Știri
Știri din categoria Externe
Ucraina acuză Rusia că încearcă să intimideze diplomații străini din Kiev, după ce Moscova a avertizat asupra unor atacuri „sistemice” asupra capitalei, într-un mesaj pe care Ministerul de Externe de la Kiev îl numește „șantaj nerușinat”, potrivit Agerpres.
MAE ucrainean susține că, din evaluările sale, „nivelul general al amenințărilor” la adresa Kievului și a altor orașe ucrainene „rămâne același ca în anii și lunile anterioare”, iar scopul anunțurilor Moscovei ar fi descurajarea și intimidarea corpului diplomatic străin. În același timp, instituția a mulțumit misiunilor diplomatice care și-au menținut personalul în capitală, în pofida avertismentelor rusești de a părăsi orașul „cât mai curând posibil” din motive de securitate.
În nota citată, partea ucraineană arată că Rusia a folosit „întreaga gamă de rachete și drone letale” împotriva Kievului încă de la începutul războiului, motiv pentru care nu consideră că riscul ar fi crescut doar prin faptul că Moscova a anunțat o nouă campanie de lovituri asupra centrelor de comandă și a obiectivelor industriei militare din capitală.
MAE ucrainean afirmă și că este pregătit să contribuie la „consolidarea suplimentară a securității” misiunilor diplomatice străine, dacă acestea solicită acest lucru.
Ambasadoarea Uniunii Europene în Ucraina, Katarina Mathernova, și alți diplomați din țările partenere au transmis că nu intenționează să părăsească orașul. Potrivit agenției Unian, Mathernova a catalogat amenințările Rusiei drept o „capodoperă a ipocriziei”, afirmând că Rusia bombardează de ani de zile clădiri rezidențiale și infrastructură civilă în Ucraina, iar acum invocă „dreptul internațional umanitar” și „Convențiile de la Geneva”.
MAE rus a cerut luni cetățenilor străini din Kiev, inclusiv personalului diplomatic, să părăsească orașul înaintea unor noi bombardamente. Avertismentul a fost reiterat de ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, într-o convorbire telefonică rară cu secretarul de stat american, Marco Rubio, notează AFP.
În noaptea de sâmbătă spre duminică, Rusia a bombardat intens Kievul, ucigând cel puțin patru persoane și rănind aproximativ 100, potrivit AFP și Reuters. În acel atac, Rusia a lansat o rachetă „Oreșnik” „pentru a treia oară de la începutul conflictului”, fără încărcătură nucleară, la fel ca în dățile precedente.
Un expert ucrainean, Pavel Narojnîi, a declarat pentru Unian că Rusia ar putea încerca un nou atac masiv combinat asupra Kievului „în aproximativ o săptămână sau 10 zile”.
Recomandate
Ucraina cere accelerarea livrărilor de apărare aeriană , după un atac masiv al Rusiei asupra Kievului, într-un mesaj care pune din nou presiune pe partenerii occidentali să ia decizii rapide privind echipamentele și muniția necesare, potrivit Mediafax . Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sybiha , a cerut accelerarea livrărilor de sisteme de apărare aeriană și antirachetă, după atacul lansat de Rusia asupra capitalei ucrainene în noaptea de vineri spre sâmbătă. Informațiile sunt atribuite agenției Ukrinform. Într-un mesaj publicat pe platforma X , Sybiha a descris atacul drept unul dintre cele mai grave din ultimele zile și a indicat un bilanț de „cel puțin 9” persoane ucise și 23 rănite, în urma unui atac cu „trei duzini de rachete balistice”, despre care a spus că este al doilea de o asemenea amploare în doar două zile. De ce contează: ritmul livrărilor devine o variabilă operațională Șeful diplomației ucrainene susține că, pe fondul dificultăților Rusiei de a-și atinge obiectivele pe front, atacurile se concentrează tot mai mult asupra orașelor și populației civile. În acest context, el afirmă că Ucraina are nevoie „cât mai repede” de: sisteme suplimentare de apărare aeriană și antirachetă; rachete interceptoare (muniția folosită pentru doborârea țintelor aeriene). Sybiha a legat explicit eficiența apărării aeriene de evoluția războiului și de perspectiva apropierii păcii, insistând că viteza deciziilor și a livrărilor are efect direct asupra numărului de victime. „Rapiditatea deciziilor și a livrărilor este esențială. Fiecare decizie care consolidează apărarea spațiului aerian ucrainean salvează vieți omenești, în timp ce fiecare întârziere duce la decese și crime de război.” Ce se știe despre atacul asupra Kievului Autoritățile ucrainene au anunțat anterior că, în urma atacului masiv cu rachete din noaptea de 1 august, nouă persoane au murit și cel puțin 28 au fost rănite. În cinci raioane ale Kievului au izbucnit incendii, iar mai multe clădiri și infrastructuri au fost avariate, conform informațiilor citate de Mediafax. [...]
Atacul cu rachete balistice asupra Kievului a lăsat nouă morți și 23 de răniți , într-un moment în care Ucraina insistă că are nevoie urgentă de capabilități de apărare antirachetă, iar Washingtonul nu a decis încă dacă va permite producția locală de sisteme Patriot, potrivit G4Media . Bilanțul a fost anunțat sâmbătă dimineață de serviciile de urgență ucrainene pe Telegram, care au revizuit o raportare anterioară ce indica patru decese. Conform acestora, atacul a provocat pagube și incendii în cinci sectoare ale capitalei. În sectorul Solomianski, două persoane au fost ucise, iar un bloc de locuințe cu cinci etaje a fost parțial distrus și a luat foc. În districtul Darnitski au fost raportate șapte victime; serviciile de urgență au menționat și un incendiu într-o clădire administrativă. Un jurnalist AFP a relatat că a auzit mai multe serii de explozii, care au declanșat alarmele mașinilor parcate pe străzi. Miza operațională: apărarea antirachetă, „prioritate absolută” pentru Kiev Publicația notează că apărarea împotriva rachetelor balistice este „extrem de greu de neutralizat” și reprezintă o „prioritate absolută” pentru Kiev, pe fondul intensificării loviturilor rusești asupra Ucrainei. În acest context, președintele american Donald Trump și-a nuanțat poziția privind posibilitatea ca Ucraina să producă sisteme Patriot pentru interceptare. Trump a declarat, într-o reuniune a cabinetului său deschisă presei, că președintele ucrainean Volodimir Zelenski „și-ar dori să aibă Patriot” și „și-ar dori să aibă și (rachete) Tomahawk”, dar a avertizat că SUA trebuie să fie „foarte atenți” înainte de a permite producția unor astfel de arme, precizând că nu și-a dat acordul și că subiectul este încă în discuție. Trump declarase anterior pentru Financial Times că nu este „sigur” dacă va da undă verde Kievului pentru producția interceptoarelor, menționate în material ca fiind singurele capabile să doboare rachete balistice rusești. [...]
ISW susține că Rusia exagerează câștigurile din nordul Ucrainei pentru a influența sprijinul occidental , iar dovezile din teren nu confirmă avansurile revendicate, potrivit evaluării publicate de Kyiv Post , pe baza analizei Institute for the Study of War (ISW) din 31 iulie 2026. În evaluarea sa, ISW afirmă că Gruparea de Forțe „Nord” a Rusiei și comanda militară de vârf „probabil mint” Kremlinul în privința amploarei câștigurilor din nordul Ucrainei, pentru a susține narațiunea că forțele ruse avansează pe întreg teatrul de operațiuni, inclusiv pe un segment de front care ar fi rămas în mare parte stagnant aproape doi ani. În același timp, analiza indică faptul că aceste afirmații sunt folosite în cadrul unui efort de „război cognitiv” menit să proiecteze imaginea unor progrese constante și să convingă partenerii Ucrainei să își reducă sprijinul. ISW notează că „dovezile disponibile de pe câmpul de luptă” nu coroborează declarațiile ruse privind avansuri în regiunile Sumî și Harkiv. Mai mult, forțele ucrainene ar contraataca în unele zone din nord, ceea ce contrazice ideea unor înaintări ruse „necontestate” la scară largă. Un alt element relevant, potrivit aceleiași evaluări, este că unii „milbloggeri” pro-Kremlin ar respinge în mod vizibil narațiunea oficială a armatei ruse despre situația din nordul Ucrainei. Elemente operaționale din actualizarea ISW Pe lângă componenta de comunicare strategică, evaluarea include câteva repere operaționale punctuale: Rusia a lansat 255 de drone împotriva Ucrainei peste noapte. Compania ucraineană de apărare F-Drones a livrat primele 2.000 de drone FPV (drone „first-person view”, pilotate cu transmisie video în timp real) către armata SUA, în cadrul programului „Drone Dominance” al Departamentului Apărării. Forțele ucrainene ar fi avansat recent în direcția Borova , potrivit ISW. De ce contează Dacă evaluarea ISW este corectă, miza depășește linia frontului: exagerarea câștigurilor ar funcționa ca instrument de presiune informațională asupra capitalelor occidentale, într-un moment în care continuitatea sprijinului militar și financiar pentru Ucraina rămâne esențială. În paralel, mențiunea privind livrarea de drone FPV către armata SUA indică faptul că tehnologiile dezvoltate în Ucraina intră în programe occidentale, cu potențial impact asupra lanțurilor de aprovizionare și a standardelor de achiziție din apărare. [...]
Rusia își consumă stocurile de rachete mai repede decât le produce , în timp ce ritmul de înaintare pe front rămâne redus și fără câștiguri operaționale semnificative, potrivit evaluării Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) publicate de Kyiv Post . Analiza notează că, la două luni și jumătate de la începutul ofensivei ruse de primăvară-vară 2026, avansul rusesc „rămâne scăzut”, iar operațiunile nu au generat rezultate relevante la nivel operațional. În același timp, forțele ruse ar fi înregistrat în iulie „cea mai mare rată a pierderilor” din 2026, fără o creștere corespunzătoare a ritmului de înaintare. Presiune pe stocurile de rachete și schimbarea mixului de armament ISW susține că Rusia a lansat în iulie 2026 un număr record de rachete împotriva Ucrainei și că a tras „mai multe rachete decât produce pe lună”, ceea ce indică o presiune asupra stocurilor. În acest context, Rusia ar folosi tot mai mult rachete S-400 și Zirkon pentru a compensa „deficitele” din stocurile de rachete balistice. Totodată, forțele ruse ar continua să exploateze deficitul Ucrainei de interceptoare Patriot , printr-o nouă serie amplă de atacuri cu rachete balistice și drone în noaptea de 31 iulie spre 1 august, cu ținte principale în regiunea Kyiv. Ținte energetice și logistice: escaladare pe infrastructura civilă Evaluarea mai indică o intensificare a loviturilor ruse cu drone și bombe planate (muniții ghidate care planează spre țintă) asupra infrastructurii ucrainene de combustibil și energie, inclusiv asupra benzinăriilor. În paralel, Rusia ar viza tot mai mult „centre logistice civile și depozite”. Pe de altă parte, Ucraina ar fi continuat campania de lovituri la distanță mare asupra infrastructurii ruse de petrol și benzină, în Rusia, în zilele de 31 iulie și 1 august. Situația pe teren: fără avansuri confirmate ISW afirmă că nici Ucraina, nici Rusia nu au realizat avansuri confirmate pe 1 august. În același timp, analiza susține că Kremlinul ar încerca să mascheze ritmul lent al înaintării prin „afirmații exagerate”, însă chiar și ritmul revendicat de Moscova ar fi „aproape de pasul pe jos”. Pentru mediul economic, concluzia relevantă este că Rusia pare să mențină un nivel ridicat al loviturilor cu rachete și drone cu costuri crescânde (inclusiv prin consum de stocuri), fără ca acest efort să se traducă, cel puțin în această etapă, în câștiguri operaționale confirmate pe front. [...]
Kievul încearcă să extindă Starlink la lovituri în Rusia, mutând decizia la Musk. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , i-a cerut lui Donald Trump și altor oficiali americani să ajute Ucraina să obțină acordul lui Elon Musk pentru a folosi sistemul de comunicații prin satelit Starlink la ghidarea atacurilor pe teritoriul Rusiei, potrivit Mediafax . Solicitarea vine pe fondul presiunii pentru o utilizare mai extinsă a Starlink, în condițiile în care Zelenski caută alternative care să reducă dependența de sistemele americane de apărare aeriană Patriot, necesare pentru a contracara atacurile constante cu rachete și drone ale Rusiei asupra Ucrainei, potrivit Associated Press (AP), citată de Mediafax. În același context, AP notează că interceptoarele „sunt din ce în ce mai puține”, pe măsură ce războiul SUA și Israel împotriva Iranului continuă, iar Trump ar fi renunțat vineri la un angajament recent de a acorda Ucrainei o licență pentru a produce aceste interceptoare. Zelenski i-ar fi adresat cererea direct lui Trump într-o întâlnire din Biroul Oval, în această săptămână, în timpul unei vizite scurte la Washington, potrivit unei persoane familiarizate cu situația. Ulterior, el le-ar fi spus parlamentarilor, pe Dealul Capitoliului, că dorește ca Starlink să ajute la vizarea atacurilor din interiorul Rusiei, potrivit unei persoane prezente în sală. Trump nu s-a angajat să dea curs solicitării. De ce contează: Starlink, infrastructură privată cu limitări impuse de proprietar Musk le-a permis ucrainenilor să utilizeze Starlink pe propriul teritoriu, inclusiv în regiunile ucrainene ocupate de ruși, însă a restricționat utilizarea sistemului în interiorul Rusiei. În acest cadru, o eventuală extindere ar depinde de acordul proprietarului infrastructurii, SpaceX, compania care deține Starlink. Casa Albă, Ambasada Ucrainei la Washington și oficialii SpaceX nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii privind cererea lui Zelenski, mai arată materialul. Riscurile invocate: amenințări la adresa constelației de sateliți Potrivit AP, acordarea permisiunii pentru o utilizare extinsă a Starlink ar putea veni cu riscuri pentru Musk. Agenția a relatat anterior că două servicii de informații din țări NATO suspectează că Rusia dezvoltă o nouă armă antisatelit, care ar putea viza constelația Starlink cu nori de șrapnel pe orbită. Rusia consideră Starlink o amenințare gravă, iar miile de sateliți pe orbită joasă au fost „esențiali” pentru supraviețuirea Ucrainei în fața invaziei la scară largă începută în februarie 2022, potrivit aceleiași surse. [...]
Ucraina a vizat noduri logistice rusești din Crimeea, lovind două poduri feroviare și un depozit de drone navale , într-o serie de atacuri care, dacă sunt confirmate ca efecte pe teren, pot complica transportul de trupe și aprovizionarea pe axa Crimeea–sudul Ucrainei, potrivit Kyiv Post . Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei a transmis că operațiunile din 1 august au vizat mai multe ținte militare și logistice în Crimeea, dar și în regiunile Herson și Zaporojie. Țintele din Crimeea: poduri feroviare și infrastructură pentru drone Conform informării militare ucrainene, în Crimeea au fost lovite: un depozit din apropiere de Ciornnomorske folosit pentru „stocarea, pregătirea și mentenanța” dronelor navale (vehicule de suprafață fără pilot) utilizate în Marea Neagră; podul feroviar Syvash, lângă Chonhar, care leagă Crimeea de regiunea Herson; un alt pod feroviar, lângă Vladîslavivka; o unitate de informații electronice a Flotei ruse din Marea Neagră, în Sevastopol; o bază de reparații și recuperare, lângă Pervomaiske. Statul Major a susținut că cele două poduri feroviare sunt rute logistice „vitale” pentru transportul de personal, armament și provizii între peninsulă și sudul Ucrainei. Lovituri și în sudul Ucrainei: depozite de aprovizionare și UAV În afara Crimeei, armata ucraineană a raportat lovituri asupra: unui depozit logistic și de aprovizionare, lângă Podove (regiunea Herson); unei facilități de stocare pentru drone aeriene (UAV), lângă Tokmak (regiunea Zaporojie). Context: o serie de atacuri asupra infrastructurii ruse Operațiunile din 1 august vin după alte lovituri recente asupra infrastructurii ruse din zonă. Publicația notează că, pe 26 iulie, forțele ucrainene ar fi lovit o facilitate Chornomornaftogaz lângă Vnukove, folosită de autoritățile ruse pentru stocare și transport de combustibil pentru operațiuni militare, precum și o stație de releu terestră lângă Ciornnomorske, utilizată pentru controlul dronelor de atac Geran și Gerbera. Kyiv Post mai menționează că Statul Major ucrainean confirmase anterior și o lovitură din 25 iulie asupra unei rafinării de petrol din regiunea rusă Tyumen. [...]
