Știri
Știri din categoria Externe
Kremlinul susține că Washingtonul nu a răspuns încă la propunerea președintelui rus Vladimir Putin de a contribui cu 1 miliard de dolari la Consiliul pentru Pace, inițiativă promovată de fostul președinte american Donald Trump în contextul conflictului din Fâșia Gaza. Oferta ar fi urmat să fie acoperită din activele înghețate ale Federației Ruse aflate în Statele Unite.
Declarația a fost făcută de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, care a confirmat existența propunerii și a adăugat că discuțiile pe tema posibilei participări a Rusiei la acest „Consiliu pentru Pace” sunt în desfășurare în cadrul Ministerului rus de Externe. Potrivit acestuia, ideea unei contribuții financiare rămâne pe masă, chiar dacă statutul și funcționarea concretă a consiliului nu au fost încă stabilite.
Intenția Moscovei ar fi fost ca, în schimbul contribuției, să obțină un statut de membru permanent în acest organism, iar restul fondurilor să fie folosite pentru „reconstrucția postbelică”, potrivit agenției ruse TASS. Contextul general este unul de tensiuni diplomatice constante între SUA și Rusia, în care ofertele de cooperare lansate de Kremlin sunt privite cu rezerve în Occident, în special în condițiile continuării războiului din Ucraina.
Nu este clar, deocamdată, dacă propunerea rusă a fost luată în considerare oficial de partea americană. Până în prezent, nu a fost oferit un răspuns public de la Washington, iar inițiativa a stârnit controverse, mai ales din cauza legăturii cu fostul președinte Donald Trump și a contextului geopolitic sensibil.
Recomandate
Vladimir Putin ar putea împinge Rusia spre o escaladare a războiului , în pofida semnalelor publice venite dinspre Washington privind o posibilă apropiere de pace, potrivit informațiilor publicate de G4Media , care citează Reuters. Miza imediată este una operațională și cu efecte economice indirecte: o intensificare a conflictului ar menține presiunea pe infrastructura energetică și logistică din regiune și ar prelungi incertitudinea pentru piețele europene. Trei surse apropiate Kremlinului au declarat pentru Reuters că liderul rus respinge apelurile la negocieri cu Kievul, iar atacurile recente cu drone ale Ucrainei asupra rafinăriilor și porturilor din Rusia i-ar fi întărit convingerea că războiul trebuie continuat „cel puțin pentru moment”. Două dintre surse au indicat că Putin este „probabil” să escaladeze conflictul, aflat în al cincilea an, una dintre ele vorbind despre o „probabilitate ridicată” ca escaladarea să aibă loc în următoarele luni. În același timp, președintele SUA, Donald Trump , a spus luni că Putin ar dori încheierea războiului și că o soluționare ar fi „mai aproape decât își dau seama oamenii”. Săptămâna trecută, Trump a avut convorbiri telefonice separate cu Putin și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, iar miercuri s-a întâlnit cu Zelenski la summitul NATO , unde liderul ucrainean a afirmat că au discutat „idei pentru a aduce pacea mai aproape”. Casa Albă nu a răspuns solicitărilor Reuters de a comenta informațiile. Obiectivul militar indicat de surse: Donbas Una dintre persoanele familiarizate cu modul de gândire al lui Putin a spus că acesta „și-a întărit poziția” și rămâne hotărât să își atingă obiectivul militar principal: cucerirea restului regiunii Donbas din estul Ucrainei. În același timp, înaintarea trupelor ruse ar fi încetinit în acest an, potrivit relatării. Aceeași sursă a mai afirmat că Putin i-ar fi mustrat recent pe mai mulți consilieri care au propus un compromis bazat pe o încetare a focului de-a lungul actualei linii a frontului. O a doua sursă a susținut că liderul de la Kremlin este convins că Rusia va cuceri în curând întregul Donbas. În luna iunie, Putin a respins public apelul lansat de Zelenski pentru o întâlnire și pentru un armistițiu. [...]
Rusia își extinde „zona tampon” în Ucraina, semnalând o prelungire a războiului potrivit HotNews , care relatează declarațiile Kremlinului despre următorul pas operațional: securizarea unei fâșii mai largi de teritoriu, prezentată ca răspuns la „escaladarea” acțiunilor Kievului. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a spus vineri că Vladimir Putin rămâne „deschis” atingerii obiectivelor Rusiei prin diplomație, dar că Moscova își continuă campania militară și își creează o zonă tampon mai extinsă în Ucraina. În același timp, Peskov a susținut că Rusia consideră că Ucraina „nu dorește negocieri” în acest moment, motiv pentru care operațiunile militare continuă. Ce a declanșat mesajul Kremlinului Declarațiile vin după un material Reuters publicat cu o zi înainte, care cita trei surse apropiate Kremlinului. Potrivit acestora, atacurile recente cu drone ale Ucrainei asupra rafinăriilor de petrol și porturilor rusești ar fi consolidat hotărârea lui Putin de a continua războiul, „cel puțin pentru moment”. Dimensiunea politică: discuția Trump–Putin, încă neloc În paralel, Donald Trump a sugerat la summitul NATO de la Ankara că un armistițiu ar fi posibil și a spus că intenționează să discute cu Putin după întâlnirea cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Peskov a anunțat însă vineri că discuția telefonică Trump–Putin nu a avut încă loc. Linia oficială a Moscovei: războiul continuă până la „obiectivele” din 2024 Joi, ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a declarat că Rusia va continua războiul până la îndeplinirea obiectivelor stabilite de Putin în iunie 2024, descrise în articol ca echivalând, în esență, cu capitularea completă a Kievului. În acel set de condiții, Putin a cerut, între altele: retragerea trupelor ucrainene din Donețk, Luhansk, Zaporijie și Herson; recunoașterea acestor regiuni și a Crimeei ca teritorii rusești; refuzul Ucrainei de a adera la NATO; „demilitarizarea” și „denazificarea” Ucrainei. Putin a afirmat că, odată îndeplinite aceste condiții, ar ordona „imediat” un armistițiu. Reuters: surse din anturajul Kremlinului vorbesc despre risc de escaladare Într-o evaluare separată citată în articol, Reuters a relatat că Putin ar fi respins apelurile de a negocia pacea, iar două surse (sub protecția anonimatului) au indicat o disponibilitate de escaladare în lunile următoare, una dintre ele invocând o „probabilitate ridicată” de intensificare. O altă sursă a spus că Putin ar fi „încăpățânat” să atingă obiectivul-cheie de a cuceri restul Donbasului, în contextul în care înaintarea forțelor ruse ar fi încetinit în acest an. În ansamblu, mesajul despre extinderea „zonei tampon” indică o orientare operațională spre consolidarea controlului teritorial, în timp ce condițiile politice enunțate de Moscova rămân la un nivel care face improbabilă o negociere rapidă, cel puțin pe termen scurt. [...]
Moscova transmite că războiul se oprește doar în condițiile impuse de Kremlin , iar mesajul reduce spațiul de negociere și prelungește incertitudinea pentru regiune, inclusiv pe zona de sancțiuni și securitate energetică, potrivit HotNews . Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov , a declarat joi că Rusia va continua războiul împotriva Ucrainei până la îndeplinirea obiectivelor stabilite de Vladimir Putin în iunie 2024, relatează The Moscow Times . Lavrov a făcut afirmațiile într-o conferință de presă comună cu omoloaga sa din Mozambic, Maria Lucas. Condițiile invocate de Kremlin pentru oprirea luptelor În discursul din 2024 la care face trimitere Lavrov, Putin a cerut, între altele: retragerea trupelor ucrainene din Donețk, Luhansk, Zaporijie și Herson (regiuni pe care Rusia nu le controla integral); recunoașterea acestor regiuni și a Crimeei ca teritorii rusești; renunțarea Ucrainei la aderarea la NATO; „demilitarizarea” și „denazificarea” Ucrainei. Putin a susținut atunci că, odată îndeplinite condițiile, ar ordona „imediat” un armistițiu. Tot în iunie 2024, el a cerut și ridicarea tuturor sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei și a avertizat că, dacă aceste cerințe sunt respinse, „situația de pe teren se va schimba, iar condițiile de negociere vor fi diferite”. Acuzații la adresa Occidentului și refuzul „garanțiilor” Lavrov a acuzat țările occidentale că „simulează o disponibilitate de a negocia”, dar folosesc ultimatumuri împotriva Rusiei. El a mai afirmat că acordurile anterioare (2014, 2015, 2019 și 2022) ar fi fost „distruse” de Occident, motiv pentru care „rezerva de bunăvoință și speranță” a Moscovei ar fi „complet epuizată”, iar Rusia nu va mai avea încredere în garanțiile occidentale. Contrastul cu mesajele lui Trump și semnalele de escaladare Declarațiile vin la o zi după ce Donald Trump a sugerat, la summitul NATO de la Ankara, că un armistițiu ar fi posibil și că ar urma să discute cu Vladimir Putin după o întâlnire cu Volodimir Zelenski. Trump a spus că liderul de la Kremlin își dorește sfârșitul războiului. În paralel, Reuters a relatat, citând surse apropiate Kremlinului, că Putin ar fi respins apelurile de a negocia pacea, iar atacurile recente cu drone ale Ucrainei asupra rafinăriilor și porturilor din Rusia i-ar fi întărit hotărârea de a continua războiul „cel puțin deocamdată”. Două surse au vorbit despre o posibilă escaladare în următoarele luni, una indicând o „probabilitate ridicată”. Potrivit uneia dintre sursele citate de Reuters, Putin ar fi „încăpățânat” să atingă obiectivul de a cuceri restul Donbasului, în condițiile în care înaintarea forțelor ruse ar fi încetinit anul acesta. O altă sursă a afirmat că Putin ar crede că Rusia va cuceri în curând Donbasul. [...]
Atacurile ucrainene în adâncime cresc costul economic al războiului pentru Rusia , însă Kievul este „încă departe de o cotitură” pe front, potrivit unei evaluări făcute de comandantul-șef al armatei ucrainene, Oleksandr Sîrski, într-un bilanț publicat pe Telegram și relatat de Agerpres . Sîrski susține că, de la începutul anului, Ucraina a lovit 697 de ținte în Rusia cu atacuri cu rază lungă de acțiune, iar efectul cumulat ar fi generat „pierderi economice directe și indirecte” de peste 6,1 miliarde de dolari (aprox. 28,1 miliarde lei, la un curs estimativ de 4,6 lei/dolar). În același timp, el avertizează că aceste lovituri nu se traduc automat într-o schimbare decisivă a dinamicii militare. Costuri economice și presiune pe lanțul de aprovizionare cu carburant În bilanțul citat, șeful armatei ucrainene indică drept efect al loviturilor asupra infrastructurii petroliere ruse apariția unor penurii de carburant „în numeroase regiuni ruse și în Crimeea ”, teritoriu ucrainean anexat ilegal de Rusia în 2014. Mesajul sugerează o strategie de a afecta capacitatea de susținere logistică și economică a efortului de război, prin țintirea unor active energetice. Frontul: ritm ofensiv mai lent, dar fără „cotitură” Sîrski afirmă că Rusia nu și-ar fi atins obiectivele ofensivei, deși ar fi beneficiat de „aproape dublul efectivelor și al echipamentelor”. Potrivit acestuia, forțele ruse, care desfășurau anterior „operațiuni ofensive intense pe 13 axe”, ar mai continua acum doar pe „șase sau șapte” și ar înregistra pierderi grele, în timp ce Ucraina aplică o „strategie de epuizare” a adversarului. Totuși, comandantul-șef avertizează că Moscova își menține obiectivele militare în estul Ucrainei și că intensitatea atacurilor aeriene crește. „Intensitatea loviturilor cu rachete și drone nu încetează să crească, la fel și utilizarea bombelor aeriene ghidate și numărul crimelor comise împotriva populației civile.” Context: angajamente NATO și discuția despre Patriot Declarațiile vin la două zile după summitul NATO de la Ankara , unde președintele ucrainean Volodimir Zelenski a obținut noi angajamente occidentale privind apărarea antiaeriană. În același context, președintele american Donald Trump a anunțat un acord de principiu pentru autorizarea producției sub licență în Ucraina a rachetelor interceptoare Patriot, considerate esențiale pentru contracararea rachetelor balistice rusești. Pentru mediul economic, mesajul central rămâne că războiul continuă să se extindă în zona infrastructurilor critice, iar costurile invocate de Kiev indică o intensificare a dimensiunii economice a conflictului, chiar dacă o schimbare decisivă pe front nu este, deocamdată, anticipată de conducerea militară ucraineană. [...]
Mediatorii din Qatar și Pakistan încearcă să țină în viață negocierile SUA–Iran , într-un moment în care escaladarea militară riscă să blocheze atât acordul nuclear, cât și obiectivul imediat al Washingtonului de a redeschide Strâmtoarea Hormuz , potrivit Axios . Miza este una operațională și economică: deși președintele Donald Trump a declarat miercuri că memorandumul de înțelegere (MOU) SUA–Iran și armistițiul sunt „terminate” și a ordonat două runde de lovituri aeriene, administrația americană ar urmări în continuare evitarea unui război total și reluarea traficului prin Strâmtoarea Hormuz, un punct critic pentru transportul de energie. Ce fac mediatorii și cine este implicat Surse din țările mediatoare și un oficial american spun că mai mulți actori regionali au intensificat contactele diplomatice pentru a reduce tensiunile și a reporni negocierile pe dosarul nuclear. În discuții sunt implicați oficiali din: Qatar Pakistan Turcia Egipt Arabia Saudită Aceștia ar fi avut miercuri mai multe convorbiri telefonice atât cu partea americană, cât și cu cea iraniană, în încercarea de a stabiliza situația și de a preveni prăbușirea MOU. Unul dintre interlocutorii regionali citați de publicație afirmă că există „eforturi diplomatice extinse” pentru a obține mai întâi o înțelegere de detensionare, apoi pentru a fixa o dată pentru o nouă rundă de negocieri între echipele tehnice. Semnale de detensionare după două zile de schimburi de foc După două zile de schimburi de foc între SUA și Iran, ziua de joi a fost „mult mai calmă”, notează Axios. În pofida unor relatări din presa iraniană despre explozii în sudul Iranului, oficiali americani au spus că armata SUA nu a efectuat noi lovituri joi, iar un oficial american a pus acest lucru pe seama eforturilor de detensionare. Pozițiile părților: acuzații privind încălcarea MOU și „performanța” acordului Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi , i-a transmis comandantului militar pakistanez, mareșalul Asim Munir, că atacurile și retorica SUA ar reprezenta încălcări ale MOU, potrivit unei declarații publicate pe canalul său de Telegram. De partea americană, după o reuniune a lui Trump cu echipa sa de securitate națională, un oficial a spus că administrația este „încă angajată să găsească o rezolvare” și că discuțiile la nivel tehnic continuă pentru un acord nuclear. „Președintele Trump și-a exprimat foarte clar sentimentele ieri, fără echivoc. Atacurile Iranului asupra acestor nave nevinovate sunt acte de terorism. MOU este bazat pe performanță, iar acțiunile Iranului constituie o performanță eșuată la un nivel inacceptabil.” De ce contează pentru regiune și pentru piețe Dincolo de disputa politică, efortul mediatorilor vizează limitarea riscului ca escaladarea să se transforme într-un conflict mai amplu, cu efecte directe asupra securității maritime și a fluxurilor comerciale prin Strâmtoarea Hormuz. În acest cadru, menținerea negocierilor tehnice și a unui canal de comunicare devine un instrument de management al riscului, chiar și în condițiile în care Washingtonul și Teheranul se acuză reciproc de încălcarea MOU. Ce urmează, potrivit sursei: mediatorii încearcă să obțină mai întâi o înțelegere de detensionare, apoi să stabilească o nouă rundă de negocieri între echipele tehnice, însă articolul nu indică un calendar concret. [...]
Iranul avertizează că va riposta la orice lovituri asupra infrastructurii, iar Israelul „nu va fi iertat” , pe fondul discuțiilor purtate în paralel de negociatori din Qatar la Teheran pentru detensionarea relației SUA–Iran, potrivit The Jerusalem Post . Secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului, Mohammad Bagher Zolghadr , a declarat vineri, citat de presa de stat iraniană, că orice atac asupra infrastructurii iraniene va fi întâmpinat cu represalii, adăugând că „Israelul nu va fi iertat” în răspunsul Teheranului. Declarațiile vin după ce președintele SUA, Donald Trump, a spus că Washingtonul ia în calcul lovituri asupra unor obiective din sectorul energetic și de utilități din Iran — facilități de producție pentru echipamente electrice, centrale electrice și instalații de desalinizare — dacă tensiunile escaladează. Zolghadr l-a numit pe Trump „cea mai urâtă figură din lume” și a criticat remarci pe care susține că ar fi fost îndreptate împotriva poporului iranian, potrivit unui raport Iran International menționat în material. Qatarul încearcă să creeze spațiu pentru negocieri mai largi În același timp, negociatori din Qatar se află în Iran pentru discuții cu oficiali iranieni, cu obiectivul de a reduce tensiunile și de a crea condiții pentru continuarea unor negocieri mai ample, a declarat pentru Reuters o sursă familiarizată cu situația. Potrivit aceleiași surse, discuțiile sunt purtate în coordonare cu Statele Unite. Sursa a mai spus că agenda include implementarea memorandumului de înțelegere SUA–Iran și temele care au declanșat escaladarea recentă dintre Washington și Teheran, inclusiv disputele legate de navigația în Strâmtoarea Hormuz . Materialul este prezentat ca „în curs de actualizare”, iar detalii suplimentare despre conținutul memorandumului sau despre calendarul discuțiilor nu sunt precizate în textul citat. [...]
