Știri
Știri din categoria Externe
Avarierea unor echipamente de monitorizare la centrala nucleară Zaporojie ridică din nou riscuri operaționale într-o infrastructură critică aflată lângă linia frontului, după ce o dronă a lovit zona laboratorului, potrivit Mediafax, care citează o informare a Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA).
AIEA spune că echipamentele de monitorizare meteorologică ale Laboratorului de Control al Radiațiilor Externe (ERCL) de la centrala din Zaporojie, din sud-estul Ucrainei, au fost avariate luni și „nu mai sunt operaționale”. O echipă de experți ai agenției a vizitat laboratorul la o zi după ce conducerea rusă a centralei a declarat că instalația a fost lovită de o dronă.
Centrala de la Zaporojie, cea mai mare din Europa, are șase reactoare și se află sub control rusesc din primele săptămâni ale invaziei din februarie 2022, notează Reuters, citată în material. În prezent, centrala nu produce energie electrică.
Conducerea centralei a transmis că pagubele au fost minore și că, în rest, operațiunile nu au fost afectate. Totuși, AIEA indică faptul că unele echipamente de monitorizare au ieșit din funcțiune, ceea ce adaugă presiune pe capacitatea de supraveghere și siguranță a amplasamentului.
Directorul general al AIEA, Rafael Grossi, a reluat apelul „la maximă reținere militară în apropierea tuturor instalațiilor nucleare, pentru a evita riscurile de siguranță”, potrivit comunicatului agenției.
Separat, una dintre liniile de alimentare externe ale centralei – necesară pentru răcirea combustibilului nuclear – este avariată de la sfârșitul lunii martie. AIEA a declarat săptămâna trecută că încearcă să organizeze un armistițiu local pentru a permite lucrările de reparație.
AIEA are observatori permanenți la Zaporojie și la celelalte trei centrale nucleare funcționale din Ucraina, iar Grossi a efectuat mai multe vizite la acest amplasament de la preluarea controlului de către Rusia.
Recomandate
Iranul avertizează că o intervenție militară în Strâmtoarea Ormuz riscă să blocheze o soluție politică , în condițiile în care Washingtonul a mobilizat mijloace navale și aeriene pentru a facilita trecerea navelor, potrivit Agerpres . Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi , a criticat pe platforma X inițiativa președintelui american Donald Trump de a pune capăt blocadei printr-o operațiune denumită „Project Freedom” („Proiectul Libertate”), susținând că „evenimentele din Ormuz arată cu claritate că nu există o soluție militară la o criză politică”. În același mesaj, Araghchi a numit operațiunea „Proiectul Impas”. Pe fond, Teheranul are, la rândul său, interesul ca exporturile de petrol să continue prin Strâmtoarea Ormuz, însă disputa rămâne legată de navele cărora ar trebui să li se permită tranzitul și de cine ar trebui să controleze această rută maritimă. Escaladare militară și versiuni contradictorii despre incidentele din strâmtoare Tensiunile au crescut după ce Trump a anunțat mobilizarea a sute de aeronave, distrugătoare și drone pentru a facilita trecerea navelor blocate, amintește EFE, citată de Agerpres. Potrivit SUA, operațiunea a permis trecerea a două nave comerciale sub pavilion american fără avarii ale navelor militare americane. Iranul susține însă că armata sa a deschis focul asupra acestor nave și că două rachete au lovit una dintre ele, afirmație pe care partea americană o contestă, conform aceleiași relatări. Fujairah: incendiu după un atac cu drone lansat din Iran, reacție a EAU Tot luni, un atac cu drone lansat din Iran a provocat „un incendiu de amploare” în Zona Industrială Petrolieră a emiratului Fujairah, în estul Emiratelor Arabe Unite, după ce Ministerul Apărării din Emirate a anunțat că a interceptat rachete și vehicule aeriene fără pilot. Emiratele Arabe Unite au transmis că își rezervă „dreptul deplin și legitim de a răspunde” la aceste atacuri. Ce urmează Araghchi a afirmat că discuțiile „progresează” datorită „efortului generos al Pakistanului” și a cerut SUA să fie „precaute” pentru a nu fi „trase înapoi în mlaștină de răuvoitori”, menționând și Emiratele Arabe Unite în același context. Din informațiile disponibile în material, nu sunt oferite detalii despre calendarul sau formatul acestor discuții. [...]
Creșterea de 12,3% a PIB-ului Irlandei în 2025 a fost împinsă de un vârf artificial al exporturilor către SUA, iar primele date din 2026 indică deja reversul , cu o contracție trimestrială de 2,0%, potrivit unei analize publicate de Antena 3 . Motorul episodului: multinaționalele, în special din industria farmaceutică, care au accelerat livrările înaintea tarifelor anunțate de Donald Trump . În 2025, Irlanda a raportat o creștere economică ieșită din tiparele unei economii dezvoltate, într-un context european mai degrabă de încetinire. Totuși, Oficiul Central de Statistică din Irlanda a publicat o estimare preliminară pentru primul trimestru din 2026 care arată că PIB-ul a scăzut cu 2,0% față de trimestrul anterior, pe fondul „scăderii activității în sectorul industrial dominat de multinaționale”. Exporturile către SUA au concentrat „boom-ul” într-un singur trimestru Datele oficiale indică o creștere a exporturilor de bunuri cu 36,6 miliarde de euro în 2025, până la un record de 260,3 miliarde de euro. Aproape jumătate din exporturi au mers către SUA: 111,7 miliarde de euro, în creștere cu 52%. Elementul-cheie este calendarul: exporturile către SUA au urcat de la 12,3 miliarde de euro în ianuarie și 12,9 miliarde în februarie la 25,4 miliarde de euro în martie, într-o singură lună, înainte de intrarea în vigoare a tarifelor. În plus, nouă dintre cele mai mari zece companii farmaceutice americane au operațiuni în Irlanda, iar accelerarea livrărilor a venit în principal dintr-o singură categorie de produse: hormoni polipeptidici (folosiți în tratamente pentru diabet și slăbit). Antena 3 notează că 95% din creșterea exporturilor din 2025 a provenit din această categorie, în timp ce restul exporturilor au stagnat sau au scăzut ușor. De ce PIB-ul „umflat” nu spune toată povestea Irlanda este un caz cunoscut pentru distorsiuni statistice generate de multinaționale, fenomen numit în trecut de economistul Paul Krugman „economia leprechaunilor”, după revizuirea PIB-ului pe 2015 la 26,3%, pe fondul relocării unor active de proprietate intelectuală. În prezent, mecanismul diferă ca detaliu, dar nu ca efect: activități și active (proprietate intelectuală, leasing de aeronave sau producție realizată în alte țări) pot fi contabilizate ca activitate economică irlandeză, chiar dacă valoarea creată local este mai redusă. Din acest motiv, autoritățile folosesc și indicatori alternativi, precum cererea internă modificată (Modified Domestic Demand – MDD), care încearcă să elimine efectele multinaționalelor. Diferența din 2025 este relevantă: PIB +12,3%, dar MDD +4,9%. Taxele pe profit: venituri mari, dar concentrate Și încasările din impozitul pe profit arată dependența de un număr mic de companii: între 2013 și 2018, Irlanda încasa în medie 1,2 miliarde de euro anual, iar în perioada 2019–2024 media a urcat la 8,7 miliarde de euro pe an. Dacă aceste venituri „excepționale” sunt scoase din calcul, creșterea economică reală ar fi mai modestă, de aproximativ 3,6% pe an (nu 4,8%), iar peste jumătate din aceste taxe ar proveni de la doar zece companii. 2026: încetinire, presiune din energie și risc operațional pe transport Pentru 2026, Ministerul de Finanțe estimează o creștere de 3,1%, iar MDD ar urma să avanseze cu 2,1%. În același timp, inflația este estimată la 3,3%, pe fondul scumpirii energiei: prețul petrolului ar fi fost revizuit în creștere cu 30%, iar cel al gazelor naturale cu aproape 60%, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu. Publicația mai arată că riscul unei recesiuni este considerat limitat, însă un factor sensibil rămâne disponibilitatea combustibilului pentru avioane: dacă zborurile ar fi afectate semnificativ, creșterea economică ar avea de suferit. Guvernul a redus accizele la carburanți, măsură care a temperat impactul asupra inflației. În esență, „miracolul” de 12,3% din 2025 arată cât de repede pot fi împinse în sus statisticile unei economii mici și foarte expuse multinaționalelor, dar și cât de abrupt poate veni corecția când impulsul (în acest caz, exporturile accelerate înainte de tarife) dispare. [...]
Volodimir Zelenski acuză Rusia că folosește apelul la armistițiu ca instrument de propagandă , susținând că Moscova cere încetarea focului pentru 9 mai , dar continuă în paralel atacurile zilnice asupra Ucrainei, potrivit Agerpres . Președintele ucrainean a calificat drept „cinism absolut” solicitarea de armistițiu legată de manifestările de la 9 mai – ziua în care Rusia marchează victoria sovietică asupra Germaniei naziste – în condițiile în care, spune el, atacurile continuă „în fiecare zi”. Mesajul a fost transmis pe rețelele de socializare. În același context, atacurile cu rachete și drone din timpul nopții au ucis cel puțin cinci persoane în două regiuni ale Ucrainei, conform autorităților locale citate în material. Zelenski a mai afirmat că Rusia „ar putea înceta focul în orice moment”, iar un astfel de pas ar opri războiul și „răspunsurile” Ucrainei. El a adăugat că sunt necesari „pași reali” pentru pace și că Ucraina „va acționa în consecință”, potrivit mesajului publicat pe platforma X. [...]
Reducerea cu circa 120 km² a zonei controlate de Rusia între martie și aprilie indică o încetinire a avansului Moscovei , dar fără o schimbare majoră de front, potrivit unei analize citate de Știrile Pro TV , realizată pe baza datelor ISR și a evaluărilor ISW. Mișcarea este prezentată ca o premieră de la contraofensiva ucraineană din vara lui 2023: în aprilie, fără o străpungere majoră, armata ucraineană a avansat în mai multe puncte de-a lungul frontului, cu aproximativ 40 km² în fiecare dintre regiunile Zaporijie, Harkov și Donețk. În același timp, Rusia a cucerit „câțiva kilometri pătrați” la est de Kramatorsk (Donețk). De ce contează: avansul rus încetinește, dar controlul teritorial rămâne masiv Câștigurile Kievului se înscriu într-o tendință mai amplă de încetinire a avansului rus, menționată ca fiind vizibilă din decembrie 2025. În martie, forțele ruse ar fi înregistrat un progres aproape nul, de doar 23 km², conform aceleiași surse. ISW indică mai mulți factori care ar fi agravat problemele armatei ruse, inclusiv contraatacuri terestre și lovituri ucrainene de rază medie, precum și blocarea utilizării de către Rusia a terminalelor Starlink în Ucraina în februarie 2026 și represiunea Telegram de către Kremlin. „Contraatacurile terestre și loviturile ucrainene de rază medie, blocarea utilizării de către Rusia a terminalelor Starlink în Ucraina în februarie 2026 și represiunea Telegram de către Kremlin au exacerbat problemele existente în cadrul armatei ruse.” Analiștii invocă și un posibil efect sezonier: topirea solului înghețat și ploile de primăvară ar fi deteriorat condițiile de deplasare a trupelor. Limitările retragerii: „infiltrări” și lupte în zone instabile Retragerea nu este descrisă ca fiind completă. Militari ruși ar rămâne infiltrați în aproximativ trei sferturi din zonele în care Ucraina a recâștigat teren, iar Rusia ar trimite constant grupuri mici pentru a ocupa poziții în zone înguste, expuse atacurilor cu drone, cu scopul de a facilita ulterior avansul trupelor principale. Aceste operațiuni nu ar fi incluse în estimările privind teritoriile controlate de fiecare parte. Teritoriul în cifre: câștiguri marginale pentru Ucraina, ocupație de peste 19% pentru Rusia Deși câștigurile din aprilie sunt prezentate ca primele din ultimii doi ani și jumătate, ele rămân marginale în raport cu dimensiunea țării: 120 km² reprezintă 0,02% din teritoriul Ucrainei, incluzând Crimeea și Donbas. La peste patru ani de la invazia din februarie 2022, Rusia ocupă „puțin peste 19%” din Ucraina, potrivit articolului. Din acest total, 7% reprezintă Crimeea și zone din Donbas aflate deja sub control rus sau al separatiștilor proruși înainte de invazie, iar cea mai mare parte a avansurilor teritoriale ruse ar fi fost realizată în primele săptămâni ale conflictului. În plan diplomatic, materialul notează că Moscova a propus recent un armistițiu scurt pentru festivitățile de 9 Mai , în timp ce Kievul cere un armistițiu prelungit pentru a favoriza negocierile, variantă pe care Kremlinul o refuză. [...]
Rusia își schimbă șeful Forțelor Aerospațiale după critici interne privind apărarea antiaeriană , într-un moment în care pe front nu sunt confirmate avansuri, iar intensitatea atacurilor cu rachete și drone rămâne ridicată, potrivit Kyiv Post , care preia evaluarea zilnică a Institute for the Study of War (ISW) . Numirea colonelului general Alexander Chaiko în funcția de comandant-șef al Forțelor Aerospațiale Ruse (VKS) vine „după critici interne recente” legate de eșecuri ale apărării antiaeriene și ale campaniei aeriene, notează ISW. Schimbarea de comandă sugerează presiune în interiorul aparatului militar rus pentru rezultate, în special pe componenta aeriană, unde performanța este evaluată public și politic. Frontul: infiltrare veche, progres limitat ISW arată că forțele ruse au infiltrat pentru prima dată periferia orașului Kostiantînivka la finalul lui octombrie 2025, dar „nu au reușit încă să obțină un progres operațional semnificativ” în zona tactică Kostiantînivka–Drujkivka. În același timp, evaluarea menționează că nici forțele ucrainene, nici cele ruse nu au înregistrat avansuri confirmate pe linia frontului. Atacuri aeriene: rachete Iskander și valuri de drone Pe fondul acestei stagnări relative la sol, Rusia a continuat loviturile la distanță. ISW consemnează că, pe 3 mai, forțele ruse au lansat spre Ucraina: două rachete balistice Iskander-M; cinci rachete de croazieră Kh-59/69; 234 de drone (în cursul zilei). Separat, ISW notează încă 155 de drone lansate „peste noapte”. Semnale politice: armistițiu unilateral anunțat de Zelenski În plan politic, președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a declarat un armistițiu unilateral în noaptea de 5 spre 6 mai, ca răspuns la retorica Rusiei privind un armistițiu de „Ziua Victoriei” (9 mai), cerând forțelor ruse să răspundă reciproc. Dimensiunea economică: presiune pe „flota din umbră” a Rusiei Într-un episod cu potențial impact asupra exporturilor energetice rusești, autoritățile suedeze au confiscat pe 3 mai un petrolier din așa-numita „flotă din umbră” a Rusiei — rețeaua de nave folosită pentru a transporta petrol în condiții opace, pentru a ocoli restricții și controale. Ce mai spune ISW despre zvonurile privind securitatea lui Putin Evaluarea menționează și un raport „scurs” al unei agenții europene de informații, care ar indica o îngrijorare tot mai mare a președintelui Vladimir Putin pentru siguranța sa și a oficialilor de rang înalt. ISW precizează însă că nu a observat dovezi independente care să susțină alte părți ale raportului, inclusiv afirmații despre temeri privind o tentativă de lovitură de stat în Rusia. [...]
Întâlnirea Lula–Trump de la Washington poate recalibra relația comercială SUA–Brazilia , după ce vizita convenită anterior a fost amânată, potrivit Reuters . Președintele Braziliei, Luiz Inacio Lula da Silva , urmează să călătorească în Statele Unite „în zilele următoare” pentru a se întâlni cu președintele american Donald Trump , au declarat pentru Reuters două surse din guvernul brazilian. Una dintre surse a precizat că Lula ar pleca miercuri și s-ar întâlni cu Trump joi. Casa Albă nu a răspuns imediat unei solicitări de comentariu. De ce contează: semnal politic cu potențial efect economic Miza imediată este reluarea la nivel înalt a dialogului bilateral, într-un moment în care o întâlnire planificată pentru martie nu a mai avut loc, deși cei doi lideri conveniseră vizita în timpul unui apel telefonic de la începutul anului. Pentru companii și investitori, o întâlnire la Washington este, în primul rând, un indicator că cele două administrații încearcă să stabilizeze agenda comună, cu potențiale consecințe asupra relațiilor comerciale și a climatului de cooperare. Ce se știe despre calendar și cum a apărut informația Planurile au fost relatate mai devreme în cursul zilei de publicația braziliană O Globo, iar Reuters a confirmat ulterior informația pe baza celor două surse guvernamentale braziliene. În acest stadiu, detaliile rămân limitate la calendarul deplasării și la faptul că întâlnirea ar urma să aibă loc la Washington. [...]
