Știri
Știri din categoria Externe

Kremlinul susține că Washingtonul nu a răspuns încă la propunerea președintelui rus Vladimir Putin de a contribui cu 1 miliard de dolari la Consiliul pentru Pace, inițiativă promovată de fostul președinte american Donald Trump în contextul conflictului din Fâșia Gaza. Oferta ar fi urmat să fie acoperită din activele înghețate ale Federației Ruse aflate în Statele Unite.
Declarația a fost făcută de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, care a confirmat existența propunerii și a adăugat că discuțiile pe tema posibilei participări a Rusiei la acest „Consiliu pentru Pace” sunt în desfășurare în cadrul Ministerului rus de Externe. Potrivit acestuia, ideea unei contribuții financiare rămâne pe masă, chiar dacă statutul și funcționarea concretă a consiliului nu au fost încă stabilite.
Intenția Moscovei ar fi fost ca, în schimbul contribuției, să obțină un statut de membru permanent în acest organism, iar restul fondurilor să fie folosite pentru „reconstrucția postbelică”, potrivit agenției ruse TASS. Contextul general este unul de tensiuni diplomatice constante între SUA și Rusia, în care ofertele de cooperare lansate de Kremlin sunt privite cu rezerve în Occident, în special în condițiile continuării războiului din Ucraina.
Nu este clar, deocamdată, dacă propunerea rusă a fost luată în considerare oficial de partea americană. Până în prezent, nu a fost oferit un răspuns public de la Washington, iar inițiativa a stârnit controverse, mai ales din cauza legăturii cu fostul președinte Donald Trump și a contextului geopolitic sensibil.
Recomandate

Donald Trump susține că armata SUA a început deminarea Strâmtorii Hormuz, un pas care ar putea debloca un coridor-cheie pentru petrol și reduce presiunea din piețele energetice , potrivit reuters.com . Strâmtoarea a fost „practic închisă” în ultimele săptămâni din cauza temerilor privind atacuri iraniene asupra transportului maritim, iar blocajul a perturbat piețele globale de energie. Trump a scris sâmbătă, într-o postare pe rețeaua sa Truth Social, că SUA „încep procesul de curățare a Strâmtorii Hormuz” și că „toate cele 28” de nave iraniene de depunere a minelor au fost scufundate. Afirmațiile nu sunt însoțite, în materialul Reuters, de confirmări independente. Ce se întâmplă pe teren și ce e contestat Cu câteva minute înainte de postarea lui Trump, au început să apară informații despre prezența unor nave militare americane în strâmtoare. Un jurnalist Axios, citând un oficial american neidentificat, a scris că „mai multe” nave SUA au traversat sâmbătă strâmtoarea, însă televiziunea de stat iraniană a relatat ulterior că un oficial din armata Iranului a negat informația. Trump a repetat în mai multe rânduri că forțele americane au distrus marina și forțele aeriene ale Iranului și au afectat programele balistic și nuclear ale Teheranului, notează Reuters. De ce contează economic Strâmtoarea Hormuz este un punct critic pentru aprovizionarea globală cu petrol. Reuters arată că restrângerea traficului prin strâmtoare a „perturbat” piețele energetice, iar prețurile benzinei în SUA au crescut, deși cea mai mare parte a petrolului care tranzitează această rută nu are ca destinație Statele Unite. Ce urmează Tot sâmbătă, reprezentanți ai SUA și Iranului au început discuții găzduite de Pakistan, la Islamabad, în contextul unui armistițiu fragil în conflict, potrivit Reuters. În acest cadru, evoluțiile privind securitatea navigației în Strâmtoarea Hormuz rămân un indicator major pentru riscul de piață din energie. [...]

Consiliul pentru Pace al lui Donald Trump a rămas fără finanțarea promisă, iar blocajul de bani ține pe loc planul pentru administrarea și reconstrucția Gazei , potrivit stirileprotv.ro . Surse citate de Reuters spun că din cele 17 miliarde de dolari promise (aprox. 77,4 miliarde lei) a ajuns doar o mică parte, insuficientă pentru a avansa cu implementarea pe teren. Miza economică este majoră: reconstrucția Gazei este estimată de instituții globale la aproximativ 70 de miliarde de dolari (aprox. 320 miliarde lei), iar lipsa finanțării inițiale blochează inclusiv pașii operaționali necesari pentru tranziția administrativă și pentru controlul instituțiilor locale. Ce se blochează, concret, din lipsă de bani Un oficial palestinian familiarizat cu situația a declarat că grupările palestiniene au fost informate că NCAG nu poate intra în Gaza „în acest moment” din cauza lipsei de finanțare. Mesajul ar fi fost transmis de emisarul consiliului, Nickolay Mladenov. „Nu sunt disponibili bani în prezent.” În acest cadru, Hamas ar fi transmis în repetate rânduri că este pregătit să cedeze guvernarea către NCAG, condus de Ali Shaath (fost ministru adjunct al Autorității Palestiniene), structură care ar urma să preia controlul ministerelor din Gaza și să conducă forța de poliție. Unde sunt actorii și ce rol au O sursă diplomatică a spus că Shaath și cei 14 membri ai comitetului său au fost reuniți într-un hotel din Cairo, sub supravegherea unor ofițeri americani și egipteni. În paralel, consiliul lui Trump a condus negocieri cu Hamas și alte facțiuni privind dezarmarea, însă discuțiile rămân în impas, potrivit aceleiași surse diplomatice. În acest context: Israelul condiționează retragerea trupelor de depunerea armelor de către Hamas; Hamas spune că nu acceptă fără garanții privind retragerea Israelului și încetarea atacurilor. Contextul de securitate care apasă pe planul financiar Încetarea focului a oprit războiul, dar a lăsat trupele israeliene în controlul unei zone depopulate care acoperă peste jumătate din Gaza, în timp ce Hamas ar mai controla o fâșie îngustă de coastă. Oficialii militari israelieni au declarat că se pregătesc pentru o revenire rapidă la un război la scară largă dacă Hamas nu își depune armele. Războiul a început cu atacurile Hamas din 7 octombrie 2023, soldate cu 1.200 de morți, conform bilanțurilor israeliene. Campania Israelului care a urmat ar fi ucis peste 72.000 de palestinieni, majoritatea civili, potrivit autorităților sanitare din Gaza, și a generat foamete și strămutarea majorității populației. Ce urmează Din informațiile disponibile în material, următorul pas – intrarea NCAG în Gaza și preluarea efectivă a administrației – rămâne condiționat de finanțare. În lipsa banilor promiși și cu negocierile de dezarmare în impas, planul pentru viitorul Gazei rămâne, deocamdată, blocat. [...]

Rusia și Ucraina au schimbat 350 de prizonieri de război, câte 175 de fiecare parte, cu câteva ore înainte de intrarea în vigoare a armistițiului de Paște , potrivit hotnews.ro . Mișcarea are relevanță operațională: arată că există canale funcționale de negociere între părți chiar și în condițiile escaladării atacurilor cu drone din ajunul armistițiului. Ministerul rus al Apărării a transmis că „pe 11 aprilie, 175 de militari ruși au fost repatriați din teritoriul controlat de Kiev”, iar în schimb au fost predați 175 de prizonieri ucraineni, într-un comunicat publicat pe aplicația MAX. Context: armistițiu acceptat, dar cu avertismente privind încălcările Schimbul de prizonieri a fost anunțat în aceeași zi în care Rusia și Ucraina au convenit un armistițiu de Paște ortodox, stabilit de sâmbătă de la ora 16:00 până duminică seara (ora României). Armistițiul a fost anunțat de Vladimir Putin și acceptat de Volodimir Zelenski, însă președintele ucrainean a avertizat că Kievul va răspunde „lovitură cu lovitură” la orice încălcare. Atacuri cu drone înainte de armistițiu: victime și pagube raportate de ambele părți În noaptea de vineri spre sâmbătă, cele două părți s-au atacat reciproc cu drone, înaintea încetării temporare a focului. Potrivit informațiilor citate, în Ucraina au fost vizate de Rusia cel puțin 160 de drone, iar patru persoane au murit în estul și sudul țării. Regiunea Odesa a fost cea mai afectată, autoritățile locale raportând două decese, pagube la infrastructura civilă și un atac asupra unei zone rezidențiale. În regiunea Sumî, atacurile asupra clădirilor de locuit au rănit 14 rezidenți. De partea cealaltă, autoritățile ruse au raportat că drone ucrainene au provocat un incendiu într-un depozit de petrol în regiunea Krasnodar și au avariat clădiri rezidențiale. Totodată, autoritățile instalate de Moscova au afirmat că două persoane au fost ucise în urma unui atac cu drone ucrainene asupra unor teritorii din regiunea Donețk aflate sub control rus. Ce urmează Rămâne de văzut dacă armistițiul va fi respectat pe durata anunțată și dacă schimbul de prizonieri va fi urmat de alte măsuri punctuale negociate între părți, în condițiile în care atacurile din ajun indică un nivel ridicat de tensiune pe teren. [...]

Iranul condiționează acordul cu SUA de distanțarea Washingtonului de agenda Israelului , avertizând că negocierile din Islamabad pot eșua dacă americanii „pun Israelul pe primul loc”, potrivit mediafax.ro . Mesajul vine în contextul discuțiilor dintre delegațiile iraniană și americană din Pakistan, pe fondul unui armistițiu de două săptămâni convenit recent pentru a permite negocieri. Prim-vicepreședintele iranian Mohammad Reza Aref a spus că rezultatul depinde de linia politică pe care o adoptă partea americană. El a indicat că un acord „benefic pentru ambele părți și pentru lume” ar fi posibil dacă interlocutorii americani vin cu o abordare de tip „America First”, dar a avertizat că o orientare „Israel First” ar bloca orice progres. „Totuși, dacă vom avea în față reprezentanți ai unei politici «Israel First», nu va exista niciun acord. Iranul va continua inevitabil să se apere, chiar mai ferm decât înainte, iar lumea va suporta costuri mai mari.” Ce se negociază și cine conduce delegațiile Negocierile au loc la Islamabad, unde delegațiile sunt conduse de vicepreședintele american JD Vance și de președintele Parlamentului iranian Mohammad Bagher Qalibaf. Avertismentul lui Aref a fost făcut sâmbătă, în timp ce cele două părți încearcă să ajungă la un acord legat de conflictul declanșat pe 28 februarie de SUA și Israel împotriva Iranului, conform articolului. Miza armistițiului și disputa privind Libanul Armistițiul a fost convenit miercuri, pentru două săptămâni, ca fereastră de negociere. În aceeași zi, Israelul a lansat noi atacuri asupra Libanului, iar Iranul și mediatorii pakistanezi au susținut că Libanul era inclus în acordul de încetare a focului, în timp ce Washingtonul și Israelul au afirmat contrariul. Prim-ministrul Pakistanului, Shehbaz Sharif, a declarat că „Iranul și SUA, împreună cu aliații lor, au convenit asupra unui armistițiu imediat peste tot, inclusiv în Liban”, potrivit materialului. De ce contează: risc de blocaj politic și escaladare Poziționarea Iranului ridică miza politică a negocierilor: Teheranul sugerează că orice percepție de aliniere a SUA la prioritățile Israelului ar putea închide calea către un acord și ar împinge conflictul spre o nouă escaladare. În acest context, articolul notează că ofensiva israeliană din Liban a alimentat critici la adresa administrației președintelui american Donald Trump, acuzată că prioritizează interesele israeliene în relația cu Iranul. [...]

Proiectul „Arcului de Trump” intră în etapa de avizare, cu finanțare încă neclară , după ce administrația Trump a publicat noi randări și a trimis propunerea către Comisia pentru Arte Frumoase, potrivit stirileprotv.ro . Miza imediată este una de reglementare și procedură: proiectul are nevoie de aprobări, iar precedentul recent al sălii de bal de la Casa Albă arată că avizele pot fi urmate de blocaje în instanță. Arcul de triumf pe care Donald Trump vrea să îl instaleze în Memorial Circle, la capătul Arlington Memorial Bridge, ar urma să aibă aproximativ 76 de metri înălțime și să includă o statuie aurie a Libertății de 18 metri, plus o platformă de observație. În partea superioară ar urma să fie inscripționată fraza „One Nation Under God”, conform planurilor realizate de Harrison Design. Ce urmează: analiza Comisiei pentru Arte Frumoase, pe 16 aprilie Propunerea a fost transmisă Comisiei pentru Arte Frumoase (CFA), care urmează să se reunească pe 16 aprilie pentru a analiza proiectul. În articol se precizează că Trump i-a demis anul trecut pe toți cei șase membri ai comisiei și i-a înlocuit cu persoane loiale, ceea ce poate influența parcursul de avizare, dar nu elimină riscul de contestare. Precedentul sălii de bal: aviz, apoi blocaj în instanță CFA este unul dintre cele două organisme care trebuie să aprobe și proiectul sălii de bal propuse la Casa Albă. Deși comisia a aprobat acel proiect în februarie, un judecător federal a blocat lucrările câteva săptămâni mai târziu, iar între timp președintele demolase deja aripa estică istorică pentru a face loc construcției. Comisia Națională de Planificare a Capitalei (NCPC), condusă de unul dintre foștii avocați ai lui Trump, a aprobat proiectul câteva zile mai târziu, însă situația lucrărilor rămâne incertă în urma deciziei instanței, potrivit aceleiași surse. Costuri și finanțare: „încă în curs de calcul” Un oficial al Casei Albe a declarat că valoarea estimată a proiectului este „încă în curs de calcul” și va fi anunțată în curând. Administrația ia în calcul finanțarea printr-o combinație de fonduri publice și private, fără alte detalii în acest stadiu. Purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Davis Ingle, a susținut că arcul ar deveni un reper emblematic și a legat amplasarea de proximitatea Cimitirului Național Arlington, ca element de simbolistică publică. [...]

Atacurile cu drone din noaptea de vineri spre sâmbătă au lovit infrastructură energetică și zone rezidențiale din Ucraina , amplificând riscurile operaționale pentru alimentarea cu energie și transport chiar înainte de Paște, potrivit g4media.ro , care citează autorități ucrainene. Rusia ar fi lansat peste noapte 160 de drone, iar apărarea aeriană ucraineană a doborât 133, conform informațiilor publicate de Live Ukraine. Cel puțin 20 de drone ar fi lovit ținte, provocând victime și pagube. Lovituri în mai multe regiuni, inclusiv asupra infrastructurii La Sumî, autoritățile ucrainene spun că au fost lovite de două ori clădiri rezidențiale, iar cel puțin 17 persoane au fost rănite, inclusiv un băiat de 14 ani; cele mai multe victime ar fi persoane în vârstă. La Odesa, o dronă ar fi lovit o zonă rezidențială, omorând două persoane și rănind alte două. În același oraș, „zeci de clădiri” au fost avariate, alături de elemente de infrastructură energetică, industrială și de transport, potrivit autorităților ucrainene. Ce urmează și de ce contează economic Lovirea infrastructurii energetice și de transport ridică presiunea asupra funcționării economiei în zonele afectate, prin riscuri de întreruperi, costuri de reparații și perturbări logistice. În material nu sunt oferite estimări ale pagubelor sau un calendar al remedierilor. În regiunea Poltava, o persoană ar fi fost ucisă și alta rănită după prăbușirea unor resturi de dronă. În regiunea Dnipropetrovsk sunt raportate avarii la case și vehicule, iar la Harkov ar fi fost lovită o clădire administrativă. [...]