Știri
Știri din categoria Externe
Rusia introduce o ștergere de datorii de până la 10 milioane de ruble pentru noii recruți în războiul din Ucraina, o măsură cu impact economic direct menită să stimuleze înrolarea, potrivit Reuters.
Decretul semnat de Vladimir Putin prevede că persoanele care au semnat un contract cu Ministerul rus al Apărării începând cu 1 mai și/sau soții/soțiile acestora pot fi scutiți de datorii de până la 10 milioane de ruble (aprox. 700.000 lei), dacă exista deja înainte de acea dată o acțiune legală pentru recuperarea datoriilor.
Condiția este ca înțelegerea pentru participarea la ceea ce Rusia numește „operațiunea militară specială” (invazia începută în februarie 2022) să fie semnată pentru cel puțin un an, conform Kremlinului.
Măsura se adaugă unui pachet mai larg de instrumente de sprijin pentru combatanți, de la plăți mari până la facilități la admiterea în învățământul superior, în contextul în care Moscova încearcă să-și întărească efectivele într-un război care durează de peste patru ani, iar discuțiile de pace conduse de SUA sunt blocate, notează Reuters.
Ca reper al dimensiunii ajutorului, Reuters arată că suma este „aproape de prețul” unei garsoniere de 35 de metri pătrați în Moscova, potrivit bazei de date imobiliare Cian.
Tot luni, Putin a semnat și un decret care prelungește pe termen nedeterminat drepturile de închiriere pentru terenuri ale statului în cazul celor care luptă în Ucraina, potrivit Kremlinului. În paralel, fiecare parte acuză cealaltă că urmărește escaladarea conflictului, iar Ucraina plănuiește să trimită întăriri în regiunile sale nordice pentru a contracara ceea ce consideră a fi planuri rusești pentru o nouă ofensivă.
Recomandate
Rusia își extinde baza legală pentru folosirea armatei în afara țării , după ce Vladimir Putin a promulgat pe 25 mai o lege care îi permite să autorizeze desfășurarea forțelor armate peste hotare pentru a apăra „cetățeni ruși” urmăriți penal în instanțe internaționale sau în tribunale naționale din alte state, potrivit Kyiv Post , care publică evaluarea zilnică a Institute for the Study of War (ISW). Miza practică este una de reglementare și de politică externă: formularea creează un instrument juridic flexibil pentru intervenții sau presiuni în afara granițelor, invocând protecția cetățenilor ruși în contexte judiciare. În evaluarea ISW, această schimbare se înscrie într-un tablou mai larg de escaladare a retoricii și a acțiunilor Moscovei. Context: retorică de escaladare și justificări pentru lovituri ISW notează că Rusia a amenințat cu lovituri „sistematice” asupra orașului Kyiv, într-o mișcare descrisă ca fiind în contradicție cu „spiritul” armistițiului de Ziua Victoriei și menită, probabil, să proiecteze forță după „umilința” asociată armistițiului. În paralel, Kremlinul susține că loviturile ar fi represalii la un presupus atac ucrainean asupra civililor, cu scopul de a reduce presiunea asupra Occidentului de a reacționa la intensificarea atacurilor asupra Kyivului. ISW apreciază însă că această justificare „nu se aliniază” cu tiparul istoric de comportament al Kremlinului și că acuzațiile ruse privind încălcări ale dreptului internațional de către Ucraina urmăresc să distragă atenția de la încălcările sistematice comise de forțele ruse. Elemente operaționale: drone, rachete și mișcări tactice În plan militar, evaluarea consemnează: un atac nocturn cu 262 de drone lansate de Rusia către Ucraina; posibilitatea ca Rusia să fi lansat o a doua rachetă balistică cu rază intermediară „Oreshnik” (IRBM), care, potrivit relatărilor citate de ISW, ar fi avut o defecțiune și ar fi lovit regiunea Donețk ocupată, în cadrul pachetului de lovituri „mare și costisitor” din 23–24 mai; avansuri ucrainene în zona tactică Kostyantynivka–Druzhkivka și în vestul regiunii Zaporijjea; avansuri ruse în zonele tactice Kostyantynivka–Druzhkivka și Dobropillia. În lipsa detaliilor din material despre modul de aplicare al noii legi și despre criteriile concrete de „apărare” a cetățenilor ruși în instanțe străine, rămâne de urmărit dacă actul normativ va fi invocat în cazuri specifice și cum va fi folosit în justificarea unor operațiuni externe sau a unor presiuni diplomatice. [...]
Documente scurse indică o operațiune rusă de „lovituri cognitive” care a inclus vandalizări antisemite în Franța și Germania , potrivit G4Media . Miza, așa cum reiese din corespondența citată, ar fi fost destabilizarea socială și politică în state occidentale prin alimentarea tensiunilor religioase și naționale. Documentele, prezentate de presa israeliană Israel Hayom și analizate de OCCRP (Organized Crime and Corruption Reporting Project) , descriu o campanie de influență în care acte de vandalism și mesaje publice sunt tratate ca instrumente de presiune și manipulare a percepțiilor. Site-ul israelian Shomrim a participat la decodificarea și contextualizarea materialelor, conform aceleiași relatări. Ce ar fi vizat operațiunea din Paris și Berlin Conform corespondenței, Rusia ar fi planificat și dus la îndeplinire în 2024 un atac asupra unei sinagogi și a unui memorial al Holocaustului din Paris, operațiune denumită intern „Sinagogile Verzi”. În documente apare și numele Sofiei Zaharova, descrisă ca înalt oficial de la Kremlin, care ar fi definit scopul operațiunilor de influență ca obținerea de „vulnerabilități cognitive” împotriva țărilor occidentale. În Europa de Vest, ar fi fost folosită o celulă formată din cetățeni sârbi, care au comis acte antisemite în special în Franța și Germania. Potrivit relatării, aceștia au fost prinși de autorități și judecați la Paris. Instanța din Franța ar fi stabilit că scopul operațiunii era: „incitarea la intoleranță religioasă și națională” între evrei și musulmani; „destabilizarea” Germaniei și Franței. În exemplele descrise apar vandalizarea Muzeului Holocaustului din Paris și a mai multor sinagogi cu vopsea verde, precum și lăsarea unor capete de porc din plastic la Poarta Brandenburg din Berlin, în apropierea Memorialului Holocaustului. Extinderea către Israel: plan de rețea de influență și buget menționat în documente Separat, corespondența divulgată ar indica o încercare de a crea o rețea de influență în Israel, prin intermediul unei firme ruse de relații publice, SDA. În documente se discută despre ideea înființării unui „institut de cercetare” în Israel, care să angajeze academicieni și intelectuali pentru a modela opinia publică. Deși nu ar exista dovezi că institutul a fost înființat, în calculele bugetare din documente ar fi fost prevăzuți 125.000 de dolari (aprox. 575.000 lei) pentru primele șase luni, selectarea a trei fondatori israelieni și închirierea de birouri în Haifa. Totodată, corespondența arată o încercare de promovare în presa israeliană a unor articole atribuite generalului american Paul Vallely. Materialul notează că nu este clar din documente dacă Vallely știa că interlocutorii ar fi acționat în numele unei campanii de influență asociate statului rus; el a declarat reporterilor că nu își amintește interviul acordat postului Galei Yisrael și că nu are legături oficiale cu entități rusești. De ce contează Dincolo de componenta de securitate, cazul descris ridică o problemă operațională pentru autoritățile occidentale: documentele sugerează folosirea unor acțiuni aparent „de stradă” (vandalism, provocări simbolice) ca parte a unor operațiuni coordonate de influență, cu obiectiv declarat de amplificare a tensiunilor interne și de afectare a imaginii liderilor politici. [...]
Statele Unite își mențin disponibilitatea de a media războiul Rusia–Ucraina , într-un moment în care escaladarea atacurilor asupra Kievului crește presiunea diplomatică pentru o eventuală încetare a focului, potrivit Agerpres . Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat, marți, că Washingtonul este „pregătit și dispus” să facă „tot ce îi stă în putință” pentru a facilita încheierea războiului, exprimând speranța că va apărea „ocazia” pentru un astfel de demers. Declarația a fost făcută în timpul unei vizite oficiale în India, după o discuție telefonică cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov . Contextul imediat este o intensificare a violențelor: în noaptea de sâmbătă spre duminică, bombardamente masive au vizat Kievul și regiunea sa, soldate cu „cel puțin patru morți”, la câteva zile după un atac ucrainean cu drone asupra unui liceu dintr-o regiune ocupată de Rusia. Rubio a spus că atacurile majore „de ambele părți” reamintesc de ce războiul „trebuie să se încheie”. Avertismentul Moscovei pentru străini și personal diplomatic Rusia a avertizat luni cetățenii străini care locuiesc în capitala Ucrainei, inclusiv personalul diplomatic, să părăsească Kievul înainte de noi bombardamente ale armatei ruse. Potrivit informațiilor citate, țintele ar urma să includă „centre de decizie, puncte de comandă și instalații ale industriei de apărare” din capitală. Rubio a precizat că avertismentul Moscovei a vizat „toate ambasadele”, nu doar ambasada Statelor Unite. [...]
Vladimir Putin a promulgat o lege care îi permite să trimită armata în alte țări , invocând „protejarea” cetățenilor ruși aflați în vizorul unor jurisdicții pe care Moscova nu le recunoaște, potrivit Libertatea . Miza este una de reglementare și securitate: actul creează o bază „legală” internă pentru intervenții externe, într-un moment în care serviciile de informații europene și nord-atlantice avertizează asupra riscului unui atac rusesc asupra unui stat NATO. Legea, relatată de Interfax și Ukrainska Pravda, se referă la „protejarea” cetățenilor ruși „arestați sau urmăriți penal” de „organisme judiciare străine sau internaționale nerecunoscute de Rusia”. În astfel de situații, Putin își arogă posibilitatea „legală” de a „desfășura forțele armate ale Federației Ruse”. Actul normativ a fost publicat luni în Monitorul Oficial al Rusiei și, conform materialului, urmează să intre în vigoare în următoarele zece zile. Adoptare rapidă și vot fără opoziție Putin a promulgat legea la 12 zile după adoptarea ei în Duma de Stat (camera inferioară a Parlamentului rus). Proiectul a fost votat în unanimitate: 381 de deputați (84,7%) au votat „pentru”, fără voturi împotrivă și fără abțineri, potrivit informațiilor citate. De ce contează: protecție internă pentru liderul rus și risc de escaladare Libertatea notează că legea ar fi menită „în primul rând” să îl protejeze pe Putin în fața instanțelor internaționale, în condițiile în care Curtea Penală Internațională a emis un mandat de arestare pe numele liderului rus pentru crime de război în Ucraina. În același timp, inițiativa apare pe fondul alertelor repetate ale serviciilor de informații europene și nord-atlantice, care suspectează Moscova că se pregătește pentru un atac împotriva unei țări membre NATO. În acest context, materialul indică faptul că țările baltice – Estonia, Letonia și Lituania, membre UE și NATO – „par a fi țintele vizate”, sub pretextul că ar „umili” minoritățile ruse, o justificare folosită anterior și în cazul agresiunii militare ruse din Ucraina. [...]
Alegerile parlamentare din 7 iunie pot decide dacă Armenia își poate deschide rutele comerciale și ieși din izolarea economică , într-un moment în care Erevanul negociază pacea cu Azerbaidjanul și își recalibrează poziția între Rusia și Uniunea Europeană, potrivit Mediafax . Premierul Nikol Pașinian mizează electoral pe transformarea Armeniei într-un „centru de conectivitate regională”, care să lege Europa de Asia prin așa-numitul „coridor central”. O analiză The Guardian, citată de Mediafax, arată că Erevanul vede în deschiderea frontierelor cu Azerbaidjan și Turcia o șansă de a pune capăt izolării economice și de a deveni un punct strategic pentru comerțul eurasiatic. Pariul economic: pacea ca infrastructură de comerț Guvernul armean consideră că un acord de pace cu Baku ar putea fi cea mai importantă schimbare geopolitică din ultimele decenii pentru Caucazul de Sud, cu efect direct asupra conectivității și, implicit, asupra economiei. În campanie, Pașinian promovează doctrina „Armenia reală”, care presupune renunțarea la discursul bazat pe revendicări istorice și orientarea spre dezvoltare economică și stabilitate regională. În acest cadru, premierul susține că Armenia trebuie să devină o punte între Europa, Asia Centrală și Orientul Îndepărtat, iar proiectul Traseului Trump pentru Pace și Prosperitate Internațională (Tripp) este prezentat ca parte a strategiei de conectivitate. Costul politic intern: opoziție pro-rusă și acuzații de concesii Strategia lui Pașinian alimentează tensiuni interne. Naționaliștii și formațiunile pro-ruse îl acuză că a făcut prea multe concesii Azerbaidjanului după războaiele pierdute din Nagorno-Karabah în 2020 și 2023. Unul dintre principalii adversari este omul de afaceri Samvel Karapetyan, lider al partidului „Armenia mai puternică”, care îl acuză pe premier de trădare și avertizează că apropierea de Occident ar putea transforma Armenia într-o „provincie a Azerbaidjanului”. Mediafax notează că Karapetyan, aflat într-o situație apropiată arestului la domiciliu, este implicat și într-un conflict cu autoritățile privind naționalizarea rețelei electrice armene, controlată de grupul său de afaceri. În paralel, organizații pentru drepturile omului și analiști internaționali avertizează că stilul politic al lui Pașinian devine tot mai autoritar, pe fondul polarizării dintre tabăra proeuropeană și cea pro-rusă. Presiunea externă: Rusia cere o alegere explicită Relațiile Erevan–Moscova s-au deteriorat după războiul din Nagorno-Karabah, Armenia criticând lipsa sprijinului rusesc și încercând să-și diversifice alianțele. În acest context, Vladimir Putin a sugerat organizarea unui referendum prin care armenii să decidă între apropierea de UE și continuarea integrării în Uniunea Economică Eurasiatică , dominată de Rusia. Pe aceeași linie de tensiune geopolitică, președintele francez Emmanuel Macron și-a exprimat susținerea pentru Armenia și a criticat Moscova pentru lipsa de implicare în apărarea intereselor armene în regiune. Miza imediată a scrutinului din 7 iunie este dacă Pașinian primește un mandat suficient pentru a împinge înainte agenda de pace și deschidere de rute, într-un echilibru fragil între presiunea Rusiei, așteptările UE și opoziția internă. [...]
O grupare clandestină rusă vizează industria petrolieră ca punct de presiune pentru slăbirea regimului Putin , susținând că schimbarea de la Kremlin nu mai poate veni prin proteste sau negocieri, ci prin forță, potrivit Adevărul . Mișcarea, numită „Black Spark” („Scânteia Neagră”), afirmă că își construiește în secret o rețea anti-regim în interiorul Rusiei, formată din oameni de afaceri, profesioniști din clasa de mijloc, activiști anti-război și foști combatanți. În spatele organizației s-ar afla Igor Volobuev , fost vicepreședinte al Gazprombank , care a fugit în Ucraina după invazia rusă și s-a alăturat forțelor ucrainene. De ce contează: ținta declarată este „sângele” economic al regimului Conform manifestului și declarațiilor atribuite lui Volobuev, gruparea consideră industria petrolieră drept „principalul punct vulnerabil” al Rusiei, descrisă ca „sângele care ține în viață regimul”. În această logică, sabotajul ar urmări să lovească infrastructura energetică și, implicit, capacitatea statului rus de a finanța războiul și aparatul de putere. Textul indică și un context operațional: în ultimele luni, Ucraina a intensificat atacurile asupra rafinăriilor și infrastructurii energetice rusești, iar Volobuev sugerează existența unei cooperări între Kiev și rețeaua clandestină. Articolul nu oferă însă detalii verificabile despre natura sau amploarea acestei cooperări. Cine ar fi în rețea și ce susține despre infiltrare Deși prezența publică a organizației este descrisă ca modestă (câteva mii de urmăritori pe Telegram și X), liderii ei susțin că au membri infiltrați în instituții-cheie, inclusiv în gigantul energetic Gazprom. Volobuev afirmă că a primit „dovezi convingătoare” privind forța mișcării și că ar fi întâlnit persoane cunoscute din perioada în care trăia în Rusia, „unii chiar din sistemul Gazprom”. Potrivit lui, gruparea ar include ingineri, specialiști IT, avocați, antreprenori și ruși de origine ucraineană care se opun războiului, iar unii ar avea acces la „structuri ale puterii”. Aceste afirmații sunt prezentate ca poziții ale fostului bancher și ale organizației, fără elemente independente de confirmare în textul sursei. Mesajul politic: nu doar înlăturarea lui Putin Manifestul „Scânteia Neagră” vorbește explicit despre rezistență armată împotriva statului rus și condamnă invazia Ucrainei, pe care o numește „rușinea și crima noastră”. Totodată, gruparea susține că simpla înlăturare a lui Vladimir Putin nu ar fi suficientă, iar „imperiul” ar trebui să se prăbușească. Volobuev insistă că mișcarea nu este o capcană a serviciilor secrete ruse și nici o luptă între facțiuni din interiorul Kremlinului. În același registru, el susține că „nu există niciun scenariu în care Putin să plece de bunăvoie” și că poate fi răsturnat „doar prin forță”. Context: un fost oficial Gazprombank ajuns în Ucraina Igor Volobuev a părăsit Rusia în 2022, după demisia din Gazprombank. Născut în regiunea ucraineană Sumî, s-a înrolat ulterior în unități de apărare teritorială ucrainene și a devenit una dintre vocile ruse care critică deschis regimul de la Kremlin. În ansamblu, miza descrisă de sursă este una economică și operațională: dacă o astfel de rețea ar avea capacitatea reală de a lovi industria petrolieră, ar putea crește presiunea asupra finanțării regimului și a efortului de război — însă articolul se bazează pe declarațiile grupării și ale lui Volobuev, fără a prezenta confirmări independente ale infrastructurii, membrilor sau acțiunilor concrete. [...]
