Știri
Știri din categoria Externe
SUA au refuzat să acorde viză unui viceministru rus pentru o ședință a Consiliului de Securitate al ONU, după ce China a invitat Rusia să fie reprezentată la nivel înalt, potrivit HotNews.
Ambasadorul Rusiei la ONU, Vasili Nebenzia, a declarat marți că Washingtonul nu a emis viza necesară pentru ca viceministrul rus de externe Aleksandr Alimov să poată participa la reuniunea de la New York. Informația a fost transmisă de Reuters, citată de HotNews.
Nebenzia a acuzat SUA că încalcă obligațiile prevăzute de Acordul privind sediul ONU, susținând că accesul la sediul organizației „trebuie să fie asigurat pentru toți oficialii statelor membre, fără excepție”.
Reuniunea Consiliului de Securitate (format din 15 membri) a fost prezidată de ministrul chinez de externe, Wang Yi. Potrivit ambasadorului rus, Alimov urma să reprezinte Rusia la ședință în baza invitației transmise de partea chineză.
În declarațiile sale, Nebenzia a calificat situația drept „un caz flagrant de lipsă de respect” față de președinția chineză a Consiliului de Securitate și față de tema aflată pe agendă, Carta Națiunilor Unite.
Recomandate
China cere dezescaladare, dar evită să spună dacă își evacuează diplomații din Kiev , într-un moment în care Moscova își intensifică retorica privind atacuri asupra capitalei ucrainene, potrivit Digi24 . Beijingul a făcut apel la „părțile relevante” să prevină escaladarea ostilităților și a reiterat că „dialogul și negocierile” sunt, în viziunea sa, singura soluție viabilă pentru încheierea războiului. Mesajul a fost transmis de Mao Ning, purtătoare de cuvânt a Ministerului chinez de Externe, într-o conferință de presă, după ce a fost întrebată despre cele mai recente amenințări ale Moscovei, notează Kyiv Post . Întrebată explicit dacă China va evacua personalul ambasadei din Kiev, Mao Ning nu a confirmat și nici nu a infirmat existența unor planuri în acest sens. Contextul: avertismentul Rusiei și reacția Ucrainei Declarațiile Chinei vin după ce Ministerul rus de Externe a susținut că forțele ruse au început lovituri „sistematice” asupra unor facilități militare-industriale din Kiev și asupra așa-numitelor „centre de luare a deciziilor”, cerând în același timp cetățenilor străini și personalului diplomatic să părăsească orașul. Ucraina a respins avertismentele Moscovei. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiga, le-a catalogat drept „șantaj nerușinat”, susținând că un asemenea limbaj nu va intimida diplomații occidentali aflați la Kiev. De ce contează: semnalul operațional al Beijingului rămâne ambiguu Dincolo de apelul la dialog, miza imediată este una operațională: China evită să indice dacă își ajustează prezența diplomatică în capitala Ucrainei, în timp ce Rusia încearcă să inducă ideea unui risc iminent pentru misiunile străine. Digi24 amintește că China și-a menținut prezența diplomatică la Kiev pe parcursul invaziei începute în februarie 2022, mutând ulterior operațiunile ambasadei la Liov în primele luni ale războiului. Beijingul continuă să se prezinte drept neutru, însă a evitat să descrie Rusia drept agresor și Ucraina drept victimă și a rămas în mare parte în afara eforturilor internaționale de a opri conflictul. Separat, Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) a transmis că o a doua rachetă balistică rusească Oreshnik ar fi suferit o defecțiune și s-ar fi prăbușit în regiunea Donețk ocupată în timpul atacului din 23–24 mai; informația nu este prezentată ca fiind confirmată. În paralel, ambasadoarea Uniunii Europene în Ucraina, Katarina Mathernova, a declarat că misiunile occidentale vor rămâne la Kiev, criticând tentativa Moscovei de a transforma frica într-o armă. [...]
Armenia riscă scumpirea gazului rusesc după ce a semnat cu SUA un acord de parteneriat strategic, într-un moment sensibil politic, cu alegeri parlamentare programate pe 7 iunie, potrivit Digi24 . Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio , și ministrul armean de externe, Ararat Mirzoian , au semnat marți, la Erevan, acordul de parteneriat strategic, cu doar câteva zile înaintea scrutinului. Reacția Moscovei a venit rapid: Kremlinul a avertizat că Armenia ar putea pierde prețul preferențial la gazul rusesc dacă se îndepărtează de Rusia, potrivit Reuters și News.ro, citate de Digi24. Miza economică: prețul „preferențial” la gaz Kremlinul a transmis încă de luni că Erevanul ar putea pierde prețul „foarte atractiv” pe care îl plătește pentru gazul rusesc, în cazul în care renunță la integrarea cu Rusia. În termeni practici, mesajul indică folosirea energiei ca instrument de presiune, într-un context în care Armenia încearcă să-și recalibreze relațiile externe. Ce mai include pachetul semnat la Erevan Pe lângă parteneriatul strategic, Rubio și Mirzoian au semnat: un acord-cadru privind mineralele critice; un acord de cooperare legat de un coridor de tranzit propus, de 43 km, care ar traversa sudul Armeniei și ar oferi Azerbaidjanului o rută directă către enclava Nahicevan, mai departe către Turcia, aliatul apropiat al Bakuului. Întâlnirea a avut loc la Aeroportul Internațional Zvartnoț din Erevan, în timpul unei scurte escale a lui Rubio. Context politic: alegeri pe 7 iunie Semnarea acordurilor vine înaintea alegerilor parlamentare din 7 iunie, în care partidul Contract Civil al premierului Nikol Pașinian, care urmărește relații mai strânse cu Occidentul, se confruntă cu mai multe partide de opoziție, dintre care multe sunt descrise ca pro-ruse. În acest cadru, avertismentul privind gazul indică un potențial cost economic imediat asociat unei repoziționări geopolitice, cu efect direct asupra facturilor și asupra stabilității energetice a țării, dacă scenariul scumpirii se materializează. [...]
Naționala Iranului va fi obligată să se bazeze în Mexic și să intre în SUA doar în zilele meciurilor , o soluție care complică logistic participarea la Cupa Mondială 2026 și mută o parte din presiunea organizatorică pe autoritățile mexicane, potrivit Mediafax . Decizia vine după ce autoritățile americane ar fi refuzat să găzduiască permanent echipa pe teritoriul SUA, iar FIFA a cerut oficial sprijinul guvernului mexican pentru organizarea logistică a delegației iraniene, conform informațiilor transmise de CNN și preluate de Mediafax. Președinta Mexicului, Claudia Sheinbaum , a confirmat solicitarea. Impact operațional: bază la Tijuana și deplasări punctuale în SUA Potrivit oficialilor iranieni, baza echipei ar urma să fie mutată în Tijuana, oraș mexican aflat la granița cu SUA. De acolo, jucătorii vor călători către meciurile programate în Los Angeles și Seattle. Iran urmează să joace în faza grupelor împotriva Noii Zeelande, Belgiei și Egiptului. Șeful federației iraniene de fotbal, Mehdi Taj, a declarat că mutarea în Mexic ar reduce inclusiv problemele legate de vize și ar permite zboruri directe operate de Iran Air. Context: tensiuni politice și risc de escaladare diplomatică Situația este legată de tensiunile dintre Washington și Teheran. În martie, Donald Trump declarase că Iranul este binevenit la Cupa Mondială, dar sugerase că nu ar fi „potrivit” ca echipa să stea în SUA „pentru propria siguranță”. Ulterior, conflictul militar din primăvara acestui an dintre Iran, Israel și SUA a amplificat incertitudinile, inclusiv în privința participării Iranului la turneu. FIFA a confirmat mutarea bazei iraniene în Mexic, însă programul meciurilor rămâne neschimbat. În ultimele luni au existat și speculații privind o posibilă excludere a Iranului; în aprilie, emisarul american Paolo Zampolli sugerase că Italia ar putea înlocui Iranul, idee respinsă rapid de FIFA și de oficialii italieni. [...]
Japonia a coborât pe locul 3 între creditorii globali, deși și-a dus activele externe nete la un record , pe fondul avansului mai rapid al Chinei și al menținerii Germaniei în frunte, potrivit Agerpres . Schimbarea contează pentru că indică o repoziționare a marilor economii în acumularea de surplusuri externe, într-un moment în care fluxurile comerciale și investiționale rămân decisive pentru echilibrele financiare globale. Datele Ministerului japonez de Finanțe arată că activele externe nete ale Japoniei au urcat la 561.800 miliarde yeni (3.500 miliarde dolari, aprox. 16.100 miliarde lei) la finalul lui 2025, un maxim istoric. Totuși, China a trecut pe locul al doilea, cu 636.300 miliarde yeni, după ce și-a majorat activele externe nete într-un ritm mai rapid. Germania a rămas cel mai mare creditor mondial și în 2025, cu 675.500 miliarde yeni, la un an după ce a detronat Japonia pentru prima dată în 34 de ani. De ce a pierdut Japonia poziții, în ciuda recordului Ministerul japonez de Finanțe explică diferența prin dinamica excedentelor de cont curent (indicator care reflectă, în linii mari, diferența dintre economisire și investiții, inclusiv balanța comercială). Potrivit instituției, pozițiile mai puternice ale Germaniei și Chinei sunt susținute de excedente mai mari, venite în principal din schimburile comerciale. În cazul Japoniei, creșterea mai lentă a poziției nete este pusă și pe seama majorării valorii activelor interne deținute de investitorii străini, pe fondul scumpirii acțiunilor japoneze, ceea ce a împins în sus pasivele. Investiții externe în creștere și pasive accelerate Datele arată că activele externe totale ale Japoniei au crescut cu 8,5% față de anul anterior, până la aproximativ 1.806.000 miliarde yeni, susținute de investițiile companiilor în străinătate, în special în SUA și Elveția. Ministerul indică drept sectoare care au atras investiții japoneze semnificative finanțele și asigurările, echipamentele de transport și metalele neferoase. În același timp, pasivele Japoniei au urcat cu 10,5%, la 1.244.000 miliarde yeni. În 2025, indicele Nikkei 225 a crescut cu 26% față de anul precedent, depășind 50.000 de puncte, evoluție care a contribuit la creșterea pasivelor prin majorarea valorii deținerilor străine pe piața locală. [...]
Noile lovituri ale SUA în sudul Iranului cresc riscul de perturbare a traficului prin Strâmtoarea Hormuz , într-un moment în care Washingtonul și Teheranul se află, oficial, sub un armistițiu, potrivit Știrile Pro TV . Ținta atacurilor au fost baze de rachete iraniene și ambarcațiuni care ar fi încercat să amplaseze mine maritime, într-o zonă apropiată de Bandar Abbas, port strategic la intrarea în strâmtoare. Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) susține că loviturile au fost efectuate „în legitimă apărare”, cu scopul de „a proteja trupele americane de amenințările reprezentate de forțele iraniene”. Purtătorul de cuvânt al CENTCOM, căpitanul Tim Hawkins, a afirmat că armata americană „continuă să își apere forțele”, dar „manifestă reținere” pe durata armistițiului aflat în desfășurare, notează BBC, citată de publicație. Strâmtoarea Hormuz, miza operațională: mine, porturi și libertatea de navigație Potrivit aceleiași surse, atacurile au vizat o zonă din apropierea orașului Bandar Abbas, descris ca un port important din sudul Iranului și sediu al unei baze navale iraniene aflate la Strâmtoarea Hormuz. Presa de stat iraniană relatase anterior că autoritățile locale investighează explozii auzite în zonă. În paralel, secretarul de stat american Marco Rubio a insistat că „strâmtoarea trebuie să rămână deschisă”, avertizând că situația de acolo este „ilegală, nesustenabilă pentru lume și inacceptabilă”, conform relatării. Negocierile continuă, dar efectul atacurilor rămâne incert Iranul nu a reacționat oficial la atacurile americane, însă purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baqai, a spus anterior că, deși există progrese în negocieri, un acord „nu este iminent”. Publicația notează că nu este clar ce impact vor avea noile lovituri asupra unui posibil acord de pace între Washington și Teheran. Rubio a indicat discuții programate marți între principalul negociator iranian, ministrul de Externe al Iranului și premierul Qatarului, adăugând că negocierile pe formulări „vor mai dura câteva zile”. Context: armistițiu din aprilie și presiune pe piața petrolului Conform articolului, forțele americane și iraniene respectă un armistițiu din 8 aprilie, însă Iranul a menținut controlul asupra transportului maritim din Golful Persic prin Strâmtoarea Hormuz, iar marina americană a încercat să blocheze porturile iraniene. Sursa mai arată că blocarea practică a Strâmtorii Hormuz a dus la „creșterea accentuată a prețului petrolului la nivel global”, pe fondul conflictului declanșat după atacurile ample lansate de Statele Unite și Israel asupra Iranului pe 28 februarie și răspunsul Teheranului împotriva Israelului și a statelor aliate SUA din Golf. [...]
Reconstrucția Cubei ar cere investiții private de ordinul miliardelor, dar riscul juridic și lipsa infrastructurii țin companiile americane pe loc , potrivit unei analize preluate de Digi24 , care citează Politico . În timp ce administrația Trump intensifică presiunea economică asupra regimului de la Havana, mediul de afaceri rămâne reticent: fără un cadru predictibil și fără garanții, promisiunea „reconstrucției” riscă să rămână mai degrabă un mesaj politic decât un plan finanțabil. Miza este una operațională și economică: Cuba ar avea nevoie de refacerea infrastructurii de bază și de capital privat consistent, însă insula nu oferă, spre deosebire de Venezuela, o industrie dominantă care să poată funcționa ca motor rapid de relansare. În plus, degradarea serviciilor publice și slăbirea sectorului privat după decenii de regim comunist complică orice scenariu de deschidere. De ce companiile americane evită Cuba: infrastructură, stat de drept, procese Un om de afaceri cubano-american implicat în Consiliul pentru Libertatea Cubei, Horacio Garcia Jr., descrie situația ca pe o reconstrucție „de la zero”, invocând lipsa infrastructurii pentru apă și electricitate și absența unui sistem bancar „cu adevărat echitabil”. Senatorul republican Rick Scott leagă direct investițiile de riscul politic și instituțional: „Nimeni nu investește în ceva riscant, decât dacă e un idiot. Așadar, este nevoie de o democrație solidă și de un stat de drept bine definit.” Pe lângă riscul de țară, există și un risc juridic specific: o lege americană din 1996 permite celor ale căror proprietăți au fost confiscate după revoluția cubaneză să dea în judecată companii care obțin profit din acele active. Camera de Comerț a SUA a avertizat, potrivit materialului, că astfel de litigii pot expune companiile la procese. Obstacolul reglementărilor: sancțiuni și embargou, greu de schimbat Orice deschidere economică majoră ar presupune eliminarea sancțiunilor impuse de SUA de-a lungul deceniilor, un proces care „ar necesita probabil aprobarea Congresului”, potrivit articolului. În paralel, Curtea Supremă a SUA a decis recent că un port deținut de SUA în largul coastelor cubaneze poate da în judecată patru companii de croazieră care au folosit cheiurile între 2016 și 2019, iar instanța analizează și un alt dosar, în care Exxon Mobil intenționează să deschidă un proces legat de petrol și gaze confiscate. Acest context face ca, pentru multe companii, costul de conformare și riscul de litigii să fie greu de cuantificat înaintea oricărei investiții. Ce ar putea mișca lucrurile: alimente, agricultură și infrastructură Materialul indică două direcții imediate, dacă relația economică s-ar debloca: ajutor și comerț agricol : Paul Johnson, președintele Coaliției Agricole a Statelor Unite pentru Cuba, vorbește despre o nevoie rapidă de sprijin, pe fondul reducerii efectivelor de porcine și păsări și al riscului unei crize alimentare; în prezent, SUA exportă în Cuba carne de pui, orez și carne de vită, iar aceste exporturi „ar putea crește”; reparații și modernizare de infrastructură : fostul ambasador al Canadei în Cuba, Mark Entwistle, estimează că modernizarea rețelelor de apă și electricitate și îmbunătățirea accesului la internet ar costa „miliarde”, după decenii de neglijare. În paralel, există interes istoric în turism (hoteluri, croaziere), mai ales în perioada de apropiere diplomatică inițiată de Barack Obama în 2015, iar companii din Spania și Canada au investit, însă „la o scară limitată”. Presiune politică în creștere, investiții încă în așteptare Casa Albă a refuzat să comenteze, însă o sursă familiarizată cu discuțiile interne spune că administrația este în contact cu lideri de business privind posibile investiții viitoare, fără a oferi detalii. În același timp, Departamentul Justiției l-a pus sub acuzare pe fostul președinte cubanez Raul Castro, într-un moment în care țara se confruntă cu întreruperi repetate de electricitate. În acest climat, John Kavulich, președintele Consiliului Economic și Comercial SUA–Cuba, descrie o piață blocată de incertitudine: interes există, dar companiile fie își văd de operațiunile deja permise, fie „adună informații” fără să facă pași publici, pentru că „riscurile sunt pur și simplu prea mari”. [...]
