Știri
Știri din categoria Externe
Avarierea unor echipamente de monitorizare la centrala nucleară Zaporojie ridică din nou riscuri operaționale într-o infrastructură critică aflată lângă linia frontului, după ce o dronă a lovit zona laboratorului, potrivit Mediafax, care citează o informare a Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA).
AIEA spune că echipamentele de monitorizare meteorologică ale Laboratorului de Control al Radiațiilor Externe (ERCL) de la centrala din Zaporojie, din sud-estul Ucrainei, au fost avariate luni și „nu mai sunt operaționale”. O echipă de experți ai agenției a vizitat laboratorul la o zi după ce conducerea rusă a centralei a declarat că instalația a fost lovită de o dronă.
Centrala de la Zaporojie, cea mai mare din Europa, are șase reactoare și se află sub control rusesc din primele săptămâni ale invaziei din februarie 2022, notează Reuters, citată în material. În prezent, centrala nu produce energie electrică.
Conducerea centralei a transmis că pagubele au fost minore și că, în rest, operațiunile nu au fost afectate. Totuși, AIEA indică faptul că unele echipamente de monitorizare au ieșit din funcțiune, ceea ce adaugă presiune pe capacitatea de supraveghere și siguranță a amplasamentului.
Directorul general al AIEA, Rafael Grossi, a reluat apelul „la maximă reținere militară în apropierea tuturor instalațiilor nucleare, pentru a evita riscurile de siguranță”, potrivit comunicatului agenției.
Separat, una dintre liniile de alimentare externe ale centralei – necesară pentru răcirea combustibilului nuclear – este avariată de la sfârșitul lunii martie. AIEA a declarat săptămâna trecută că încearcă să organizeze un armistițiu local pentru a permite lucrările de reparație.
AIEA are observatori permanenți la Zaporojie și la celelalte trei centrale nucleare funcționale din Ucraina, iar Grossi a efectuat mai multe vizite la acest amplasament de la preluarea controlului de către Rusia.
Recomandate
Ambasada Finlandei își promovează „marca de țară” în România printr-un mesaj de diplomație culturală , folosind un simbol ușor de recunoscut al vieții cotidiene finlandeze – tricotatul șosetelor tradiționale din lână – potrivit G4Media , care citează o postare publicată de Ambasada Finlandei la București pe Facebook. Instituția a distribuit o imagine cu ambasadoarea Leena Liukkonen tricotând „villasukat”, descrise drept celebrele șosete tradiționale finlandeze din lână, sub titlul „Diplomație și andrele”. Mesajul sugerează o continuitate între activitatea oficială și o formă de relaxare asociată culturii finlandeze, după încheierea ședințelor și finalizarea notelor diplomatice. De ce contează: diplomația culturală ca instrument de vizibilitate Dincolo de caracterul informal, postarea funcționează ca un exercițiu de diplomație culturală: o prezentare a unor repere identitare într-un format accesibil publicului larg, care poate crește vizibilitatea unei misiuni diplomatice și poate întări asocierea Finlandei cu idei precum confortul, căldura și ospitalitatea. Ambasada explică în mesaj că, pentru finlandezi, șosetele de lână tricotate manual sunt „sinonimul suprem al confortului, căldurii și ospitalității” și că, atunci când ești departe de casă, acestea „aduc cu sine și o bucățică de acasă”. Mesajul ambasadei, în formularea publicată „După ce ședințele oficiale se încheie iar notele diplomatice sunt finalizate, domnia sa se relaxează în cel mai pur stil finlandez, împletind «villasukat», celebrele șosete tradiționale din lână.” „Pentru finlandezi, șosetele de lână tricotate manual sunt sinonimul suprem al confortului, căldurii și ospitalității. Iar atunci când eşti departe de ai tăi, acestea aduc cu sine şi o bucățică de acasă.” [...]
Ucraina a lovit infrastructura de stocare și lansare a dronelor rusești în Crimeea ocupată și în regiunea Donețk, într-o serie de atacuri desfășurate pe 28 și 29 august, într-o încercare de a reduce capacitatea Rusiei de a susține atacuri aeriene cu drone de pe teritoriile ocupate, potrivit Kyiv Post , care citează Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei . Țintele au inclus facilități de depozitare, pregătire și lansare pentru drone de atac (UAV – vehicule aeriene fără pilot) în apropiere de Donețk și Gvardiyske, în Crimeea ocupată. În același interval, armata ucraineană a raportat lovituri și asupra unui complex de război electronic în zona Znamianka (Crimeea) și asupra unui punct de control al dronelor în Berestky, în regiunea Donețk. Statul Major a precizat că amploarea exactă a pagubelor este încă în curs de evaluare. Extinderea loviturilor și presiunea pe apărarea antiaeriană Separat, după „analiza unor date suplimentare”, armata ucraineană a confirmat distrugerea unui sistem antiaerian rusesc Buk-M3 pe 28 august, în apropiere de Klintsy, în regiunea Briansk din Rusia. Confirmarea sugerează că Ucraina urmărește nu doar să lovească punctele de lansare și control ale dronelor, ci și să degradeze apărarea antiaeriană care protejează astfel de infrastructuri. Context: lovituri mai adânc în Rusia și problema conectivității dronelor Materialul plasează aceste operațiuni în seria recentă de atacuri cu drone FP-2 asupra unor ținte militare rusești aflate la distanță mai mare de linia frontului. Pe 25 august, analiști independenți de tip OSINT (informații din surse deschise) au raportat lovituri asupra unor stații radar, a uzinei industriale Kamensky și a bazei aeriene Millerovo, în regiunea Rostov. Aceste atacuri au alimentat discuții despre modul în care Ucraina menține conectivitatea dronelor în zone din afara acoperirii Starlink, sistem de internet prin satelit folosit pe scară largă pentru operațiuni cu drone în teritoriile ocupate și în zonele de coastă, dar care ar fi inactiv mai adânc în Rusia. Un analist OSINT francez, Clément Molin, și canale militare rusești au sugerat că forțele ucrainene ar putea utiliza o rețea de tip „mesh” (o rețea în care nodurile retransmit semnalul) cu drone-releu pentru a extinde distanța de comunicații, însă publicația notează că tehnologia exactă nu a fost verificată independent. Potrivit lui Molin, în 2026 ar fi avut loc zeci de lovituri ucrainene care au vizat sistematic apărarea antiaeriană, radare și aeronave, iar „peste 250” de astfel de active ar fi fost avariate sau distruse în acest an – o estimare prezentată ca afirmație a analistului, nu ca bilanț confirmat oficial. [...]
Germania se pregătește să atribuie oficial Rusiei tentativa de atac cu dronă de la Leipzig, ceea ce ar putea declanșa măsuri punitive și o nouă rundă de sancțiuni la nivelul UE , potrivit Știrile Pro TV . Planul discutat la Berlin ar include acțiuni directe împotriva unor entități rusești, în timp ce la Bruxelles se pregătesc „noi sancțiuni dure”, pe fondul escaladării tensiunilor cu Moscova. Anunțul ar urma să fie făcut la începutul săptămânii viitoare, în paralel cu reuniunea informală a miniștrilor de Externe ai UE, programată marți în Irlanda, dar ar putea veni și mai devreme, în funcție de decizia cancelarului Friedrich Merz , potrivit unor oficiali citați de POLITICO și WELT AM SONNTAG. Ce ar schimba o atribuire oficială: de la reacții simbolice la măsuri „mai dure” Unul dintre oficialii familiarizați cu discuțiile susține că, după incidentul cu drona de la Leipzig, măsuri precum expulzarea unor diplomați ruși sau închiderea Casei Ruse din Berlin nu ar mai fi considerate suficiente. În scenariile discutate intră opțiuni precum intensificarea sancțiunilor și chiar livrări „mult mai consistente” de armament către Ucraina, fără ca detaliile să fie confirmate public. Rămâne neclar dacă Berlinul intenționează să indice drept responsabili „anumiți actori ruși” sau chiar guvernul de la Moscova. În același timp, autoritățile germane se pregătesc pentru o reacție de retorsiune din partea Rusiei, potrivit acelorași surse. Pragul de dovezi și presiunea politică internă Atribuirea oficială este descrisă ca având un prag probatoriu ridicat, iar Germania a evitat în trecut astfel de acuzații. Ministrul de Interne Alexander Dobrindt a declarat la începutul lunii că „esențial este să existe dovezile necesare sau o suspiciune foarte puternică”. Întrebat de POLITICO despre planul de a atribui direct Rusiei responsabilitatea, un purtător de cuvânt al guvernului a transmis că nu se fac speculații și că „singurul lucru care contează” este atribuirea oficială, după evaluarea guvernului și analiza rezultatelor investigației. Momentul este sensibil și pe plan intern: urmează alegeri în Saxonia-Anhalt, apoi în Mecklenburg-Pomerania Occidentală și Berlin, iar în primele două landuri AfD, partid cunoscut pentru poziții favorabile Rusiei, conduce în sondaje. Context: investigații jurnalistice, „război hibrid” și un nou pachet de sancțiuni UE Tentativa dejucată de atac asupra Aeroportului Leipzig/Halle a fost asociată puternic cu Rusia în urma unor investigații jurnalistice. Potrivit presei germane, drona încărcată cu explozibili ar fi urmat să lovească un avion cargo ucrainean Antonov folosit inclusiv pentru transport de echipamente militare. The Wall Street Journal a relatat că evaluări ale serviciilor americane de informații au legat direct Rusia de dronă, în timp ce Moscova a negat implicarea. În paralel, UE pregătește un nou pachet amplu de sancțiuni, care ar urma să fie discutat la reuniunea informală a miniștrilor de Externe de marți și miercuri, la Wicklow (Irlanda). Potrivit unui diplomat european citat în material, sunt analizate 1.600 de posibile includeri pe listele de sancțiuni (800 de persoane și 800 de companii din Rusia), iar adoptarea ar urma să aibă loc la mijlocul lunii octombrie. Un alt punct sensibil revine pe agendă: utilizarea activelor înghețate ale băncii centrale ruse, proces descris ca fiind de durată și care ar necesita convingerea Belgiei, în condițiile în care o mare parte din rezervele înghețate în UE sunt deținute prin Euroclear , la Bruxelles, iar autoritățile belgiene sunt prudente din cauza riscului de represalii. [...]
Kremlinul transmite că negocierile de pace cu Ucraina sunt „într-o pauză profundă”, pe fondul intensificării ofensivei ruse în est , potrivit Kyiv Post – un semnal care mută din nou centrul de greutate de la diplomație la evoluțiile de pe front și prelungește incertitudinea privind orice armistițiu. Declarația îi aparține purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , care a spus că Rusia „avansează” în cadrul a ceea ce Moscova numește „operațiunea militară specială”, iar tema discuțiilor de pace este „într-o pauză profundă”. Materialul notează că informația despre declarațiile lui Peskov a fost relatată de The Moscow Times. Diplomația, respinsă public după contacte recente Poziția exprimată public de Peskov vine după o serie de demersuri diplomatice menționate în articol, inclusiv: o vizită la Moscova a directorului CIA, John Ratcliffe, relatată de The New York Times, cu scopul de a împinge Kremlinul către un acord de pace; o întâlnire separată între un emisar diplomatic al Vaticanului și ministrul rus de externe Serghei Lavrov, tot pe tema păcii. Kyiv Post mai arată că mesajul actual contrastează cu declarații ale lui Peskov de la începutul verii, când acesta confirmase menținerea unui dialog cu negociatori americani. Condiția Moscovei pentru armistițiu: controlul integral asupra Donețkului Peskov a reiterat condiția formulată de președintele Vladimir Putin pentru un eventual armistițiu: Ucraina să cedeze controlul complet asupra regiunii Donețk, cerință pe care Kievul a respins-o în mod repetat. În același context, Peskov a afirmat că armata rusă „distruge intenționat” infrastructura militară și conexă a Ucrainei. Declarațiile au venit la o zi după ce șeful Statului Major rus ar fi susținut că trupele ruse se apropie de orașul Sloviansk, descris ca puternic fortificat, în regiunea Donețk. Ce spune Kievul: iarna vine cu războiul în desfășurare, dialogul rămâne tehnic Articolul consemnează și evaluări din partea conducerii ucrainene. Kyrylo Budanov, șeful Biroului Prezidențial ucrainean, a declarat că oprirea războiului pe actuala linie de contact este nerealistă, deoarece Rusia refuză categoric să înceteze luptele, și că războiul va continua pe parcursul iernii. Potrivit lui Budanov, contactele cu Moscova sunt în prezent limitate aproape complet la schimburi de prizonieri; acesta a spus că un nou schimb major este așteptat „foarte curând” și a descris aceste schimburi drept o pistă tehnică legată de „pregătiri pentru ceva major”. În paralel, președintele Volodîmîr Zelenski a confirmat că Ucraina a transmis către Washington un nou cadru pentru încheierea războiului, care include trei elemente: încetarea focului, crearea unei zone economice libere demilitarizate și garanții de securitate „de neclintit” cu implicarea UE și NATO. De ce contează Mesajul Kremlinului că negocierile sunt „în pauză profundă” indică, în termenii relatați de Kyiv Post, o închidere a ferestrei de compromis pe termen scurt și o repoziționare a discuției în jurul condițiilor teritoriale impuse de Moscova. În practică, asta sugerează că orice progres diplomatic rămâne dependent de evoluțiile militare și de capacitatea părților – direct sau prin intermediari – de a relua un canal de negociere care, în acest moment, pare redus la aspecte punctuale precum schimburile de prizonieri. [...]
Șeful Biroului Prezidențial ucrainean, Kyrylo Budanov , spune că luptele vor continua peste iarnă , iar o încetare a focului pe actuala linie de contact este „nerealistă” din cauza refuzului categoric al Rusiei, potrivit Kyiv Post . Mesajul indică un orizont scurt de timp fără „îngheț” al conflictului și, implicit, menține presiunea pe mobilizare și pe capacitatea Ucrainei de a susține frontul în lunile următoare. Budanov a declarat, într-o intervenție la jurnalul național comun, că dialogul cu Moscova este în prezent aproape exclusiv despre schimburi de prizonieri și că un nou schimb „major” ar urma să aibă loc „foarte curând”. În același timp, el a sugerat că aceste schimburi funcționează ca un canal tehnic de „pregătiri pentru ceva major”, fără a detalia natura acestor demersuri. Negocieri posibile în septembrie și condițiile politice Declarațiile vin după ce Budanov afirmase pe 27 august că o nouă rundă de negocieri, aflate în pauză, ar putea fi „reluată” chiar din septembrie și ar putea implica Statele Unite. În acest context, președintele Volodîmîr Zelenski a confirmat că Kievul a transmis Washingtonului noi propuneri, structurate pe trei elemente: încetarea focului; crearea unei zone economice libere demilitarizate; garanții de securitate „beton”, cu implicarea UE și NATO. Pe de altă parte, articolul notează că Moscova ar menține o poziție maximalistă: Vladimir Putin nu ar relua discuțiile până când forțele ruse nu ar controla restul Donbasului și ar urmări transformarea unor teritorii ocupate din regiunile Sumî și Harkiv în zone-tampon. În paralel, diplomați ar explora o pauză a atacurilor aeriene la distanță mare ca măsură de construire a încrederii. Presiunea pe resursa umană: 30.000 de oameni pe lună Pe lângă dimensiunea diplomatică, Budanov a pus accent pe nevoia de personal a armatei ucrainene, afirmând pe 28 august că forțele armate trebuie să mobilizeze minimum 30.000 de persoane lunar pentru a menține pozițiile actuale de pe linia frontului. El a apărat necesitatea recrutării, dar a recunoscut nemulțumirea publică legată de cazuri de mobilizare forțată realizate de centrele teritoriale de recrutare și sprijin social (TCC), despre care a spus că trebuie abordate. Ministerul Apărării pregătește o reformă a sistemului TCC, iar oficiali parlamentari au indicat că sunt analizate schimbări „radicale” ale procedurilor, inclusiv posibile revizuiri ale regulilor privind vârsta de recrutare, fără intenția de a trece la un sistem exclusiv voluntar. Context: un episod din 2025 invocat de Budanov Într-un interviu separat difuzat pe 28 august, Budanov a relatat că, în timpul unor negocieri trilaterale din 2025, delegați ruși ar fi interpretat greșit proteste pașnice din Ucraina ca fiind o lovitură de stat orchestrată de Occident și ar fi declarat prematur că „războiul s-a terminat”. Potrivit lui Budanov, ulterior aceștia ar fi admis că au fost induși în eroare de propriile informații și așteptările lor nu s-au confirmat. [...]
Atacul cu drone asupra regiunii Rostov a lovit direct infrastructura logistică a unor retaileri mari , după ce depozite ale Ozon și DNS au fost vizate în noaptea de vineri spre sâmbătă, potrivit Antena 3 . Dincolo de dimensiunea militară, incidentul ridică riscuri operaționale pentru lanțurile de aprovizionare și pentru capacitatea de livrare în sudul Rusiei. Ozon a transmis că o facilitate logistică din Rostov-pe-Don a fost lovită de o dronă, iar impactul a provocat un „incendiu de mici proporții”, stins rapid. Compania a precizat că a suspendat temporar activitatea în unitate pentru ca serviciile de intervenție să inspecteze zona și să confirme că este sigură. În același timp, un depozit al retailerului de electrocasnice și electronice DNS a luat foc în orașul Aksai, iar angajații aflați la fața locului au fost evacuați, potrivit canalului de Telegram Exilenova Plus, citat de Antena 3. Guvernatorul regiunii Rostov, Iuri Sliusar , a spus că pe teritoriul unui depozit din districtul Aksai au fost găsite fragmente provenite de la o dronă, fără să precizeze ce unitate a fost afectată. Extinderea atacului și efectele asupra populației Sliusar a afirmat că Rostov-pe-Don și districtele Aksai, Bagaiev și Neklinovski au fost atacate. Potrivit acestuia, șapte persoane au fost rănite, iar doi adulți și doi copii au fost internați în spitalele din Rostov-pe-Don. Tot guvernatorul a declarat că, în districtul Proletarski din Rostov-pe-Don, fragmentele unei drone au avariat două blocuri de locuințe, iar locuitorii au fost evacuați, în timp ce serviciile de intervenție au intervenit la fața locului. Context: presiune asupra infrastructurii din interiorul Rusiei Antena 3 notează că Ucraina atacă în mod regulat infrastructura militară din adâncimea teritoriului Rusiei și din teritoriile ocupate, cu scopul de a reduce capacitatea Moscovei de a continua războiul. În noaptea de 28 august, drone ucrainene au lovit rafinăria de petrol din Iaroslavl, iar Statul Major General al Ucrainei a confirmat atacul; au fost raportate și atacuri asupra Moscovei și regiunii înconjurătoare. În plus, în această vară, Ucraina ar fi derulat o campanie de atacuri care a inclus și retaileri ruși: pe 27 august, depozite Ozon din Ufa și Orenburg ar fi fost atacate, potrivit companiei, iar pe 26 august ar fi fost vizat un depozit Wildberries, conform canalelor de monitorizare menționate în articol. [...]
