Știri
Știri din categoria Externe
Rusia își extinde baza legală pentru folosirea armatei în afara țării, după ce Vladimir Putin a promulgat pe 25 mai o lege care îi permite să autorizeze desfășurarea forțelor armate peste hotare pentru a apăra „cetățeni ruși” urmăriți penal în instanțe internaționale sau în tribunale naționale din alte state, potrivit Kyiv Post, care publică evaluarea zilnică a Institute for the Study of War (ISW).
Miza practică este una de reglementare și de politică externă: formularea creează un instrument juridic flexibil pentru intervenții sau presiuni în afara granițelor, invocând protecția cetățenilor ruși în contexte judiciare. În evaluarea ISW, această schimbare se înscrie într-un tablou mai larg de escaladare a retoricii și a acțiunilor Moscovei.
ISW notează că Rusia a amenințat cu lovituri „sistematice” asupra orașului Kyiv, într-o mișcare descrisă ca fiind în contradicție cu „spiritul” armistițiului de Ziua Victoriei și menită, probabil, să proiecteze forță după „umilința” asociată armistițiului.
În paralel, Kremlinul susține că loviturile ar fi represalii la un presupus atac ucrainean asupra civililor, cu scopul de a reduce presiunea asupra Occidentului de a reacționa la intensificarea atacurilor asupra Kyivului. ISW apreciază însă că această justificare „nu se aliniază” cu tiparul istoric de comportament al Kremlinului și că acuzațiile ruse privind încălcări ale dreptului internațional de către Ucraina urmăresc să distragă atenția de la încălcările sistematice comise de forțele ruse.
În plan militar, evaluarea consemnează:
În lipsa detaliilor din material despre modul de aplicare al noii legi și despre criteriile concrete de „apărare” a cetățenilor ruși în instanțe străine, rămâne de urmărit dacă actul normativ va fi invocat în cazuri specifice și cum va fi folosit în justificarea unor operațiuni externe sau a unor presiuni diplomatice.
Recomandate
Rusia își intensifică atacurile asupra infrastructurii portuare ucrainene de la Marea Neagră, cu potențial de a perturba fluxurile logistice din regiune , după ce a lovit pentru a doua zi consecutiv porturile Odesa și Cernomorsk, potrivit Euronews , care citează Ministerul rus al Apărării via Agerpres . Ministerul rus susține că, în cursul nopții, armata a lansat „atacuri combinate” cu rachete de „înaltă precizie” și „rază lungă de acțiune”, precum și drone. Țintele ar fi inclus infrastructura portuară folosită pentru descărcarea și depozitarea încărcăturilor militare, a combustibililor și lubrifianților, dar și nave care ar fi transportat astfel de încărcături către porturile ucrainene. Ce obiective spune Moscova că a vizat în Odesa și Cernomorsk Conform comunicatului citat, în Odesa ar fi fost lovit și centrul logistic al companiei de transport Odtrans, aflat în port. În Cernomorsk, Rusia afirmă că ar fi distrus instalațiile unui centru de transbordare utilizat pentru descărcarea și depozitarea mărfurilor militare, precum și depozite de combustibil și lubrifianți. Ce distrugeri revendică Rusia Autoritățile militare ruse susțin că, în urma atacurilor, ar fi fost distruse: două nave cargo; un feribot folosit de armata ucraineană; o ambarcațiune de patrulare a Marinei militare ucrainene. Context: a doua zi de atacuri asupra porturilor Publicația notează că, sâmbătă, Rusia a anunțat atacuri și asupra porturilor Odesa, Cernomorsk și Izmail, unde ar fi fost avariate centre logistice, debarcadere, depozite de combustibil și stații de pompare. Informațiile prezentate provin din comunicatul Ministerului rus al Apărării, citat de Agerpres, iar articolul nu menționează confirmări independente ale pagubelor sau ale țintelor. [...]
Escaladarea atacurilor asupra Kievului crește presiunea pe apărarea antiaeriană și pe lanțul de aprovizionare cu interceptoare , într-un moment în care producția locală de rachete pentru sistemele Patriot rămâne, deocamdată, la nivel de intenție, potrivit G4Media . Primarul Kievului, Vitali Kliciko , a declarat că recentele bombardamente rusești cu rachete balistice asupra capitalei Ucrainei au reprezentat cea mai gravă serie de atacuri de la începutul invaziei ruse, în februarie 2022. Afirmațiile au fost făcute într-un interviu pentru publicația germană Bild și sunt citate de agenția dpa, preluată de Yahoo News. În evaluarea edilului, intensificarea loviturilor aeriene ar indica o nouă etapă a conflictului și o escaladare a campaniei militare a Moscovei împotriva Ucrainei. Ce s-a întâmplat în ultima săptămână Kliciko susține că, în ultima săptămână, forțele ruse au lansat trei atacuri aeriene de amploare asupra Kievului, folosind o combinație de: drone, rachete de croazieră, rachete balistice. În urma bombardamentelor, „zeci de persoane” au murit, iar „peste 100” au fost rănite, conform declarațiilor citate. De asemenea, mai multe clădiri rezidențiale au fost avariate sau distruse. De ce contează: apărarea antiaeriană și dependența de Patriot Primarul Kievului leagă intensificarea atacurilor și de evoluțiile de pe front, unde armata ucraineană „ar fi reușit” să pună o presiune tot mai mare pe forțele ruse — formulare care indică o evaluare, nu o confirmare independentă în material. „Atacurile cu rachete balistice sunt mai puternice ca niciodată. Putin se află sub o presiune uriașă și pare că încearcă să lovească Kievul înainte de venirea iernii.” Kliciko a cerut sprijin suplimentar din partea aliaților occidentali, în special pentru apărarea antiaeriană, subliniind că interceptarea rachetelor balistice depinde în mare măsură de sisteme precum Patriot. Planul SUA pentru producție locală: încă sunt necunoscute cheile proiectului La summitul NATO de la Ankara, președintele american Donald Trump a anunțat intenția SUA de a acorda Ucrainei o licență pentru producția locală de rachete destinate sistemelor Patriot. Totuși, Trump a admis că detalii importante privind implementarea rămân neclare. Potrivit acestuia, companiile Raytheon și Lockheed Martin nu ar fi fost încă informate oficial, iar finanțarea și calendarul producției sunt încă în discuție. În plus, experți din domeniu avertizează că dezvoltarea unei capacități industriale pentru fabricarea acestor rachete necesită investiții semnificative și poate dura mai mulți ani până la operaționalizare. [...]
Loviturile ucrainene asupra logisticii petroliere rusești par să înceapă să afecteze transportul maritim și prețurile la benzină în Rusia , potrivit evaluării Institute for the Study of War publicate de Kyiv Post . Analiza indică atât perturbări în Marea Azov , cât și scumpiri accelerate pentru consumatori, pe fondul intensificării atacurilor ucrainene cu rază lungă asupra rafinăriilor și producătorilor de benzină. Marea Azov: trafic maritim redus și rute închise ISW notează că loviturile ucrainene recente, intensificate, împotriva tancurilor petroliere care transportă benzină pe mare în Marea Azov ar fi forțat Rusia să închidă unele rute maritime. În sprijinul acestei concluzii, datele Starboard Maritime Intelligence arată o posibilă scădere de 55% a numărului de nave cu transpondere AIS (sistem automat de identificare) active în Marea Azov, între 30 iunie și 11 iulie. Publicația precizează că schimbarea ar putea reflecta modificări de comportament ale navelor rusești, în mai multe variante compatibile cu datele Starboard și cu „anomalii” ale semnalului AIS. Efect economic: scumpiri la benzină pentru consumatorii ruși Pe lângă impactul operațional asupra rutelor maritime, ISW afirmă că prețurile de consum la benzină în Rusia „explodează”, în contextul campaniei ucrainene de lovituri la distanță împotriva rafinăriilor și producătorilor de benzină. Materialul nu oferă însă valori sau serii de prețuri, astfel că amploarea exactă a scumpirilor nu poate fi cuantificată din această sursă. Alte evoluții militare și de securitate menționate de ISW Evaluarea mai consemnează, fără detalii suplimentare în textul publicat de Kyiv Post, câteva puncte relevante pentru evoluția conflictului: Rusia ar fi desfășurat o operațiune de hacking care a vizat camere civile în țări NATO și în Ucraina. Președintele Volodîmîr Zelenski a autorizat, pe 10 iulie, crearea a două noi comenzi în cadrul Forțelor Armate ale Ucrainei. Rusia a lansat peste noapte asupra Ucrainei: șase rachete balistice Iskander-M și S-400, patru rachete de croazieră ghidate Kh-59/69, două rachete antiradar Kh-31 și 121 de drone. ISW indică avansuri recente ale forțelor ruse în zona tactică Kostiantînivka–Drujkivka și avansuri ucrainene în direcția Novopavlivka. De ce contează Dacă tendințele descrise de ISW se confirmă, ele sugerează o presiune în creștere asupra lanțului rusesc de aprovizionare cu carburanți, cu efecte care se văd simultan în logistică (rute maritime, comportament al navelor) și în economie (prețuri la pompă). În lipsa unor date complete despre prețuri și volume, concluzia rămâne una de direcție: campania de lovituri asupra infrastructurii petroliere și a transportului pare să înceapă să producă fricțiuni măsurabile în activitatea maritimă din Marea Azov. [...]
Traficul de tramadol ar fi devenit o nouă sursă de finanțare și control pentru mercenarii Wagner în Republica Centrafricană , potrivit Meduza , care citează o investigație The Wall Street Journal . Publicația descrie o rețea de contrabandă și distribuție a analgezicului opioid, folosită atât pentru venituri, cât și pentru consolidarea influenței asupra exploatărilor de aur. Tramadolul este un analgezic opioid sintetic utilizat în medicină pentru calmarea durerii, însă în doze mari poate avea efect stimulant, motiv pentru care este cunoscut, potrivit WSJ, drept „cocaina săracilor”. În Republica Centrafricană (RCA), la vânzarea ilegală ar circula comprimate cu doze de până la 200 mg, în condițiile în care doza medicală uzuală este de 50–100 mg. Lanțul de aprovizionare și cine controlează distribuția Conform WSJ, tramadolul ar fi produs în India, apoi ar ajunge în Republica Democrată Congo, de unde este transportat pe râul Ubangi în RCA. Acolo, mercenarii Wagner ar controla distribuția. Unul dintre principalii cumpărători ar fi minerii, care folosesc substanța pentru a putea lucra ore în șir în minele de aur — exploatări despre care WSJ afirmă că sunt, de asemenea, sub controlul Wagner. Miza economică: aurul și finanțarea operațiunilor WSJ susține că „imperiul” de trafic cu tramadol ar fi dat grupării „un nou impuls după o serie de eșecuri”. Dincolo de veniturile directe, comerțul cu opioide ar ajuta la menținerea controlului asupra extracției de aur. Pe segmentul aurului, experți citați de WSJ estimează că Wagner ar câștiga aproximativ 180 de milioane de dolari pe an (aprox. 810 milioane lei) din RCA. Context: prezența Wagner după 2023 În RCA s-ar afla aproximativ 500 de mercenari Wagner, potrivit WSJ, iar conducerea ar fi preluată de Pavel, fiul lui Evgheni Prigojin. După revolta din 2023 și moartea lui Prigojin, compania militară privată a fost oficial desființată, iar operațiunile din Africa și Orientul Mijlociu ar fi urmat să fie transferate către Ministerul Apărării al Rusiei. Totuși, „Serviciul rus al BBC” relata în vara lui 2024 că, în RCA, Wagner își continuă activitatea „în același format”. Meduza a publicat anterior un material pe această temă, disponibil aici . Efecte asupra securității: consumul și escaladarea violenței WSJ mai notează că substanța ar fi folosită și de combatanți pentru a reduce frica și a crește agresivitatea. Potrivit publicației, care citează date ale Universității Uppsala, creșterea consumului de tramadol în RCA ar fi coincis cu o majorare cu aproape 20% a numărului de morți în luptele pentru controlul unor zone din țară. [...]
Amenințările publice la adresa unor lideri occidentali ridică riscul de escaladare și sporesc incertitudinea de securitate în regiune , după ce un cotidian iranian a publicat o listă de „ținte” invocată ca răzbunare pentru moartea ayatollahului Ali Khamenei, potrivit Agerpres . Publicația iraniană Hamshahri , descrisă ca un cotidian ultraconservator al municipalității Teheranului, a publicat o listă cu personalități care „ar trebui să plătească” pentru moartea lui Ali Khamenei. Pe listă apar, între alții, Donald Trump, Benjamin Netanyahu și Emmanuel Macron, relatează France Presse, citată de Agerpres. Mesajul atribuit lui Mojtaba Khamenei și „lista” de 13 persoane Actualul ghid suprem iranian, Mojtaba Khamenei, a transmis sâmbătă, într-un mesaj scris, că „răzbunarea” este „inevitabilă” după funeraliile tatălui său, ucis într-un atac americano-israelian la 28 februarie, în prima zi a războiului. „Această răzbunare este voința națiunii noastre și ea trebuie să fie îndeplinită, inevitabil. Acești criminali, ale căror nume figurează pe o listă, vor duce cu în mormântul lor dorința unei morți liniștite în patul lor.” Hamshahri a publicat online, sâmbătă seara, o infografie care reia aceste cuvinte, însă materialul nu ar fi apărut în ediția tipărită de duminică. Infografia prezintă fotografiile a 13 personalități și face trimitere la „lista” evocată, fără să menționeze explicit nume, conform relatării. Cine apare în infografie și ce semnal transmite către Europa În infografie, portretele președintelui american Donald Trump și ale premierului israelian Benjamin Netanyahu apar cu ținte marcate pe cap. Pe aceeași listă figurează și secretarul de stat american Marco Rubio, precum și mai mulți lideri europeni, între care: Emmanuel Macron, președintele Franței; Giorgia Meloni, șefa guvernului italian; Friedrich Merz, cancelarul Germaniei; Keir Starmer, premierul britanic demisionar. Iranul a reproșat statelor europene, în timpul războiului, că nu condamnă atacurile împotriva teritoriului său și că ar participa indirect, prin autorizarea survolului spațiului aerian de către avioane militare americane, potrivit aceleiași surse. În lipsa unor detalii despre statutul oficial al infografiei și despre eventuale măsuri concrete asociate, informația rămâne la nivelul unui semnal public cu potențial de amplificare a tensiunilor diplomatice și de securitate. [...]
Atacul revendicat de IRGC asupra unei baze din Iordania ridică riscul de extindere a conflictului și de noi perturbări pe ruta energetică din Strâmtoarea Ormuz , într-un context în care Teheranul leagă explicit acțiunea de lovituri americane asupra Iranului, potrivit news.ro . Gardienii Revoluției Islamice (IRGC) au declarat că au lansat „atacuri de represalii” asupra bazei aeriene „Prințul Hassan” din Iordania, relatarea fiind atribuită presei de stat iraniene, citată de CNN. Într-o declarație publicată de IRIB, IRGC susține că a distrus un centru de comandă și control și hangare de depozitare a dronelor din cadrul bazei, folosind „mai multe rachete balistice”. Baza este operată de forțele aeriene iordaniene. Legătura directă cu loviturile SUA și avertismentul de escaladare IRGC afirmă că atacul ar fi fost o reacție imediată la atacurile aeriene ale armatei americane „împotriva mai multor baze de coastă și turnuri de telecomunicații de-a lungul litoralului sudic al Iranului”. Declarația publicată de IRIB avertizează că orice alte atacuri ale SUA vor fi întâmpinate cu „reacții mai puternice”. Strâmtoarea Ormuz: închidere anunțată și incidente maritime În noaptea de sâmbătă spre duminică, Marina Gardienilor Revoluției a anunțat închiderea „până la noi ordine” a Strâmtorii Ormuz, după ce a tras focuri de avertisment asupra unei nave care ar fi urmat o „rută neautorizată”, potrivit AFP și Reuters. La scurt timp, Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a anunțat că forțele sale au început o a treia rundă de atacuri împotriva Iranului. CENTCOM a mai precizat că nava lovită de Iran, GFS Galaxy, este o navă portcontainer sub pavilion cipriot și a suferit „daune semnificative la sala mașinilor”, iar un membru al echipajului civil este dat dispărut. Separat, Centrul de Operațiuni Comerciale Maritime al Regatului Unit (UKMTO) a transmis că membrii echipajului unei nave portcontainer despre care s-a raportat că a suferit avarii în apropierea Strâmtorii Ormuz duminică dimineața au fost nevoiți să abandoneze nava. De ce contează Succesiunea de acțiuni revendicate de IRGC — atacul asupra unei baze din Iordania și anunțul de închidere a Strâmtorii Ormuz — indică o creștere a riscului operațional și de securitate în regiune, cu potențial de afectare a traficului maritim și a fluxurilor energetice, pe fondul intensificării schimburilor de lovituri între SUA și Iran. Informațiile despre efectele atacului asupra bazei „Prințul Hassan” provin din declarațiile IRGC preluate de presa de stat iraniană. [...]
