Vizita lui Vladimir Putin la Beijing s-a încheiat fără un acord energetic major cu China, iar liderul rus a plecat după ce a anulat conferința de presă pe care o susține de obicei la finalul deplasărilor externe, potrivit G4Media. Miza economică a vizitei – creșterea exporturilor rusești de petrol și gaze către China și avansarea proiectului de gazoduct „Forța Siberiei-2” – a rămas, cel puțin deocamdată, fără rezultate concrete.

Putin și Xi Jinping au semnat o declarație comună care cere dialog în Iran și condamnă atacurile SUA și ale Israelului. Cei doi au prezidat și semnarea altor 20 de acorduri, însă, conform relatării preluate de Agerpres din EFE, Moscova „nu a reușit să obțină ceea ce își propusese”.

Blocaj pe dosarul „Forța Siberiei-2” și pe volumele de export

În continuare, nu există un acord nici pentru creșterea exporturilor de petrol și gaze către China, nici pentru construirea gazoductului prin Mongolia „Forța Siberiei-2”, deși partea rusă susține că există o „înțelegere”, notează aceeași sursă.

Pe fondul tensiunilor din regiune, Putin a insistat că Rusia este dispusă să garanteze „o aprovizionare sigură și neîntreruptă” de hidrocarburi și cărbune, în contextul în care blocada asupra Strâmtorii Ormuz a afectat o parte din importurile chineze de gaze lichefiate.

Guvernul rus a mai transmis că are planuri de extindere a proiectelor energetice comune cu China, fără să ofere detalii, menționând totodată că la Beijing s-au deplasat șefi ai Rosneft și ai Gazprom.

De ce contează: reorientarea exporturilor rusești după pierderea pieței europene

Importanța Chinei – și a Indiei – ca destinații pentru exporturile energetice rusești a crescut după declanșarea războiului din Ucraina și suspendarea importurilor europene. În acest context, lipsa unui acord privind volumele și infrastructura de transport (inclusiv „Forța Siberiei-2”) rămâne un semnal că reorientarea energetică a Rusiei către Asia nu avansează automat, chiar și în condițiile unei relații politice strânse cu Beijingul.

Pe plan politic, Rusia a reiterat sprijinul pentru principiul „unei singure Chine” și reunificarea cu Taiwanul, iar China a răspuns prin susținerea tezei ruse privind „rădăcinile” conflictului din Ucraina, respectiv extinderea NATO spre granițele Rusiei.

Kremlinul a recunoscut, miercuri, că Moscova și Beijingul au discutat și despre cum să coopereze mai bine cu Casa Albă, în contextul vizitei recente în China a președintelui american Donald Trump. Putin este așteptat din nou în China în noiembrie, la summitul APEC, unde „s-ar putea” întâlni cu Trump, potrivit informațiilor citate de G4Media.