Știri
Știri din categoria Externe
Relaxarea sancțiunilor pentru Rusia, combinată cu încetinirea livrărilor de interceptoare Patriot către Ucraina, ar amplifica riscul atacurilor cu rachete asupra Ucrainei, potrivit evaluării Institute for the Study of War publicate de Kyiv Post. În același timp, președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a avertizat că Rusia ar fi făcut recunoașteri ale „centrelor de decizie” din și din apropierea Kievului pentru posibile lovituri viitoare.
Evaluarea notează că o eventuală relaxare a sancțiunilor ar crește „amenințarea deja semnificativă” pe care o reprezintă loviturile cu rachete rusești, mai ales în contextul în care aprovizionarea Ucrainei cu interceptoare Patriot (muniția sistemelor antiaeriene Patriot) încetinește.
Pe componenta operațională, raportul consemnează că Rusia a lansat peste noapte șase rachete și 141 de drone către Ucraina. În paralel, Zelenski a indicat riscul unor atacuri viitoare asupra unor ținte sensibile din zona capitalei, pe fondul activităților de recunoaștere atribuite Rusiei.
ISW mai arată că Rusia și Ucraina au făcut schimb de câte 250 de prizonieri pe 15 mai, ca parte a unui schimb mai amplu „1.000 pentru 1.000”, agreat în cadrul armistițiului de Ziua Victoriei.
Pe teren, forțele ucrainene ar fi avansat în direcțiile Harkiv și Kostiantînivka, potrivit aceleiași evaluări.
Raportul menționează și acțiuni ucrainene asupra unor ținte din Rusia: lovirea infrastructurii petroliere din regiunea Reazan, a unor active navale în Republica Daghestan și a unor aeronave în Ținutul Krasnodar.
Separat, ISW susține că Vladimir Putin prezintă pozitiv date despre performanța economică a Rusiei, deși acestea ar indica, în realitate, o economie „sub presiune”. Totodată, o instituție de sondare de stat ar fi început recent anchete din ușă în ușă și ar fi înregistrat o ușoară creștere a nivelurilor de aprobare și încredere pentru Putin, după mai multe săptămâni de scădere.
Recomandate
Rusia a predat Ucrainei 528 de trupuri, un canal rar de cooperare în război , într-un schimb de rămășițe pământești care rămâne printre puținele domenii în care Moscova și Kievul mai colaborează, potrivit Agerpres . Centrul ucrainean responsabil de prizonierii de război a transmis pe rețelele sociale că, „în urma eforturilor de repatriere”, în Ucraina au fost aduse trupurile a 528 de persoane decedate, despre care partea rusă susține că „ar putea fi vorba despre militari ucraineni”. Instituția nu a precizat data la care au fost primite rămășițele. Anchetatori și experți urmează să facă demersurile necesare pentru identificarea persoanelor repatriate, a mai anunțat Centrul. Context: schimburi de prizonieri și un armistițiu anunțat de Trump Știrea vine după ce, vineri, Rusia și Ucraina au efectuat un schimb de 205 prizonieri de război de fiecare parte. Totodată, vinerea trecută, Donald Trump a anunțat un armistițiu de trei zile în conflictul dintre Kiev și Moscova, de sâmbătă până luni, precum și un schimb de 1.000 de prizonieri de fiecare parte. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat că schimbul de vineri reprezintă „prima fază” a acestui anunț. De la începutul invaziei ruse la scară largă, în urmă cu peste patru ani, schimburile de prizonieri și de rămășițe pământești ale combatanților au rămas printre puținele forme de cooperare între cele două state beligerante. [...]
SVR susține că Ucraina încearcă să preia controlul unor canale Telegram pro-ruse prin oferte de cumpărare , într-o mișcare care ar putea amplifica presiunea pentru cenzură și restricții asupra comunicațiilor online în Rusia, potrivit Digi24 . Serviciul de Informații Externe al Rusiei (SVR) afirmă că, de la sfârșitul lunii aprilie, „reprezentanții Kievului” ar fi trimis, prin conturi false înregistrate pe numele unor lideri de opinie, oferte de cumpărare către canale Telegram militare și „patriotice” rusești, inclusiv canale asociate curentului „Z” (pro-război). Conform declarației, obiectivul ar fi înlocuirea conținutului și răspândirea de „dezinformare” și mesaje de discreditare a conducerii politice și a armatei ruse. SVR mai susține că astfel de demersuri ar urmări să atragă administratorii acestor „resurse informaționale” în activități ilegale care ar prejudicia „interesele naționale” ale Federației Ruse. Totuși, instituția nu indică niciun canal concret care ar fi primit oferte sau care ar fi fost cumpărat în modul descris. De ce contează: muniție pentru controlul internetului și al platformelor Acuzațiile vin într-un context în care, potrivit materialului, în Rusia se suprapun mai multe tensiuni: scăderea popularității autorităților, lipsa de succese pe frontul din Ucraina, blocări ale internetului și intensificarea cenzurii. În acest cadru, o narațiune despre „infiltrarea” canalelor pro-ruse poate justifica măsuri suplimentare de control asupra platformelor și asupra comunicațiilor, cu efect direct asupra modului în care se coordonează și se informează inclusiv comunitățile pro-război. Fricțiuni în zona pro-război: critici la adresa lui Putin și reacții la restricții Digi24 amintește mai multe episoade recente care indică tensiuni în interiorul ecosistemului pro-guvernamental și pro-război: Bloggerul pro-guvernamental Ilya Remeslo l-a atacat public pe Vladimir Putin, numindu-l „președinte nelegitim” și cerând ca acesta să fie judecat ca „criminal de război și hoț”; după aceste declarații, Remeslo ar fi fost internat într-un spital de psihiatrie din Sankt Petersburg. Egor Guzenko („Al Treisprezecelea”), blogger asociat zonei „Z”, l-a criticat pe Putin pentru restricționarea internetului mobil; ulterior, administrația canalului său a susținut că i-ar fi fost confiscat telefonul și că ar fi fost trimis pe front, deși avea un picior încă nevindecat după o fractură. Comunitatea „Z” s-a opus anterior ideii de blocare a Telegram, promovată de FSB, argumentând că închiderea accesului ar lăsa „mii de militari” fără comunicații și ar putea duce la „consecințe fatale” în condițiile unei ofensive în desfășurare. În lipsa unor exemple concrete prezentate de SVR despre canale „cumpărate”, acuzațiile rămân, deocamdată, la nivel de declarație. Miza practică, însă, este una operațională: controlul canalelor de comunicare și al fluxurilor de informații într-un moment în care restricțiile digitale au devenit parte a gestionării interne a războiului. [...]
Reluarea atacurilor cu drone asupra Moscovei, la câteva zile după armistițiul de 9 Mai, ridică din nou riscurile operaționale pentru infrastructura critică din zona capitalei ruse , după ce trei persoane au fost ucise și alte 12 au fost rănite, potrivit G4Media . Atacul a avut loc în noaptea de sâmbătă spre duminică și ar fi început în jurul orei 03:00, fiind respins de apărarea antiaeriană rusă, notează AFP, citată în articol. Reluarea loviturilor vine la mai puțin de o săptămână după încheierea armistițiului instituit cu ocazia zilei de 9 Mai, transmite MEDIAFAX. Victime și zone afectate Guvernatorul regiunii, Andrei Vorobiov, a anunțat că o femeie a murit în orașul Khimki, în nord-vestul Moscovei, iar doi bărbați au fost uciși într-un sat din comuna Mytishchi, la nord-est de capitală. Primarul Moscovei, Serghei Sobianin , a transmis că, „în urma impactului dronelor”, conform datelor preliminare, 12 persoane au fost rănite, „în principal, în apropierea punctului de control al Rafinăriei de Petrol din Moscova”. Acesta a mai spus că, în ultimele 24 de ore, au fost doborâte „peste 120 de drone”. „În urma impactului dronelor, conform datelor preliminare, douăsprezece persoane au fost rănite. În principal, în apropierea punctului de control al Rafinăriei de Petrol din Moscova. În ultimele 24 de ore, au fost doborâte peste 120 de drone.” Context: după armistițiu, ținte energetice și militare Atacurile au loc după încheierea armistițiului legat de celebrarea Zilei Victoriei în Rusia. În același context, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat vineri că Ucraina are dreptul să lovească infrastructura petrolieră și obiectivele militare din Rusia, ca reacție la atacurile asupra Kievului care au ucis 24 de persoane, potrivit informațiilor din articol. Din datele disponibile în sursă nu reiese amploarea pagubelor materiale sau dacă activitatea rafinăriei a fost afectată. [...]
Conducerea militară rusă își bazează planificarea pe rapoarte deformate , iar acest lucru poate afecta direct deciziile operaționale ale Moscovei, potrivit evaluării publicate de Kyiv Post , care preia cele mai recente concluzii ale Institute for the Study of War (ISW) pentru 16 mai 2026. ISW susține că vârful comenzii militare ruse a prezentat „pentru a cincea lună consecutiv” o imagine „foarte inexactă” a situației de pe front. În centrul criticii se află afirmația atribuită șefului Statului Major rus, Valeri Gherasimov , potrivit căreia forțele ruse ar avansa la vest de Kupiansk – o zonă pe care, conform evaluării, Rusia „nu a cucerit-o, de fapt”. De ce contează: risc de decizii greșite la nivel strategic Analiza indică faptul că aceste „progrese fictive”, coroborate cu plângerile unor bloggeri militari ruși, pot semnala o problemă mai profundă: fie conducerea militară de vârf nu cunoaște realitatea de pe teren, fie evită să o recunoască „chiar și în interiorul propriului sistem”. În ambele scenarii, ISW avertizează că falsurile pot ajunge să influențeze planificarea operațională și strategică a Rusiei. Publicația notează și că afirmațiile privind avansuri la vest de Kupiansk și de-a lungul liniei Kupiansk–Borova–Lîman sunt „deosebit de grave”, inclusiv în comparație cu cele mai expansive revendicări ale ultranaționaliștilor ruși din zonă. Semnale din ecosistemul „milbloggerilor” ruși Potrivit ISW, bloggerii militari ruși continuă să avertizeze că două fenomene pun presiune pe capacitatea de reacție a comenzii ruse: contraatacuri ucrainene; raportări false despre avansuri în alte sectoare ale frontului, care ar crea „situații dificile” la care armata rusă nu poate răspunde adecvat. Alte evoluții menționate de ISW În același buletin, ISW mai consemnează: extinderea de către Kremlin a eforturilor de „pașaportizare” în Transnistria (regiune separatistă pro-rusă a Republicii Moldova), pentru a-și adânci influența; avansuri ale forțelor ucrainene în direcția Hulyaipole; continuarea loviturilor ucrainene la distanță împotriva infrastructurii industriei ruse de apărare din Ținutul Stavropol. Separat, evaluarea menționează că forțele ruse au lansat 294 de drone către Ucraina peste noapte. [...]
Maia Sandu avertizează că decretul lui Putin privind pașapoartele rusești în Transnistria poate alimenta mobilizarea pentru războiul din Ucraina , potrivit Digi24 . Măsura are o miză de securitate și de reglementare: extinde rapid accesul la cetățenia rusă într-o regiune separatistă de pe teritoriul Republicii Moldova, fără condiții care, în mod normal, limitează naturalizarea. Decretul semnat vineri de Vladimir Putin simplifică procedura pentru locuitorii Transnistriei, care ar putea obține cetățenia rusă fără obligația de a locui în Rusia și fără cerința de a cunoaște limba rusă, notează POLITICO . Ce spune Chișinăul și de ce contează Maia Sandu a reacționat sâmbătă, sugerând că decizia Moscovei urmărește să crească baza de recrutare pentru frontul din Ucraina. „Probabil au nevoie de mai mulți oameni pe care să-i trimită la războiul din Ucraina.” Președinta Republicii Moldova a încadrat măsura în tacticile Rusiei de presiune asupra Chișinăului, în contextul eforturilor de reintegrare a Transnistriei. În regiune sunt staționate trupe rusești încă de la destrămarea Uniunii Sovietice. Context: cetățenie, securitate și parcurs european Sandu a afirmat că, după declanșarea războiului din Ucraina, „majoritatea oamenilor din regiune” și-ar fi luat cetățenia Republicii Moldova, invocând un motiv de siguranță. „De când a început războiul din Ucraina, majoritatea oamenilor din regiune și-au luat cetățenia Republicii Moldova, pentru că s-au simțit mai în siguranță având cetățenia Republicii Moldova și nu cetățenia Rusiei.” Declarațiile au fost făcute la o conferință de securitate la Tallinn. În plan politic, Republica Moldova a devenit țară candidată la aderarea la UE în 2022 și a început oficial negocierile în 2024. Potrivit informațiilor citate, partidul proeuropean Acțiune și Solidaritate, condus de Maia Sandu, are o majoritate solidă după alegerile parlamentare din 2025, în pofida unei campanii de „interferență hibridă” atribuite Rusiei. Întrebată dacă Vladimir Putin ar putea bloca aderarea Republicii Moldova la UE din cauza Transnistriei, Maia Sandu a spus că decizia aparține exclusiv Uniunii Europene. „Doar Uniunea Europeană poate decide dacă Republica Moldova poate deveni sau nu parte a UE. Rusia nu are nimic de-a face cu asta.” [...]
Uniunea Europeană pregătește plata primei tranșe de peste 9 miliarde de euro (aprox. 45 miliarde lei) către Ucraina , din împrumutul total de 90 de miliarde de euro, iar miza economică pentru blocul comunitar este mecanismul de recuperare a banilor dacă Rusia nu va plăti despăgubiri de război, potrivit Libertatea . Bruxelles-ul urmează să aprobe, începând de luni, condițiile împrumutului, conform unor oficiali europeni citați de POLITICO. Transferul primei tranșe „în valoare de peste 9 miliarde de euro” ar putea avea loc la jumătatea lunii iunie, potrivit informațiilor preluate și de portalul sârb Blic.rs. Înainte de virarea efectivă a fondurilor, trebuie semnat un „memorandum de înțelegere” (document care fixează termeni și condiții) pentru asistența financiară macroeconomică. Memorandumul ar urma să fie prezentat marți, după aprobarea formală de către comisarii europeni, iar apoi trebuie ratificat și de parlamentul ucrainean. Cum sunt împărțiți banii din prima tranșă Din prima tranșă, Ucraina ar urma să direcționeze sumele astfel: 5,9 miliarde de euro (aprox. 29,5 miliarde lei) pentru achiziția de drone, pentru întărirea apărării; peste 3,2 miliarde de euro (aprox. 16 miliarde lei) pentru cheltuieli bugetare și administrative, inclusiv salariile soldaților. Un purtător de cuvânt al executivului UE a indicat calendarul urmărit de Comisie: „Comisia își propune să facă prima tranșă cât mai devreme posibil în al doilea trimestru al anului 2026”. De ce contează: riscul de rambursare și opțiunea activelor rusești înghețate Punctul sensibil al împrumutului este rambursarea. Bruxelles-ul și Kievul trebuie să stabilească detaliile privind recuperarea datoriei din despăgubiri de război din partea Moscovei, după încheierea conflictului. Dacă Rusia refuză să plătească, liderii UE „și-au rezervat dreptul” de a utiliza active de stat rusești înghețate în Europa pentru a acoperi împrumutul. Această opțiune ridică o miză de reglementare și de execuție: transformarea unui instrument financiar (împrumutul) într-unul garantat, în ultimă instanță, prin active blocate, într-un context în care negocierile anterioare pe această temă au avut dificultăți. Context bugetar: deficitul Ucrainei și presiunea pe finanțele UE Ucraina are un deficit bugetar estimat la 135 miliarde de euro (aprox. 675 miliarde lei) pentru 2026 și 2027, iar fără sprijin suplimentar guvernul de la Kiev riscă să rămână fără fonduri „în următoarele luni”, potrivit articolului. Estimările bugetare actuale pornesc de la premisa că războiul s-ar încheia până la finalul acestui an, scenariu considerat „tot mai puțin probabil”. În același timp, mai multe state membre UE se confruntă cu dificultăți financiare și încearcă să reducă cheltuielile, pe fondul crizelor recente, inclusiv al creșterii prețurilor la energie asociate tensiunilor din Orientul Mijlociu. În toamna anului trecut, Ungaria, Slovacia și Cehia au refuzat să se alăture planului UE de participare la împrumutul de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, ceea ce complică perspectiva mobilizării rapide a unor fonduri suplimentare dacă va fi nevoie. Ce urmează Împrumutul face parte dintr-un pachet convenit în decembrie 2025, prin care liderii UE au acceptat emiterea de datorii comune pentru sprijinirea Ucrainei. Jumătate din suma totală ar urma să fie plătită în acest an, iar restul în 2027; împrumutul a fost aprobat în Parlamentul European în februarie. În paralel, Comisia Europeană va încerca să obțină sprijin financiar suplimentar de la alte economii mari (Canada, Japonia, SUA și Marea Britanie), la o reuniune a miniștrilor de finanțe din G7, la Paris, săptămâna viitoare, conform surselor citate de POLITICO. Tot POLITICO citează un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, potrivit căruia UE, statele membre și instituțiile financiare europene au oferit până acum 200,6 miliarde de euro (aprox. 1.003 miliarde lei) Ucrainei. [...]
