Știri
Știri din categoria Externe
Donald Trump a spus că va vorbi cu președintele Taiwanului, o mișcare cu potențial de escaladare diplomatică cu China, potrivit Agerpres. O astfel de discuție ar fi semnificativă deoarece liderii SUA și Taiwanului nu au mai avut o conversație directă de când Washingtonul a mutat recunoașterea diplomatică de la Taipei la Beijing, în 1979.
Trump a făcut declarația miercuri, în fața presei, indicând că intenționează să discute cu Lai Ching-te.
„Voi vorbi cu el. Voi vorbi cu toată lumea... Vom lucra la asta, la problema Taiwanului.”
O conversație directă între SUA și Taiwan ar putea irita China, care consideră insula guvernată democratic drept parte a teritoriului său. În acest context, deschiderea lui Trump pentru un contact direct cu liderul de la Taipei este prezentată ca o posibilă evoluție diplomatică importantă.
Trump a legat această disponibilitate de vizita sa în China de săptămâna trecută, pe care a descris-o drept „uluitoare”, conform relatării citate de Agerpres.
După întâlnirea cu președintele chinez Xi Jinping, Trump a spus că nu a decis dacă va continua o „vânzare majoră de arme” către Taiwan, în valoare de până la 14 miliarde de dolari (aprox. 64 miliarde lei).
Potrivit legislației americane, Washingtonul este obligat să ofere Taiwanului mijloace de apărare, iar aleși atât republicani, cât și democrați au cerut administrației Trump să continue vânzările de arme.
Recomandate
Taiwanul își accelerează bugetul de apărare, pe fondul incertitudinii privind sprijinul SUA , după ce președintele Lai Ching-te a transmis că „forțele străine” nu pot decide viitorul insulei, în contextul în care Washingtonul ar putea folosi vânzările de arme ca monedă de schimb în negocierile cu China, potrivit news.ro . Într-un discurs susținut la doi ani de la preluarea mandatului, Lai a avertizat că viitorul Taiwanului nu poate fi „ținut ostatic de frică, diviziune sau interese pe termen scurt”. Mesajul vine pe fondul dependenței structurale a Taipeiului de sprijinul de securitate al SUA pentru descurajarea unui potențial atac chinez. Semnal politic după declarațiile lui Trump despre „moneda de schimb” Declarațiile președintelui taiwanez au fost făcute la câteva zile după ce președintele american Donald Trump a sugerat că vânzările de arme către Taiwan ar putea fi folosite ca instrument de negociere cu China. Comentariile au fost făcute într-un interviu pentru Fox News și la bordul Air Force One, după o vizită de stat la Beijing, unde Xi Jinping i-ar fi cerut liderului american să nu sprijine Taiwanul. Taipei acuză Beijingul că este „cauza principală” a instabilității regionale și susține că vânzările de arme americane reprezintă un angajament legal pentru apărarea democrației insulei. 25 de miliarde de dolari pentru apărare și achiziții din SUA Lai a spus că guvernul său crește cheltuielile de apărare pentru a „preveni un război”, nu pentru a-l declanșa, adăugând că „amenințările sunt mai mari ca niciodată”. În paralel, Taiwanul continuă investițiile în modernizarea armatei și în dezvoltarea propriului sector de apărare, dar rămâne dependent de armament american de înaltă tehnologie. Parlamentul taiwanez a aprobat recent un proiect de lege privind cheltuielile de apărare în valoare de 25 de miliarde de dolari (aprox. 115 miliarde lei), bani destinați achizițiilor de arme din SUA. Potrivit legiuitorilor, fondurile ar urma să acopere: aproape 9 miliarde de dolari (aprox. 41,4 miliarde lei) dintr-un pachet de arme de 11,1 miliarde de dolari (aprox. 51,1 miliarde lei) anunțat de Washington în decembrie; o a doua fază a vânzărilor de arme, încă neaprobată de SUA, estimată la aproximativ 15 miliarde de dolari (aprox. 69 miliarde lei). Ce urmează: decizia SUA și riscul unei schimbări diplomatice Trump a declarat că China și Taiwanul trebuie „să se calmeze” și că va decide asupra vânzărilor de arme „în următoarea perioadă destul de scurtă de timp”. Lai a spus că, dacă va avea ocazia să discute cu Trump — care a ridicat posibilitatea unei convorbiri telefonice — va sublinia că Taiwanul „susține statu quo-ul” și că China este cea care „subminează” pacea și stabilitatea. O eventuală conversație directă Lai–Trump ar avea însă încărcătură diplomatică majoră: SUA și-au mutat recunoașterea de la Taipei la Beijing în 1979 , iar un astfel de contact ar putea tensiona relația cu China. [...]
Rusia și China își coordonează mesajul geopolitic și anunță accelerarea cooperării tehnologice , într-o declarație comună emisă după întâlnirea de la Beijing dintre Xi Jinping și Vladimir Putin , potrivit news.ro . Documentul avertizează că lumea riscă să revină la „legea junglei” și critică încercările unor state de a domina unilateral afacerile globale. În declarația publicată de Kremlin în limba rusă, cei doi lideri susțin că „situația globală devine din ce în ce mai complexă” și că „agenda globală privind pacea și dezvoltarea se confruntă cu noi riscuri și provocări”, inclusiv „pericolul fragmentării comunității internaționale”. Textul afirmă că tentativele unor țări de a-și impune interesele „în spiritul epocii coloniale” au eșuat, fără a nominaliza statele vizate. Cooperare mai strânsă, inclusiv în inteligență artificială Pe lângă mesajul politic, Xi a indicat o extindere a cooperării bilaterale, inclusiv în domenii cu miză economică și tehnologică. Liderul chinez a spus că Rusia și China ar trebui să se opună „oricărei forme de intimidare unilaterală” și unor acțiuni care ar încerca „să rescrie istoria”, fără a oferi detalii sau a menționa o țară anume. În același timp, Xi a subliniat că relațiile bilaterale au ajuns la „un nou punct de pornire” și că cele două state vor menține „o comunicare strategică strânsă”, cu schimburi la toate nivelurile. Concret, China și Rusia „vor accelera cooperarea inclusiv în domeniul inteligenței artificiale și al inovării tehnologice”. Energia rămâne un dosar deschis: „Puterea Siberiei 2”, fără calendar Pe componenta energetică, Putin încearcă să avanseze un acord de furnizare de gaze naturale negociat de peste un deceniu. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că există un memorandum cu China privind gazoductul „Puterea Siberiei 2”, însă detaliile nu sunt stabilite și „nu există un calendar clar”. Kremlinul afirmase anterior că cei doi lideri au convenit asupra unui „aspect important” în domeniul energetic, dar, potrivit informațiilor din material, nu este clar dacă acesta se referă la gazoduct. În plan diplomatic, întâlnirea are loc „la scurt timp după vizita lui Trump” la Beijing, iar „imaginea și rezultatele summitului” sunt urmărite cu atenție, în contextul repoziționărilor geopolitice și al competiției pentru influență. [...]
Administrația Trump vrea să reducă angajamentul militar al SUA în NATO, ceea ce mută presiunea de finanțare și planificare a apărării pe guvernele europene , potrivit Stirile Pro TV . Miza practică este că, într-un scenariu de criză majoră, Europa ar urma să se bazeze mai mult pe propriile forțe convenționale, în timp ce SUA ar rămâne, cel puțin declarativ, pilonul de descurajare nucleară. Planul vizează așa-numitul „ Model de Forțe NATO ”, cadrul prin care statele membre identifică forțele ce pot fi activate în cazul unui conflict sau al unei crize majore (de exemplu, un atac asupra unui stat aliat). Potrivit Reuters, citată de publicație, Pentagonul ar urma să își reducă semnificativ contribuția la acest „fond” de capabilități militare, însă detaliile – inclusiv ritmul transferului de responsabilități către europeni – nu sunt încă limpezi. Ce se schimbă operațional: mai puține forțe americane „la dispoziție” pentru Europa Sursele citate spun că Pentagonul intenționează să își anunțe poziția la o reuniune a șefilor pentru politica de apărare, programată vineri la Bruxelles. Statele Unite ar urma să fie reprezentate, probabil, de Alex Velez-Green, consilier al șefului de politică al Pentagonului, Elbridge Colby . Ajustarea Modelului de Forțe NATO este descrisă ca o prioritate pentru echipa lui Colby înaintea următorului summit NATO, programat în Turcia, în iulie. Implicația bugetară: presiune suplimentară pe cheltuielile de apărare din Europa În plan politic, Donald Trump a transmis în mod repetat că se așteaptă ca statele europene să preia „responsabilitatea principală” pentru securitatea continentului, iar mesajul din această săptămână este prezentat ca un pas concret în aplicarea acestei direcții. În același timp, în ultimele săptămâni, administrația Trump a anunțat și reducerea cu aproximativ 5.000 a numărului de soldați americani din Europa, inclusiv anularea desfășurării unei brigăzi a armatei SUA în Polonia – o decizie criticată de congresmeni americani, potrivit materialului. Ce rămâne neschimbat, cel puțin la nivel declarativ: descurajarea nucleară Elbridge Colby a spus public că SUA vor continua să pună la dispoziție armele nucleare pentru protejarea membrilor NATO, chiar dacă aliații europeni ar urma să preia conducerea în privința forțelor convenționale. Un diplomat de rang înalt din NATO, citat în articol, afirmă totuși că există încă încrederea că SUA vor veni în ajutorul Europei „dacă aceasta s-ar afla în dificultate”. Context: tensiuni transatlantice și îngrijorări privind o retragere mai amplă Materialul notează că NATO se află sub o presiune „fără precedent”, pe fondul temerilor din unele capitale europene că Washingtonul s-ar putea retrage complet. În acest cadru, o reducere a forțelor pe care SUA le-ar pune la dispoziție în timp de război ar amplifica îngrijorările. Deocamdată, NATO a redirecționat solicitările de comentarii către partea americană, iar Pentagonul nu a răspuns imediat unei cereri de comentarii, potrivit articolului. [...]
Rusia își consolidează dependența economică de China , pe fondul izolării impuse de Occident, iar întâlnirea Putin–Xi de la Beijing readuce în prim-plan mizele energetice ale parteneriatului, inclusiv proiectul de gazoduct „Forța Siberiei 2 ”, potrivit news.ro . Președintele rus Vladimir Putin i-a spus miercuri omologului său chinez Xi Jinping că „legăturile dintre Rusia și China sunt la un nivel fără precedent” și l-a invitat să viziteze Rusia anul viitor. Cei doi lideri s-au întâlnit la Beijing pentru discuții, într-un context în care, cu doar câteva zile înainte, președintele american Donald Trump fusese primit „cu mare pompă” în capitala Chinei, conform relatării Reuters preluate de news.ro. Putin a ajuns marți în China, aterizând pe Aeroportul Internațional de la Beijing puțin după ora locală 23.15 (18.15, ora României), unde a fost întâmpinat de oficiali militari. Kremlinul a anunțat că discuțiile vizează „consolidarea” parteneriatului strategic bilateral și un schimb de opinii despre „marile probleme internaționale și regionale”. De ce contează: energia, pivotul relației Materialul indică faptul că relația este „dezechilibrată”, în condițiile în care Rusia este „puternic dependentă din punct de vedere economic de China”, descrisă drept principalul cumpărător de petrol rusesc vizat de sancțiuni. În acest cadru, energia rămâne un element central al cooperării. Unul dintre subiectele de pe agendă este gazoductul „Forța Siberiei 2”, care ar urma să lege Rusia de China prin Mongolia, dacă proiectul va fi finalizat. Moscova îl vede ca pe un debușeu pentru hidrocarburile care nu mai găsesc piață în Europa, după retragerea cumpărătorilor europeni. Context: parteneriat întărit după 2022 Legăturile dintre cei doi lideri, alimentate de 13 ani în care au condus simultan statele lor, s-au consolidat și mai mult după invazia Ucrainei de către Rusia, în februarie 2022 . Totodată, Putin vizitează Beijingul anual de la începutul războiului, pe fondul izolării Rusiei în Occident. Înaintea vizitei, cei doi au discutat duminică despre „scrisorile de felicitări” la împlinirea a 30 de ani de parteneriat strategic bilateral. Marți, un purtător de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Guo Jiakun, a salutat „prietenia durabilă” dintre cele două țări. [...]
Ungaria ia în calcul extinderea Grupului de la Vișegrad, iar România este una dintre țările vizate , potrivit Antena 3 . Inițiativa este prezentată de noul premier ungar, Peter Magyar , ca o încercare de a transforma formatul regional într-o „forță politică” cu greutate în Uniunea Europeană, într-un moment în care influența grupului a scăzut din cauza diviziunilor interne. Magyar a făcut anunțul la Varșovia, într-o conferință de presă comună cu premierul Poloniei, Donald Tusk. Grupul de la Vișegrad (V4) este alcătuit în prezent din Polonia, Cehia, Slovacia și Ungaria. Ce ar însemna extinderea: o repoziționare regională în UE Pe lângă România, premierul ungar a sugerat includerea mai multor state, într-o extindere care ar schimba profilul actual al V4: țările nordice; Croația; Slovenia; „probabil Austria”; inclusiv state din Balcanii de Vest care nu sunt membre UE. În logica prezentată de Magyar, miza este refacerea coeziunii și a capacității de influență în negocierile europene, după o perioadă în care grupul „și-a pierdut influența” pe fondul disputelor și al diferențelor politice, în special între fostul premier ungar Viktor Orban (descris ca apropiat Kremlinului) și Donald Tusk (antirus și pro-UE). Contextul politic: Budapesta și Varșovia vor să „refacă” V4 După înlăturarea de la putere a lui Viktor Orban, Ungaria și Polonia își propun să repună pe picioare cooperarea în formatul Vișegrad, astfel încât acesta să aibă „un cuvânt greu de spus” în diplomația europeană. Magyar a afirmat că grupul „își poate redobândi vitalitatea și influența” în UE și a indicat deschiderea pentru extinderea cooperării. „Personal, sunt gata să începem extinderea cooperării, cu includerea și altor țări”. De partea poloneză, Donald Tusk a salutat relansarea dialogului în format regional. „Am așteptat mulți, mulți ani acest moment, în care să stăm din nou la aceeași masă cu un maghiar, un slovac și un ceh și să discutăm despre ce putem face împreună pentru națiunile noastre în Europa”. Ce urmează: posibil summit la Budapesta, la final de iunie Magyar a spus că Ungaria, care deține în prezent președinția Grupului de la Vișegrad, ar putea organiza un summit la Budapesta spre finalul lunii iunie. În acest stadiu, materialul nu oferă detalii despre o invitație formală către România sau despre un calendar concret de aderare/extindere, ci doar despre intenția politică exprimată public. [...]
Ucraina își întărește dispozitivul militar pe axa Cernihiv–Kiev , anticipând riscul redeschiderii unui front dinspre Belarus , potrivit Agerpres , care relatează declarațiile președintelui Volodimir Zelenski după o reuniune cu staff-ul său și comandanți ai armatei. Zelenski spune că a analizat „informațiile de intelligence” privind planurile Rusiei pentru operațiuni ofensive din zona frontierei nordice și că Ucraina se pregătește să răspundă „oricărui scenariu posibil” legat de acțiunile Moscovei. Pe lângă componenta militară, președintele ucrainean afirmă că a cerut Ministerului de Externe să pregătească măsuri suplimentare de presiune diplomatică asupra Belarusului, pe fondul acuzațiilor repetate că Rusia încearcă să atragă Minsk-ul în război. De ce contează: risc operațional de extindere a conflictului Mesajul de la Kiev indică o prioritizare a apărării în nord, într-un moment în care Ucraina încearcă să limiteze vulnerabilitățile la granița cu Belarus, aliat apropiat al Rusiei. În februarie 2022, armata rusă a atacat Ucraina și de pe teritoriul belarus, avansând atunci spre capitala Kiev. Zelenski a susținut recent că Moscova ar putea încerca fie o înaintare dinspre Belarus către direcția Cernihiv–Kiev, fie chiar un atac asupra uneia dintre țările NATO vecine cu Belarus, invocând rapoarte ale serviciilor de informații, fără a oferi detalii. Mobilizare în Rusia: afirmații fără dovezi prezentate În același context, Zelenski a declarat că ar avea informații despre pregătiri pentru noi măsuri de mobilizare în Rusia, estimând că ar putea fi vorba de circa 100.000 de persoane, fără a furniza dovezi. El a mai spus că Ucraina consideră improbabilă, în acest moment, o „mobilizare mascată” în Rusia și că ar fi de așteptat noi decizii politice. Context regional: decretul lui Putin privind Transnistria Agerpres notează că Vladimir Putin a semnat recent un decret care simplifică obținerea cetățeniei ruse pentru locuitorii din Transnistria, aceștia putând depune documentele la consulatele Rusiei fără a respecta condițiile generale, potrivit portalului NewsMaker. În Transnistria se află un contingent militar rus estimat la 1.000–1.500 de persoane, iar președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a calificat măsura drept un instrument de posibilă mobilizare pentru invazia rusă în Ucraina. Potrivit datelor Biroului de Reintegrare de pe lângă guvernul de la Chișinău, de la începutul anului 2026, peste 350.000 de locuitori ai regiunii transnistrene sunt cetățeni ai Republicii Moldova, din totalul de 364.885 de persoane consemnate în registrul de stat al populației. [...]
