Știri
Știri din categoria Externe
Marii industriași ruși cer acces la armament greu și rezerviști pentru paza fabricilor, pe fondul intensificării atacurilor cu drone care au produs pierderi semnificative, potrivit Digi24. Solicitarea, formulată direct la Kremlin, indică o presiune tot mai mare asupra statului rus de a transfera o parte din efortul de securitate către companii, cu implicații economice și operaționale pentru sectoare critice.
La o întâlnire cu Vladimir Putin, Alexander Șohin – șeful RSPP, cea mai mare asociație de afaceri din Rusia, care include în conducere miliardari din lista Forbes – a spus că întreprinderile mari au nevoie de „reglementare” pentru a-și putea proteja obiectivele și teritoriile unde operează. În esență, mediul de afaceri reclamă că instrumentele actuale sunt insuficiente în fața atacurilor cu drone.
Șohin a cerut mecanisme care să permită dotarea cu armament „nu doar ușor de calibru 7,62”, ci și „de calibru mai mare”, alături de mijloace precum sisteme de război electronic și „instalații laser”, conform relatării.
Pe lângă echipamente, companiile vor și stabilitate în alocarea personalului de pază: potrivit lui Șohin, mediul de afaceri ar dori ca întreprinderilor să le fie alocați rezerviști pe care o lege adoptată la finalul anului trecut permite să fie folosiți pentru paza obiectivelor. El s-a plâns că acești rezerviști sunt mutați frecvent între locații, ceea ce afectează continuitatea protecției.
Digi24 notează că, la sfârșitul anului trecut, doar companiile petroliere ar fi înregistrat pierderi de aproximativ 1 trilion de ruble din cauza atacurilor cu drone care au lovit zeci de rafinării. În primăvara lui 2026, „un sfert din teritoriul Rusiei” ajunsese în raza de acțiune a dronelor ucrainene, inclusiv orașe dincolo de Ural, precum Celiabinsk, Ekaterinburg și Perm.
Pentru companii, mesajul este că riscul nu mai este localizat în proximitatea frontului, ci devine o problemă de continuitate operațională pentru active industriale și logistice pe arii largi.
În același context al atacurilor cu drone, Putin l-a demis la începutul lunii mai pe comandantul Forțelor Aeriene și Spațiale ale Rusiei, structură care include apărarea antiaeriană și antirachetă, și l-a numit pe generalul-colonel Alexander Ceaiko în locul generalului Viktor Afzalov, potrivit informațiilor din articol.
Separat, Digi24 menționează că Financial Times a relatat, pe baza unor surse, că Putin ar petrece mai mult timp în buncăre subterane, și-ar fi redus deplasările, iar apropiaților li s-ar interzice folosirea telefoanelor mobile și a dispozitivelor cu acces la internet.
Recomandate
Ucraina acuză Rusia că încearcă să intimideze diplomații străini din Kiev , după ce Moscova a avertizat asupra unor atacuri „sistemice” asupra capitalei, într-un mesaj pe care Ministerul de Externe de la Kiev îl numește „șantaj nerușinat”, potrivit Agerpres . MAE ucrainean susține că, din evaluările sale, „nivelul general al amenințărilor” la adresa Kievului și a altor orașe ucrainene „rămâne același ca în anii și lunile anterioare”, iar scopul anunțurilor Moscovei ar fi descurajarea și intimidarea corpului diplomatic străin. În același timp, instituția a mulțumit misiunilor diplomatice care și-au menținut personalul în capitală, în pofida avertismentelor rusești de a părăsi orașul „cât mai curând posibil” din motive de securitate. În nota citată, partea ucraineană arată că Rusia a folosit „întreaga gamă de rachete și drone letale” împotriva Kievului încă de la începutul războiului, motiv pentru care nu consideră că riscul ar fi crescut doar prin faptul că Moscova a anunțat o nouă campanie de lovituri asupra centrelor de comandă și a obiectivelor industriei militare din capitală. MAE ucrainean afirmă și că este pregătit să contribuie la „consolidarea suplimentară a securității” misiunilor diplomatice străine, dacă acestea solicită acest lucru. Reacția UE și a diplomaților aflați la Kiev Ambasadoarea Uniunii Europene în Ucraina, Katarina Mathernova , și alți diplomați din țările partenere au transmis că nu intenționează să părăsească orașul. Potrivit agenției Unian, Mathernova a catalogat amenințările Rusiei drept o „capodoperă a ipocriziei”, afirmând că Rusia bombardează de ani de zile clădiri rezidențiale și infrastructură civilă în Ucraina, iar acum invocă „dreptul internațional umanitar” și „Convențiile de la Geneva”. Contextul avertismentelor Moscovei MAE rus a cerut luni cetățenilor străini din Kiev, inclusiv personalului diplomatic, să părăsească orașul înaintea unor noi bombardamente. Avertismentul a fost reiterat de ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov , într-o convorbire telefonică rară cu secretarul de stat american, Marco Rubio, notează AFP. În noaptea de sâmbătă spre duminică, Rusia a bombardat intens Kievul, ucigând cel puțin patru persoane și rănind aproximativ 100, potrivit AFP și Reuters. În acel atac, Rusia a lansat o rachetă „Oreșnik” „pentru a treia oară de la începutul conflictului”, fără încărcătură nucleară, la fel ca în dățile precedente. Un expert ucrainean, Pavel Narojnîi, a declarat pentru Unian că Rusia ar putea încerca un nou atac masiv combinat asupra Kievului „în aproximativ o săptămână sau 10 zile”. [...]
Rusia introduce o ștergere de datorii de până la 10 milioane de ruble pentru noii recruți în războiul din Ucraina, o măsură cu impact economic direct menită să stimuleze înrolarea , potrivit Reuters . Decretul semnat de Vladimir Putin prevede că persoanele care au semnat un contract cu Ministerul rus al Apărării începând cu 1 mai și/sau soții/soțiile acestora pot fi scutiți de datorii de până la 10 milioane de ruble (aprox. 700.000 lei), dacă exista deja înainte de acea dată o acțiune legală pentru recuperarea datoriilor. Condiția este ca înțelegerea pentru participarea la ceea ce Rusia numește „operațiunea militară specială” (invazia începută în februarie 2022) să fie semnată pentru cel puțin un an, conform Kremlinului. De ce contează: stimulent financiar într-un moment de presiune pe recrutare Măsura se adaugă unui pachet mai larg de instrumente de sprijin pentru combatanți, de la plăți mari până la facilități la admiterea în învățământul superior, în contextul în care Moscova încearcă să-și întărească efectivele într-un război care durează de peste patru ani, iar discuțiile de pace conduse de SUA sunt blocate, notează Reuters. Ca reper al dimensiunii ajutorului, Reuters arată că suma este „aproape de prețul” unei garsoniere de 35 de metri pătrați în Moscova, potrivit bazei de date imobiliare Cian. Alte facilități anunțate în aceeași zi Tot luni, Putin a semnat și un decret care prelungește pe termen nedeterminat drepturile de închiriere pentru terenuri ale statului în cazul celor care luptă în Ucraina, potrivit Kremlinului. În paralel, fiecare parte acuză cealaltă că urmărește escaladarea conflictului, iar Ucraina plănuiește să trimită întăriri în regiunile sale nordice pentru a contracara ceea ce consideră a fi planuri rusești pentru o nouă ofensivă. [...]
Documente scurse indică o operațiune rusă de „lovituri cognitive” care a inclus vandalizări antisemite în Franța și Germania , potrivit G4Media . Miza, așa cum reiese din corespondența citată, ar fi fost destabilizarea socială și politică în state occidentale prin alimentarea tensiunilor religioase și naționale. Documentele, prezentate de presa israeliană Israel Hayom și analizate de OCCRP (Organized Crime and Corruption Reporting Project) , descriu o campanie de influență în care acte de vandalism și mesaje publice sunt tratate ca instrumente de presiune și manipulare a percepțiilor. Site-ul israelian Shomrim a participat la decodificarea și contextualizarea materialelor, conform aceleiași relatări. Ce ar fi vizat operațiunea din Paris și Berlin Conform corespondenței, Rusia ar fi planificat și dus la îndeplinire în 2024 un atac asupra unei sinagogi și a unui memorial al Holocaustului din Paris, operațiune denumită intern „Sinagogile Verzi”. În documente apare și numele Sofiei Zaharova, descrisă ca înalt oficial de la Kremlin, care ar fi definit scopul operațiunilor de influență ca obținerea de „vulnerabilități cognitive” împotriva țărilor occidentale. În Europa de Vest, ar fi fost folosită o celulă formată din cetățeni sârbi, care au comis acte antisemite în special în Franța și Germania. Potrivit relatării, aceștia au fost prinși de autorități și judecați la Paris. Instanța din Franța ar fi stabilit că scopul operațiunii era: „incitarea la intoleranță religioasă și națională” între evrei și musulmani; „destabilizarea” Germaniei și Franței. În exemplele descrise apar vandalizarea Muzeului Holocaustului din Paris și a mai multor sinagogi cu vopsea verde, precum și lăsarea unor capete de porc din plastic la Poarta Brandenburg din Berlin, în apropierea Memorialului Holocaustului. Extinderea către Israel: plan de rețea de influență și buget menționat în documente Separat, corespondența divulgată ar indica o încercare de a crea o rețea de influență în Israel, prin intermediul unei firme ruse de relații publice, SDA. În documente se discută despre ideea înființării unui „institut de cercetare” în Israel, care să angajeze academicieni și intelectuali pentru a modela opinia publică. Deși nu ar exista dovezi că institutul a fost înființat, în calculele bugetare din documente ar fi fost prevăzuți 125.000 de dolari (aprox. 575.000 lei) pentru primele șase luni, selectarea a trei fondatori israelieni și închirierea de birouri în Haifa. Totodată, corespondența arată o încercare de promovare în presa israeliană a unor articole atribuite generalului american Paul Vallely. Materialul notează că nu este clar din documente dacă Vallely știa că interlocutorii ar fi acționat în numele unei campanii de influență asociate statului rus; el a declarat reporterilor că nu își amintește interviul acordat postului Galei Yisrael și că nu are legături oficiale cu entități rusești. De ce contează Dincolo de componenta de securitate, cazul descris ridică o problemă operațională pentru autoritățile occidentale: documentele sugerează folosirea unor acțiuni aparent „de stradă” (vandalism, provocări simbolice) ca parte a unor operațiuni coordonate de influență, cu obiectiv declarat de amplificare a tensiunilor interne și de afectare a imaginii liderilor politici. [...]
Rusia își extinde baza legală pentru folosirea armatei în afara țării , după ce Vladimir Putin a promulgat pe 25 mai o lege care îi permite să autorizeze desfășurarea forțelor armate peste hotare pentru a apăra „cetățeni ruși” urmăriți penal în instanțe internaționale sau în tribunale naționale din alte state, potrivit Kyiv Post , care publică evaluarea zilnică a Institute for the Study of War (ISW). Miza practică este una de reglementare și de politică externă: formularea creează un instrument juridic flexibil pentru intervenții sau presiuni în afara granițelor, invocând protecția cetățenilor ruși în contexte judiciare. În evaluarea ISW, această schimbare se înscrie într-un tablou mai larg de escaladare a retoricii și a acțiunilor Moscovei. Context: retorică de escaladare și justificări pentru lovituri ISW notează că Rusia a amenințat cu lovituri „sistematice” asupra orașului Kyiv, într-o mișcare descrisă ca fiind în contradicție cu „spiritul” armistițiului de Ziua Victoriei și menită, probabil, să proiecteze forță după „umilința” asociată armistițiului. În paralel, Kremlinul susține că loviturile ar fi represalii la un presupus atac ucrainean asupra civililor, cu scopul de a reduce presiunea asupra Occidentului de a reacționa la intensificarea atacurilor asupra Kyivului. ISW apreciază însă că această justificare „nu se aliniază” cu tiparul istoric de comportament al Kremlinului și că acuzațiile ruse privind încălcări ale dreptului internațional de către Ucraina urmăresc să distragă atenția de la încălcările sistematice comise de forțele ruse. Elemente operaționale: drone, rachete și mișcări tactice În plan militar, evaluarea consemnează: un atac nocturn cu 262 de drone lansate de Rusia către Ucraina; posibilitatea ca Rusia să fi lansat o a doua rachetă balistică cu rază intermediară „Oreshnik” (IRBM), care, potrivit relatărilor citate de ISW, ar fi avut o defecțiune și ar fi lovit regiunea Donețk ocupată, în cadrul pachetului de lovituri „mare și costisitor” din 23–24 mai; avansuri ucrainene în zona tactică Kostyantynivka–Druzhkivka și în vestul regiunii Zaporijjea; avansuri ruse în zonele tactice Kostyantynivka–Druzhkivka și Dobropillia. În lipsa detaliilor din material despre modul de aplicare al noii legi și despre criteriile concrete de „apărare” a cetățenilor ruși în instanțe străine, rămâne de urmărit dacă actul normativ va fi invocat în cazuri specifice și cum va fi folosit în justificarea unor operațiuni externe sau a unor presiuni diplomatice. [...]
Statele Unite își mențin disponibilitatea de a media războiul Rusia–Ucraina , într-un moment în care escaladarea atacurilor asupra Kievului crește presiunea diplomatică pentru o eventuală încetare a focului, potrivit Agerpres . Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat, marți, că Washingtonul este „pregătit și dispus” să facă „tot ce îi stă în putință” pentru a facilita încheierea războiului, exprimând speranța că va apărea „ocazia” pentru un astfel de demers. Declarația a fost făcută în timpul unei vizite oficiale în India, după o discuție telefonică cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov . Contextul imediat este o intensificare a violențelor: în noaptea de sâmbătă spre duminică, bombardamente masive au vizat Kievul și regiunea sa, soldate cu „cel puțin patru morți”, la câteva zile după un atac ucrainean cu drone asupra unui liceu dintr-o regiune ocupată de Rusia. Rubio a spus că atacurile majore „de ambele părți” reamintesc de ce războiul „trebuie să se încheie”. Avertismentul Moscovei pentru străini și personal diplomatic Rusia a avertizat luni cetățenii străini care locuiesc în capitala Ucrainei, inclusiv personalul diplomatic, să părăsească Kievul înainte de noi bombardamente ale armatei ruse. Potrivit informațiilor citate, țintele ar urma să includă „centre de decizie, puncte de comandă și instalații ale industriei de apărare” din capitală. Rubio a precizat că avertismentul Moscovei a vizat „toate ambasadele”, nu doar ambasada Statelor Unite. [...]
Repoziționarea a patru sateliți militari ruși lângă un satelit comercial care furnizează informații Ucrainei ridică riscuri operaționale pentru infrastructura spațială folosită în război , potrivit Mediafax . Experți în securitate spațială descriu manevra drept neobișnuită și potențial periculoasă, pe fondul utilizării tot mai intense a sateliților comerciali în sprijin militar. Datele din surse deschise analizate de Greg Gillinger, fost ofițer american de informații spațiale în US Air Force, arată că sateliții ruși Kosmos 2610, Kosmos 2611, Kosmos 2612 și Kosmos 2613 și-au modificat orbitele pentru a se sincroniza cu satelitul ICEYE-X36, operat de compania finlandeză ICEYE, relatează TVP World, citată de publicație. În această configurație, sateliții ruși ajung să treacă frecvent în apropierea sistemului comercial care furnizează imagini radar și informații strategice utilizate de Ucraina și de aliații occidentali. De ce contează: sateliții comerciali devin ținte în conflict Gillinger a caracterizat mișcarea drept „alarmantă” și a sugerat că repoziționarea ar putea face parte dintr-un plan mai amplu al Moscovei. În evaluarea sa, sateliții ruși ar putea fi pregătiți pentru operațiuni de monitorizare sau chiar pentru atacuri asupra ICEYE-X36, prin metode „kinetice” (care implică impact fizic) sau „non-kinetice” (de exemplu, bruiaj sau alte forme de interferență). Un element important, potrivit aceleiași analize, este că astfel de manevre sunt rare în industrie deoarece consumă cantități foarte mari de combustibil, iar sateliții comerciali sau cei folosiți pentru observații standard ale Pământului nu sunt proiectați, de regulă, pentru modificări rapide și complexe de orbită. Context: rolul ICEYE și escaladarea competiției spațiale ICEYE operează, potrivit Mediafax, cea mai mare constelație de sateliți SAR (Synthetic Aperture Radar) din lume. Tehnologia SAR permite obținerea de imagini ale suprafeței terestre indiferent de vreme sau de momentul zilei, folosind unde radio în locul luminii. Mișcarea vine într-un context mai larg de tensiuni între Rusia și Occident în domeniul spațial. Publicația notează că luna trecută generalul Stephen N. Whiting, comandantul US Space Command, a spus că Washingtonul este „foarte îngrijorat” de posibilitatea ca Moscova să dezvolte arme nucleare spațiale capabile să distrugă sateliți. [...]
