența energetică a Rusiei de piața asiatică În contextul sancțiunilor occidentale după declanșarea războiului din Ucraina, Kremlinul și-a reorientat exporturile de materii prime, iar China a devenit o destinație-cheie. Conform articolului, Rusia și-a dublat exporturile de materii prime către Beijing după 2022, în timp ce China a rămas principalul furnizor de tehnologie pentru Moscova, pe fondul restricțiilor impuse de Occident. Pe aceeași linie, importanța Chinei și a Indiei ca piețe pentru exporturile energetice rusești a crescut după suspendarea importurilor europene. Proiectul „ Forța Siberiei-2 ” rămâne blocat Deși Putin și Xi Jinping au prezidat semnarea a peste 20 de acorduri și au semnat o declarație comună cu poziții politice (inclusiv apel la dialog în Iran și condamnarea atacurilor SUA și ale Israelului), Rusia nu a obținut ceea ce urmărea în energie. Potrivit materialului, nu există un acord privind: creșterea exporturilor de petrol și gaze către China; construirea gazoductului prin Mongolia „Forța Siberiei-2”, deși Moscova susține că ar exista o „înțelegere”. Putin a insistat că Rusia este dispusă să garanteze „o aprovizionare sigură și neîntreruptă” de hidrocarburi și cărbune, în condițiile în care o blocadă asupra Strâmtorii Ormuz a afectat o parte din importurile chineze de gaze lichefiate. Context politic: coordonare cu Beijingul și discuții despre SUA Pe plan politic, Rusia a reiterat sprijinul pentru principiul „unei singure Chine” și reunificarea cu Taiwanul, iar China a răspuns susținând „eliminarea rădăcinilor” conflictului din Ucraina, menționând extinderea NATO și apropierea Alianței de granița rusă, conform articolului. Kremlinul a recunoscut, de asemenea, că Moscova și Beijingul au discutat despre cum să coopereze mai bine cu Casa Albă, în contextul vizitei recente în China a președintelui american Donald Trump. Putin este așteptat din nou în China în noiembrie, la summitul APEC, unde ar putea avea loc o întâlnire cu Donald Trump, mai notează sursa. [...]
Kremlinul pregătește „ieșirea” din război fără asumarea unei înfrângeri , pe fondul intensificării atacurilor ucrainene cu drone asupra Moscovei și a infrastructurii energetice ruse, potrivit Adevărul . Miza este una de control intern: cum poate fi închis conflictul fără ca regimul să piardă legitimitate și fără a declanșa o reacție a curentelor ultranaționaliste. Weekendul trecut, Ucraina a lansat peste 500 de drone asupra Moscovei și regiunilor din jur, iar atacul s-a soldat cu trei morți și zeci de răniți, notează publicația, citând The Telegraph. În paralel, loviturile asupra rafinăriilor, conductelor și terminalelor petroliere aflate la sute sau mii de kilometri de front indică o presiune operațională în creștere, în condițiile în care Kievul își dezvoltă capabilități cu rază lungă. În acest context, Vladimir Putin a sugerat după parada de 9 mai – organizată într-un format redus, pe fondul temerilor privind atacuri – că războiul „s-ar putea apropia de final”, dar fără să explice ce înseamnă concret această formulare. Ambiguitatea alimentează două scenarii discutate în material: fie o pregătire pentru negocieri și încheierea conflictului, fie o nouă ofensivă de vară pentru ocuparea completă a teritoriilor din Donbas pe care Rusia nu le controlează. Document intern: „victorie fără victorie” și gestionarea radicalilor Un element central invocat este scurgerea unui document intern despre planurile pentru o Rusie „postbelică”. Potrivit materialului, o echipă coordonată de Serghei Kirienko , adjunct al administrației prezidențiale, ar pregăti narative pentru presa de stat care să permită prezentarea sfârșitului războiului fără recunoașterea unui eșec – o „victorie fără victorie”. În paralel, autoritățile ar discuta despre „reprogramarea” sau neutralizarea segmentelor ultranaționaliste și patriotice ale societății, care ar putea interpreta orice compromis drept trădare. Din perspectiva stabilității interne, aceasta este o problemă operațională și de control social: un final negociat ar putea genera tensiuni tocmai în baza de susținere mobilizată de retorica de război. De ce contează: sistemul pare blocat în jurul lui Putin Materialul susține că, în interiorul sistemului, se acumulează iritare, însă fără capacitatea de a schimba direcția. Fostul diplomat rus Boris Bondarev, citat în articol, afirmă că mecanismele de supraveghere și control ale FSB ar fi distrus încrederea dintre membrii elitei, făcând improbabilă orice „conspirație internă” împotriva lui Putin. Tot el susține că legitimitatea sistemului se sprijină pe un singur om, iar teama de haos ar funcționa ca factor de protecție pentru liderul de la Kremlin. În același timp, sancțiunile și presiunea economică nu ar fi produs o revoltă internă, ci ar fi întărit reflexul de supraviețuire al elitei, care s-ar teme mai mult de colapsul sistemului decât de continuarea războiului, potrivit articolului. Concluzia care se desprinde din informațiile prezentate este că Moscova încearcă să-și pregătească publicul și aparatul de stat pentru un posibil final al conflictului „fără înfrângere”, însă decizia politică și direcția rămân opace, inclusiv pe fondul izolării tot mai accentuate a lui Putin – „chiar și de propria elită”, conform analizei citate. [...]
Vizita lui Vladimir Putin la Beijing s-a încheiat fără un acord energetic major cu China , iar liderul rus a plecat după ce a anulat conferința de presă pe care o susține de obicei la finalul deplasărilor externe, potrivit G4Media . Miza economică a vizitei – creșterea exporturilor rusești de petrol și gaze către China și avansarea proiectului de gazoduct „Forța Siberiei-2” – a rămas, cel puțin deocamdată, fără rezultate concrete. Putin și Xi Jinping au semnat o declarație comună care cere dialog în Iran și condamnă atacurile SUA și ale Israelului. Cei doi au prezidat și semnarea altor 20 de acorduri, însă, conform relatării preluate de Agerpres din EFE, Moscova „nu a reușit să obțină ceea ce își propusese”. Blocaj pe dosarul „Forța Siberiei-2” și pe volumele de export În continuare, nu există un acord nici pentru creșterea exporturilor de petrol și gaze către China, nici pentru construirea gazoductului prin Mongolia „Forța Siberiei-2”, deși partea rusă susține că există o „înțelegere”, notează aceeași sursă. Pe fondul tensiunilor din regiune, Putin a insistat că Rusia este dispusă să garanteze „o aprovizionare sigură și neîntreruptă” de hidrocarburi și cărbune, în contextul în care blocada asupra Strâmtorii Ormuz a afectat o parte din importurile chineze de gaze lichefiate. Guvernul rus a mai transmis că are planuri de extindere a proiectelor energetice comune cu China, fără să ofere detalii, menționând totodată că la Beijing s-au deplasat șefi ai Rosneft și ai Gazprom. De ce contează: reorientarea exporturilor rusești după pierderea pieței europene Importanța Chinei – și a Indiei – ca destinații pentru exporturile energetice rusești a crescut după declanșarea războiului din Ucraina și suspendarea importurilor europene. În acest context, lipsa unui acord privind volumele și infrastructura de transport (inclusiv „Forța Siberiei-2”) rămâne un semnal că reorientarea energetică a Rusiei către Asia nu avansează automat, chiar și în condițiile unei relații politice strânse cu Beijingul. Pe plan politic, Rusia a reiterat sprijinul pentru principiul „unei singure Chine” și reunificarea cu Taiwanul, iar China a răspuns prin susținerea tezei ruse privind „rădăcinile” conflictului din Ucraina, respectiv extinderea NATO spre granițele Rusiei. Kremlinul a recunoscut, miercuri, că Moscova și Beijingul au discutat și despre cum să coopereze mai bine cu Casa Albă, în contextul vizitei recente în China a președintelui american Donald Trump. Putin este așteptat din nou în China în noiembrie, la summitul APEC , unde „s-ar putea” întâlni cu Trump, potrivit informațiilor citate de G4Media. [...]
Ucraina își întărește apărarea la granița cu Belarus și pregătește presiune diplomatică suplimentară asupra Minskului, pe fondul unor informații despre posibile operațiuni ofensive rusești din nord, potrivit Digi24 . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski avertizează că Belarusul va suporta „consecințe semnificative” dacă se lasă atras în războiul Rusiei. Zelenski a transmis că a analizat informații de „intelligence” privind planurile Rusiei pentru o ofensivă dinspre zona de frontieră cu Belarus și a anunțat consolidarea pozițiilor armatei ucrainene de-a lungul axei Cernihiv–Kiev. Mesajul a fost publicat miercuri, după o întâlnire cu staff-ul său, la care au participat și comandanți militari. În același timp, liderul de la Kiev spune că a cerut Ministerului de Externe ucrainean să pregătească măsuri suplimentare de presiune diplomatică asupra Belarusului. „Sincer vorbind, m-am săturat de faptul că există întotdeauna o amenințare la adresa Ucrainei, că rușii, la un moment dat, ar putea atrage Belarusul în extinderea războiului. Trebuie să înțeleagă că vor fi consecințe pentru ei și vor fi semnificative.” De ce contează: risc de extindere a frontului în nord Potrivit lui Zelenski, Rusia ar încerca de câteva săptămâni să atragă Belarusul în război. El a afirmat, la sfârșitul săptămânii trecute, că Moscova ar dori să avanseze de pe teritoriul Belarusului spre direcția Cernihiv–Kiev sau chiar să atace una dintre țările NATO vecine cu Belarus, invocând rapoarte ale serviciilor de informații, fără a oferi detalii. Belarus este considerat cel mai apropiat aliat al Rusiei, iar în februarie 2022 armata rusă a lansat invazia în Ucraina inclusiv de pe teritoriul belarus, avansând spre Kiev. Context: semnale de mobilizare în Rusia și decizii politice așteptate Zelenski a mai spus că dispune de informații despre pregătiri pentru noi măsuri de mobilizare în Rusia, menționând un ordin de mărime de circa 100.000 de persoane, fără să prezinte dovezi. În evaluarea sa, în prezent nu ar exista posibilitatea unei „mobilizări mascate” în Rusia, ceea ce ar face probabile noi decizii politice. În același context, el a făcut trimitere la decizii recente legate de Republica Moldova, fără ca materialul să detalieze ce măsuri ar urma să fie luate de Moscova în continuare. [...]
NATO transmite că un eventual atac nuclear al Rusiei în Ucraina ar declanșa un răspuns „devastator” , a declarat secretarul general al Alianței, Mark Rutte , potrivit Stirile Pro TV . Mesajul vine în timp ce Rusia și Belarus derulează exerciții militare comune care includ componente nucleare. Rutte a făcut declarația miercuri, într-o conferință de presă înaintea reuniunii miniștrilor de externe ai NATO, după ce a fost întrebat de jurnaliști despre posibilitatea unui atac nuclear rus. „Ei bine, (Rusia) știe că, dacă se întâmplă asta, reacția va fi devastatoare.” Exerciții nucleare Rusia–Belarus, pe fondul tensiunilor din regiune Ministerul Apărării rus a anunțat pe 19 mai începerea exercițiilor comune cu Belarus, invocând ceea ce Moscova a descris drept „amenințarea unei agresiuni”. Potrivit Kyiv Independent , exercițiile sunt programate până pe 21 mai și implică: Forțele Strategice de Rachete ale Rusiei; flotele din Nord și din Pacific; comandamentul aviației de lungă distanță; unități din districtele militare Leningrad și Central. Conform aceleiași surse, exercițiile includ pregătiri pentru utilizarea forțelor nucleare și lansări de rachete balistice și de croazieră la poligoane de testare din Rusia. Dimensiunea mobilizării anunțate de Moscova Ministerul rus al Apărării susține că la exerciții participă peste 64.000 de militari și peste 7.800 de echipamente militare, inclusiv peste 200 de lansatoare de rachete, peste 140 de aeronave, 73 de nave de suprafață și 13 submarine. Rutte a mai spus că NATO „monitorizează îndeaproape” aceste exerciții, în contextul avertismentelor tot mai frecvente ale Kievului că Rusia ar încerca să implice Belarus mai profund în războiul împotriva Ucrainei și să extindă infrastructura militară cu potențial de utilizare și împotriva flancului estic al NATO. [...]
Donald Trump a spus că va vorbi cu președintele Taiwanului, o mișcare cu potențial de escaladare diplomatică cu China , potrivit Agerpres . O astfel de discuție ar fi semnificativă deoarece liderii SUA și Taiwanului nu au mai avut o conversație directă de când Washingtonul a mutat recunoașterea diplomatică de la Taipei la Beijing, în 1979. Trump a făcut declarația miercuri, în fața presei, indicând că intenționează să discute cu Lai Ching-te . „Voi vorbi cu el. Voi vorbi cu toată lumea... Vom lucra la asta, la problema Taiwanului.” De ce contează: riscul de reacție din partea Beijingului O conversație directă între SUA și Taiwan ar putea irita China, care consideră insula guvernată democratic drept parte a teritoriului său. În acest context, deschiderea lui Trump pentru un contact direct cu liderul de la Taipei este prezentată ca o posibilă evoluție diplomatică importantă. Trump a legat această disponibilitate de vizita sa în China de săptămâna trecută, pe care a descris-o drept „uluitoare”, conform relatării citate de Agerpres. Context: vânzări de arme și obligațiile SUA față de Taiwan După întâlnirea cu președintele chinez Xi Jinping , Trump a spus că nu a decis dacă va continua o „vânzare majoră de arme” către Taiwan, în valoare de până la 14 miliarde de dolari (aprox. 64 miliarde lei). Potrivit legislației americane, Washingtonul este obligat să ofere Taiwanului mijloace de apărare, iar aleși atât republicani, cât și democrați au cerut administrației Trump să continue vânzările de arme. [...]
