Știri
Știri din categoria Externe
NATO transmite că un eventual atac nuclear al Rusiei în Ucraina ar declanșa un răspuns „devastator”, a declarat secretarul general al Alianței, Mark Rutte, potrivit Stirile Pro TV. Mesajul vine în timp ce Rusia și Belarus derulează exerciții militare comune care includ componente nucleare.
Rutte a făcut declarația miercuri, într-o conferință de presă înaintea reuniunii miniștrilor de externe ai NATO, după ce a fost întrebat de jurnaliști despre posibilitatea unui atac nuclear rus.
„Ei bine, (Rusia) știe că, dacă se întâmplă asta, reacția va fi devastatoare.”
Ministerul Apărării rus a anunțat pe 19 mai începerea exercițiilor comune cu Belarus, invocând ceea ce Moscova a descris drept „amenințarea unei agresiuni”. Potrivit Kyiv Independent, exercițiile sunt programate până pe 21 mai și implică:
Conform aceleiași surse, exercițiile includ pregătiri pentru utilizarea forțelor nucleare și lansări de rachete balistice și de croazieră la poligoane de testare din Rusia.
Ministerul rus al Apărării susține că la exerciții participă peste 64.000 de militari și peste 7.800 de echipamente militare, inclusiv peste 200 de lansatoare de rachete, peste 140 de aeronave, 73 de nave de suprafață și 13 submarine.
Rutte a mai spus că NATO „monitorizează îndeaproape” aceste exerciții, în contextul avertismentelor tot mai frecvente ale Kievului că Rusia ar încerca să implice Belarus mai profund în războiul împotriva Ucrainei și să extindă infrastructura militară cu potențial de utilizare și împotriva flancului estic al NATO.
Recomandate
Ucraina își întărește apărarea la granița cu Belarus și pregătește presiune diplomatică suplimentară asupra Minskului, pe fondul unor informații despre posibile operațiuni ofensive rusești din nord, potrivit Digi24 . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski avertizează că Belarusul va suporta „consecințe semnificative” dacă se lasă atras în războiul Rusiei. Zelenski a transmis că a analizat informații de „intelligence” privind planurile Rusiei pentru o ofensivă dinspre zona de frontieră cu Belarus și a anunțat consolidarea pozițiilor armatei ucrainene de-a lungul axei Cernihiv–Kiev. Mesajul a fost publicat miercuri, după o întâlnire cu staff-ul său, la care au participat și comandanți militari. În același timp, liderul de la Kiev spune că a cerut Ministerului de Externe ucrainean să pregătească măsuri suplimentare de presiune diplomatică asupra Belarusului. „Sincer vorbind, m-am săturat de faptul că există întotdeauna o amenințare la adresa Ucrainei, că rușii, la un moment dat, ar putea atrage Belarusul în extinderea războiului. Trebuie să înțeleagă că vor fi consecințe pentru ei și vor fi semnificative.” De ce contează: risc de extindere a frontului în nord Potrivit lui Zelenski, Rusia ar încerca de câteva săptămâni să atragă Belarusul în război. El a afirmat, la sfârșitul săptămânii trecute, că Moscova ar dori să avanseze de pe teritoriul Belarusului spre direcția Cernihiv–Kiev sau chiar să atace una dintre țările NATO vecine cu Belarus, invocând rapoarte ale serviciilor de informații, fără a oferi detalii. Belarus este considerat cel mai apropiat aliat al Rusiei, iar în februarie 2022 armata rusă a lansat invazia în Ucraina inclusiv de pe teritoriul belarus, avansând spre Kiev. Context: semnale de mobilizare în Rusia și decizii politice așteptate Zelenski a mai spus că dispune de informații despre pregătiri pentru noi măsuri de mobilizare în Rusia, menționând un ordin de mărime de circa 100.000 de persoane, fără să prezinte dovezi. În evaluarea sa, în prezent nu ar exista posibilitatea unei „mobilizări mascate” în Rusia, ceea ce ar face probabile noi decizii politice. În același context, el a făcut trimitere la decizii recente legate de Republica Moldova, fără ca materialul să detalieze ce măsuri ar urma să fie luate de Moscova în continuare. [...]
Rusia nu a obținut la Beijing acordul energetic de care are nevoie , iar lipsa unui rezultat concret pe exporturile de petrol și gaze către China a fost urmată de un gest neobișnuit al lui Vladimir Putin: anularea conferinței de presă de la finalul vizitei, potrivit Stirile Pro TV . Miza principală a Moscovei a fost creșterea exporturilor de petrol și gaze către China, însă vizita s-a încheiat fără un acord în acest sens. Publicația notează că anularea conferinței de presă – pe care Putin o susține, de regulă, după deplasări externe – sugerează frustrare și lipsă de rezultate „tangibile”. De ce contează: dependența energetică a Rusiei de piața asiatică În contextul sancțiunilor occidentale după declanșarea războiului din Ucraina, Kremlinul și-a reorientat exporturile de materii prime, iar China a devenit o destinație-cheie. Conform articolului, Rusia și-a dublat exporturile de materii prime către Beijing după 2022, în timp ce China a rămas principalul furnizor de tehnologie pentru Moscova, pe fondul restricțiilor impuse de Occident. Pe aceeași linie, importanța Chinei și a Indiei ca piețe pentru exporturile energetice rusești a crescut după suspendarea importurilor europene. Proiectul „ Forța Siberiei-2 ” rămâne blocat Deși Putin și Xi Jinping au prezidat semnarea a peste 20 de acorduri și au semnat o declarație comună cu poziții politice (inclusiv apel la dialog în Iran și condamnarea atacurilor SUA și ale Israelului), Rusia nu a obținut ceea ce urmărea în energie. Potrivit materialului, nu există un acord privind: creșterea exporturilor de petrol și gaze către China; construirea gazoductului prin Mongolia „Forța Siberiei-2”, deși Moscova susține că ar exista o „înțelegere”. Putin a insistat că Rusia este dispusă să garanteze „o aprovizionare sigură și neîntreruptă” de hidrocarburi și cărbune, în condițiile în care o blocadă asupra Strâmtorii Ormuz a afectat o parte din importurile chineze de gaze lichefiate. Context politic: coordonare cu Beijingul și discuții despre SUA Pe plan politic, Rusia a reiterat sprijinul pentru principiul „unei singure Chine” și reunificarea cu Taiwanul, iar China a răspuns susținând „eliminarea rădăcinilor” conflictului din Ucraina, menționând extinderea NATO și apropierea Alianței de granița rusă, conform articolului. Kremlinul a recunoscut, de asemenea, că Moscova și Beijingul au discutat despre cum să coopereze mai bine cu Casa Albă, în contextul vizitei recente în China a președintelui american Donald Trump. Putin este așteptat din nou în China în noiembrie, la summitul APEC, unde ar putea avea loc o întâlnire cu Donald Trump, mai notează sursa. [...]
O alertă cu drone la granița cu Belarus a blocat temporar funcționarea capitalei Vilnius , după ce autoritățile lituaniene au activat protocoale de securitate care au dus la suspendarea zborurilor și oprirea transportului public, potrivit Libertatea . Alerta a fost declanșată miercuri dimineață, când armata lituaniană a anunțat detectarea unui grup de drone „suspecte” în zona frontierei cu Belarus. Mesajul de urgență a ajuns pe telefoanele locuitorilor din capitală în jurul orei locale 10.20, cerând populației să se adăpostească. „Alertă aeriană! Mergeţi imediat într-un adăpost sau într-un loc sigur, aveţi grijă de membrii familiei dumneavoastră şi aşteptaţi noi recomandări” Impact operațional: aeroport închis și transport public oprit Conform informațiilor din articol, măsurile luate în Vilnius au inclus: închiderea completă a spațiului aerian de deasupra Aeroportului Internațional din Vilnius și suspendarea tuturor zborurilor; oprirea totală a transportului public din capitală. Măsuri de securitate la vârful statului și reacția NATO Apariția țintelor suspecte pe radar a dus și la evacuări la cel mai înalt nivel: președintele Gitanas Nauseda și prim-ministrul Inga Ruginiene au fost duși în adăposturi, iar deputații din Seimas (parlamentul lituanian) și-au întrerupt activitatea și au fost escortați într-un buncăr aflat sub clădirea Legislativului. În paralel, au fost ridicate de la sol avioane de vânătoare din misiunea NATO de poliție aeriană din regiunea baltică, cu ordin de interceptare și monitorizare a obiectelor neidentificate. Potrivit relatării, în momentul declanșării alertei, dronele se aflau pe teritoriul Belarusului, în apropierea frontierei cu Lituania. [...]
Ucraina își întărește dispozitivul militar pe axa Cernihiv–Kiev , anticipând riscul redeschiderii unui front dinspre Belarus , potrivit Agerpres , care relatează declarațiile președintelui Volodimir Zelenski după o reuniune cu staff-ul său și comandanți ai armatei. Zelenski spune că a analizat „informațiile de intelligence” privind planurile Rusiei pentru operațiuni ofensive din zona frontierei nordice și că Ucraina se pregătește să răspundă „oricărui scenariu posibil” legat de acțiunile Moscovei. Pe lângă componenta militară, președintele ucrainean afirmă că a cerut Ministerului de Externe să pregătească măsuri suplimentare de presiune diplomatică asupra Belarusului, pe fondul acuzațiilor repetate că Rusia încearcă să atragă Minsk-ul în război. De ce contează: risc operațional de extindere a conflictului Mesajul de la Kiev indică o prioritizare a apărării în nord, într-un moment în care Ucraina încearcă să limiteze vulnerabilitățile la granița cu Belarus, aliat apropiat al Rusiei. În februarie 2022, armata rusă a atacat Ucraina și de pe teritoriul belarus, avansând atunci spre capitala Kiev. Zelenski a susținut recent că Moscova ar putea încerca fie o înaintare dinspre Belarus către direcția Cernihiv–Kiev, fie chiar un atac asupra uneia dintre țările NATO vecine cu Belarus, invocând rapoarte ale serviciilor de informații, fără a oferi detalii. Mobilizare în Rusia: afirmații fără dovezi prezentate În același context, Zelenski a declarat că ar avea informații despre pregătiri pentru noi măsuri de mobilizare în Rusia, estimând că ar putea fi vorba de circa 100.000 de persoane, fără a furniza dovezi. El a mai spus că Ucraina consideră improbabilă, în acest moment, o „mobilizare mascată” în Rusia și că ar fi de așteptat noi decizii politice. Context regional: decretul lui Putin privind Transnistria Agerpres notează că Vladimir Putin a semnat recent un decret care simplifică obținerea cetățeniei ruse pentru locuitorii din Transnistria, aceștia putând depune documentele la consulatele Rusiei fără a respecta condițiile generale, potrivit portalului NewsMaker. În Transnistria se află un contingent militar rus estimat la 1.000–1.500 de persoane, iar președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a calificat măsura drept un instrument de posibilă mobilizare pentru invazia rusă în Ucraina. Potrivit datelor Biroului de Reintegrare de pe lângă guvernul de la Chișinău, de la începutul anului 2026, peste 350.000 de locuitori ai regiunii transnistrene sunt cetățeni ai Republicii Moldova, din totalul de 364.885 de persoane consemnate în registrul de stat al populației. [...]
Statele Unite cer UE să redeschidă parțial accesul la potasiul din Belarus , o mișcare care ar putea schimba atât piața îngrășămintelor, cât și arhitectura sancțiunilor europene, potrivit Mediafax , care citează Bloomberg . Washingtonul le solicită Ucrainei și statelor din Uniunea Europeană să relaxeze restricțiile privind importurile de potasiu din Belarus. Potasiul este o materie primă esențială pentru fertilizatorii utilizați în agricultură, iar decizia ar avea o componentă economică, dar și una politică. De ce contează: potasiul, între securitatea alimentară și sancțiuni Administrația americană consideră că o relaxare a sancțiunilor pe acest segment ar putea contribui la „îndepărtarea Belarus de Rusia” și la îmbunătățirea relațiilor Occidentului cu Minsk, potrivit informațiilor citate. Belarus este un exportator important de potasiu. Înainte de războiul din Ucraina și de introducerea sancțiunilor, țara exporta potasiu în valoare de 2,5 miliarde de dolari (aprox. 11,5 miliarde lei), exporturi care se derulau prin țările baltice. Care este cadrul actual în UE În prezent, importurile de potasiu și îngrășăminte pe bază de potasiu din Belarus sunt „strict interzise” în Uniunea Europeană, ca parte a sancțiunilor impuse după implicarea Minskului în invadarea Ucrainei. Nu este precizat în material un calendar sau o propunere concretă de modificare a regimului de sancțiuni, ci doar poziția Washingtonului și rațiunea invocată pentru această solicitare. [...]
Discuția tensionată Trump–Netanyahu complică ieșirea din conflictul cu Iranul , în condițiile în care Washingtonul ar fi virat spre o soluție diplomatică, iar premierul israelian ar fi cerut reluarea acțiunilor militare, potrivit Mediafax , care citează relatări Axios și Wall Street Journal bazate pe surse anonime. Convorbirea, descrisă ca „tensionată”, a avut loc marți și ar fi scos la iveală o ruptură în negocierile de încetare a focului cu Iranul. Miza imediată este strategia de final a războiului și forma unui posibil acord care să oprească ostilitățile și să deschidă o fereastră de negocieri. Ce propunere ar fi fost pe masă Potrivit Axios, apelul s-a concentrat pe o propunere revizuită a SUA transmisă Iranului prin Pakistan. Documentul ar contura un cadru pentru încetarea ostilităților și ar deschide o perioadă de negocieri de o lună, în care discuțiile ar urma să vizeze programul nuclear al Iranului și redeschiderea Strâmtorii Ormuz . Divergența: diplomație vs. reluarea loviturilor În aceeași relatare, Netanyahu ar fi fost „foarte critic” față de calea diplomatică și ar fi preferat o revenire la acțiuni militare. O sursă citată de Axios a descris reacția premierului israelian după convorbire astfel: „Părul lui Netanyahu ardea.” Separat, CNN (citat de Mediafax) notează că dezacordul ar fi venit după o schimbare rapidă a planurilor militare americane: Trump i-ar fi spus duminică lui Netanyahu că SUA vor lansa probabil atacuri aeriene țintite la începutul săptămânii, dar ar fi oprit atacurile aproximativ 24 de ore mai târziu. Un oficial american a declarat pentru CNN că decizia ar fi fost luată la cererea unor aliați din Golf – Qatar, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite – care ar fi cerut timp pentru o alternativă diplomatică. Într-un apel de circa o oră, Netanyahu l-ar fi îndemnat pe Trump să continue atacurile, argumentând că întârzierile îi oferă Iranului timp să se redreseze. În schimb, Trump ar fi insistat că merită continuată diplomația pentru câteva zile, potrivit unei analize publicate de i24NEWS, linkuită în material. Ce urmează: noi texte de acord și răspunsul Iranului Materialul mai arată că SUA ar fi trimis Iranului o nouă propunere, după ce Teheranul ar fi prezentat, cu trei zile înainte, un răspuns în 14 puncte. Agenția iraniană Tasnim, citând o sursă, susține că Pakistanul ar media între Teheran și Washington și ar încerca să reducă diferențele dintre poziții. Conform Axios, partea americană ar fi considerat noul text iranian „insuficient”, un oficial american apreciind că ar conține „doar îmbunătățiri simbolice” față de prima versiune. Iranul ar fi început să examineze propunerea SUA, dar nu ar fi răspuns încă, potrivit aceleiași relatări. [...]
