Știri
Știri din categoria Externe
NATO transmite că un eventual atac nuclear al Rusiei în Ucraina ar declanșa un răspuns „devastator”, a declarat secretarul general al Alianței, Mark Rutte, potrivit Stirile Pro TV. Mesajul vine în timp ce Rusia și Belarus derulează exerciții militare comune care includ componente nucleare.
Rutte a făcut declarația miercuri, într-o conferință de presă înaintea reuniunii miniștrilor de externe ai NATO, după ce a fost întrebat de jurnaliști despre posibilitatea unui atac nuclear rus.
„Ei bine, (Rusia) știe că, dacă se întâmplă asta, reacția va fi devastatoare.”
Ministerul Apărării rus a anunțat pe 19 mai începerea exercițiilor comune cu Belarus, invocând ceea ce Moscova a descris drept „amenințarea unei agresiuni”. Potrivit Kyiv Independent, exercițiile sunt programate până pe 21 mai și implică:
Conform aceleiași surse, exercițiile includ pregătiri pentru utilizarea forțelor nucleare și lansări de rachete balistice și de croazieră la poligoane de testare din Rusia.
Ministerul rus al Apărării susține că la exerciții participă peste 64.000 de militari și peste 7.800 de echipamente militare, inclusiv peste 200 de lansatoare de rachete, peste 140 de aeronave, 73 de nave de suprafață și 13 submarine.
Rutte a mai spus că NATO „monitorizează îndeaproape” aceste exerciții, în contextul avertismentelor tot mai frecvente ale Kievului că Rusia ar încerca să implice Belarus mai profund în războiul împotriva Ucrainei și să extindă infrastructura militară cu potențial de utilizare și împotriva flancului estic al NATO.
Recomandate
Un oficial american susține că achiziția Groenlandei ar fi „singura soluție” pentru riscurile de securitate din Arctica , o poziție care ridică miza politică și de apărare în interiorul NATO și tensionează relația cu Danemarca, potrivit Focus . Declarația a fost făcută de un înalt oficial guvernamental american în discuții cu jurnaliștii, înaintea summitului NATO programat marți și miercuri în Turcia. Acesta a spus că Washingtonul consideră în continuare că preluarea insulei – teritoriu care aparține Regatului Danemarcei – este „cel mai bun mod” de a acoperi nevoile de apărare ale NATO în raport cu Groenlanda. De ce contează: securitatea NATO și controlul unei zone strategice Oficialul a invocat „activități navale intense” în regiunea din jurul Groenlandei și a afirmat că președintele Donald Trump urmărește o soluție „durabilă”. În acest context, el a reiterat poziția că, „până acum”, singura soluție văzută de SUA este achiziția Groenlandei de către Statele Unite. Totuși, aceeași sursă notează că oficialul a menționat și existența unor „opțiuni suplimentare” aflate în analiză, fără să precizeze care ar fi acestea. Context: de la amenințări la negocieri cu Danemarca și Groenlanda Focus reamintește că Trump a amenințat la începutul anului cu o preluare a insulei arctice, argumentând că altfel teritoriul nu ar fi suficient de sigur față de Rusia și China, ceea ce ar afecta și securitatea SUA. Amenințările privind folosirea forței au fost ulterior retrase, la fel și ideea unor tarife punitive împotriva Germaniei și altor state europene dacă nu ar accepta vânzarea insulei. În pofida acestui recul, Trump și-ar fi menținut pretențiile, în timp ce guvernele Danemarcei și Groenlandei resping ferm o anexare. Potrivit sursei, între timp au început discuții cu administrația Trump, cu obiectivul de a găsi un compromis. [...]
Întâlnirile programate de Donald Trump la summitul NATO din Turcia pot influența direct agenda de securitate și cheltuielile militare ale alianței. Potrivit The Jerusalem Post , care citează Reuters și declarațiile unui oficial american de rang înalt, președintele SUA urmează să se vadă în această săptămână cu liderii Ucrainei și Siriei, în marja reuniunii NATO, într-un demers descris ca o „împingere reînnoită” pentru încheierea războiului din Ucraina. Donald Trump este programat să ajungă la summit marți, iar prima întâlnire va fi cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan , gazda reuniunii. Casa Albă a transmis că Trump se va întâlni și cu președintele Siriei, Ahmed al‑Sharaa, și va susține o conferință de presă. Ucraina: discuții despre „cum putem opri războiul” Conform oficialului american citat, Trump se va întâlni miercuri cu președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, pentru a discuta „cum putem pune capăt războiului”. Același oficial a susținut că, în ultimele luni, frontul „a înghețat”, iar niciuna dintre părți nu înregistrează progrese semnificative, motiv pentru care președintele SUA ar resimți „un real sentiment de urgență” pentru a opri conflictul. NATO: presiune pentru creșterea cheltuielilor de apărare În paralel cu discuțiile legate de Ucraina, Trump va cere aliaților NATO să își majoreze cheltuielile de apărare, potrivit aceleiași informări. În termeni practici, mesajul poate amplifica presiunea politică asupra guvernelor europene privind bugetele militare și prioritățile de achiziții, într-un moment în care războiul din Ucraina rămâne principalul test de securitate pentru alianță. [...]
Ritmul atacurilor aeriene rusești pune presiune directă pe apărarea antiaeriană a Ucrainei , în condițiile în care Kievul reclamă un deficit critic de capabilități anti-balistică, potrivit Kyiv Post , care citează o declarație a președintelui Volodîmîr Zelenski . Într-un mesaj publicat pe Telegram duminică, 5 iulie, Zelenski a spus că, într-o singură săptămână, Rusia a lansat asupra Ucrainei aproximativ 2.200 de drone de atac, peste 1.730 de bombe aeriene ghidate și 106 rachete de diverse tipuri, „aproape jumătate” dintre acestea fiind balistice. De ce contează: vulnerabilitatea la rachete balistice și bombe grele Zelenski a indicat că forțele ucrainene de apărare antiaeriană interceptează, de regulă, peste 90% dintre dronele de atac, însă rămân „foarte vulnerabile” în fața rachetelor balistice și a bombelor ghidate grele incluse în pachetele de lovituri. Ca exemplu al acestei vulnerabilități, el a invocat un atac recent cu rachetă balistică asupra Kievului, soldat cu 31 de morți și 102 răniți. Miza operațională: aprovizionare continuă cu interceptori, în special anti-balistică Pentru a face față volumului de amenințări, Zelenski a afirmat că Ucraina lucrează cu parteneri europeni și nord-americani pentru a obține livrări continue de rachete interceptoare, inclusiv prin inițiative precum „Prioritized Ukraine Requirements List (PURL)” – o listă de necesități prioritare pentru sprijin militar. „Ne întărim apărarea antiaeriană lucrând împreună cu europenii pe anti-balistică. Avem nevoie de răspunsuri de la partenerii noștri la solicitările noastre de apărare antiaeriană. Fiecare pachet de rachete interceptoare este o protecție reală a vieților”, a transmis Zelenski. Atacuri în weekend: victime și lovituri asupra infrastructurii civile În același context, Zelenski a descris o campanie „neîntreruptă” care vizează infrastructura civilă și comunități de pe linia frontului, menționând că aproape zilnic sunt lovite regiuni precum Sumî, Zaporijjea, Herson, Harkiv și Dnipro, precum și localități de graniță. Kyiv Post mai notează o serie de atacuri din weekend, între care: o lovitură cu rachetă în regiunea Harkiv care a distrus o benzinărie în districtul comercial din Izium, cu un mort și trei răniți; un atac cu dronă asupra Bohoduhiv, soldat cu doi morți; un atac cu dronă în orașul Harkiv, cu cel puțin cinci răniți; o bombă ghidată FAB-250 cu modul de planare și corecție (UMPK) care a lovit un supermarket din Kramatorsk (regiunea Donețk), rănind cinci civili, inclusiv un băiat de 11 ani; în Zaporijjea, o salvă de cinci rachete care a provocat o prăbușire parțială a structurii unei clădiri de apartamente cu mai multe etaje, urmată de atacuri cu drone asupra unor facilități comerciale; în Sumî, un atac asupra unei stații de combustibil care a declanșat un incendiu puternic și a rănit trei femei. Potrivit aceleiași surse, echipele de intervenție de urgență rămân în alertă ridicată, pe fondul volumului „fără precedent” al asalturilor aeriene rusești. [...]
Dmitri Medvedev a indicat extinderea unei „zone de securitate” rusești în regiunile ucrainene Sumî, Dnipropetrovsk și Harkiv , o formulare care sugerează o posibilă lărgire a obiectivelor militare ale Moscovei și, implicit, o creștere a presiunii asupra unor teritorii aflate mai adânc în Ucraina, potrivit Kyiv Post . Medvedev, vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, a spus că noua „zonă de securitate” despre care ar fi vorbit Vladimir Putin „va trece prin teritoriul” celor trei regiuni. Declarația a fost preluată de agenția rusă de stat TASS, conform publicației. În același mesaj, Medvedev a invocat succese nedefinite ale forțelor ruse pe linia frontului și a folosit o retorică ostilă la adresa guvernului ucrainean și a partenerilor occidentali. El a susținut, fără a oferi detalii verificabile, că statele occidentale ar ascunde propriilor populații „starea reală” de pe câmpul de luptă și a acuzat Kievul că ar răspândi informații false pentru a menține sprijinul financiar pentru apărare. Context: legătura cu mesajele recente ale lui Putin Declarațiile lui Medvedev vin după afirmații recente ale lui Putin despre continuarea campaniei militare și despre crearea unor „zone tampon” în Ucraina. Pe 3 iulie, în timpul unei vizite la un punct de comandă auxiliar al Grupului Comun de Forțe, Putin a spus că Rusia va continua loviturile în masă asupra Ucrainei, inclusiv asupra complexului militar-industrial și a infrastructurii care îi susține activitatea, potrivit agenției ruse Interfax, citată de Kyiv Post. Tot atunci, Putin a afirmat că, drept răspuns la lovituri ucrainene asupra orașelor rusești, forțele ruse vor extinde o „zonă de securitate” pe teritoriul ucrainean, menționând explicit operațiuni în regiunile Sumî și Harkiv. Afirmații contestate și ce rămâne neclar În același set de declarații, Putin a susținut că armata rusă ar fi capturat complet regiunea Luhansk și orașul Kostiantînivka și că ar avansa în regiunea Donețk. Kyiv Post notează însă că afirmațiile privind Kostiantînivka au fost respinse atât de oficiali militari ucraineni, cât și de analiști independenți de la Institute for the Study of War (ISW) , care au indicat că localitatea rămâne sub control ucrainean, iar prezența rusă s-ar limita la grupuri izolate de sabotaj. Publicația nu oferă detalii operaționale despre cum ar urma să fie trasată sau implementată „zona de securitate” menționată de Medvedev, iar declarațiile rusești rămân, în parte, la nivel de intenție și retorică, fără elemente verificabile în mod independent în materialul citat. [...]
Amenințarea Rusiei cu „răspuns adecvat” după loviturile din zona Sankt Petersburg ridică din nou riscul de escaladare a atacurilor asupra infrastructurii și transportului în regiune , într-un moment în care Ucraina își extinde operațiunile cu drone și rachete în profunzimea teritoriului rus, potrivit Antena 3 . Ministerul rus al Apărării a transmis că „tentativa” președintelui Volodimir Zelenski de a avaria infrastructuri civile ale Federației Ruse „nu va rămâne fără un răspuns adecvat” din partea forțelor armate ruse. Mesajul vine după atacuri ucrainene cu drone și rachete asupra Sankt Petersburg. Autoritățile de la Kremlin susțin că au doborât 494 de drone și rachete ucrainene cu rază lungă de acțiune de tip „Flamingo”, precum și nouă muniții pentru lansatoare HIMARS, furnizate Ucrainei de SUA. Potrivit versiunii ruse, bombardamentele nu s-ar fi soldat cu victime și nici cu pagube majore. Ținte energetice și efecte operaționale: aeroporturi închise temporar Guvernatorul Sankt Petersburg, Aleksandr Beglov, a anunțat că în jur de 70 de drone ucrainene au fost neutralizate deasupra orașului. El a spus că o dronă a lovit zona unui terminal petrolier, provocând „probleme tehnice”, care ar fi fost între timp rezolvate, și că nu au existat victime. Tot potrivit autorităților locale, o dronă doborâtă s-a prăbușit pe situl complexului istoric al palatului Peterhof, în apropiere de Sankt Petersburg, fără pagube și fără victime. Epave de drone au căzut și în portul Visoțk, aproape de frontiera cu Finlanda, conform guvernatorului regiunii Leningrad, Aleksandr Drozdenko. Pe fondul acestor atacuri, agenția rusă a aviației civile a anunțat închiderea, timp de mai multe ore, a trei aeroporturi din nord-vestul Rusiei: Kaliningrad, Pskov și Sankt Petersburg. Contextul militar: lovituri în mai multe regiuni și revendicări de la Kiev Armata rusă afirmă că bombardamentele ucrainene au vizat peste zece regiuni, inclusiv regiunea Moscovei, și că au provocat pene de curent și sistarea alimentării cu apă în regiunea de graniță Belgorod. La rândul său, Volodimir Zelenski a declarat că baza navală Kronstadt din Sankt Petersburg a fost lovită și a susținut că au fost vizate și obiective energetice portuare. „Forţele de apărare ale Ucrainei au lovit infrastructură petrolieră portuară care generează venituri pentru războiul purtat de Rusia şi au avut loc, de asemenea, lovituri reuşite asupra Kronstadt, o ţintă militară importantă.” Loviturile asupra Sankt Petersburg sunt prezentate în acest context ca o continuare a atacurilor ucrainene în adâncimea teritoriului rus și vin după un atac al forțelor ruse asupra Kievului, despre care sursa notează că s-a soldat cu 30 de morți. [...]
Discuția Putin–Trump mută presiunea diplomatică spre summitul NATO de la Ankara , într-un moment în care Moscova încearcă să-și consolideze narativul de „progres pe front”, iar Kievul contestă public aceste afirmații, potrivit Antena 3 . Kremlinul a anunțat că președintele rus Vladimir Putin a vorbit sâmbătă la telefon cu președintele SUA, Donald Trump, cu ocazia celebrării a 250 de ani de la nașterea Statelor Unite. Potrivit președinției ruse, cei doi au discutat despre situația din Ucraina înaintea summitului NATO programat la Ankara, în Turcia, pe 7 și 8 iulie. Consilierul diplomatic al Kremlinului, Iuri Ușakov , a declarat că discuția despre „reglementarea” din Ucraina a ținut cont, între altele, de participarea viitoare a lui Trump la summitul NATO. În același context, Ușakov a susținut că Putin a prezentat „tabloul situației reale” de pe front, afirmând că forțele ruse „avansează cu încredere”. Disputa asupra situației din teren și blocajul negocierilor Kremlinul a revendicat vineri cucerirea orașului Kostantinivka, descris ca bastion al forțelor ucrainene în regiunea Donețk, a cărui capturare este un obiectiv major pentru Rusia. Kievul a respins ferm această afirmație și a transmis că își menține controlul asupra orașului, unde luptele continuă. În același timp, articolul notează că, pe front, forțele ruse „aproape că nu au făcut progrese” în ultimele luni, inclusiv din cauza utilizării pe scară largă a dronelor, care limitează deplasarea vehiculelor grele și provoacă pierderi mari de ambele părți. Din punct de vedere diplomatic, negocierile sunt descrise ca fiind în impas: Moscova cere retragerea forțelor ucrainene din întreaga regiune Donețk, condiție refuzată de Kiev. Ankara, următorul punct de întâlnire pentru discuțiile cu Trump Conform presei ruse, convorbirea Putin–Trump ar fi durat o oră și 25 de minute și ar fi inclus și alte teme, precum situația din Iran și Orientul Mijlociu. Separat, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că a discutat și el la telefon cu Donald Trump, cu ocazia aniversării Declarației de Independență a SUA, și a susținut că există „o reală perspectivă” de a pune capăt războiului, subliniind rolul decisiv al SUA. Zelenski a spus că a convenit cu Trump să continue discuțiile la summitul NATO de la Ankara, unde sunt așteptați șefi de stat și delegații din 32 de țări. [...]
