Știri
Știri din categoria Externe
Ministrul norvegian de Externe avertizează că majorarea bugetelor NATO fără producție în plus ridică doar costurile, iar accentul ar trebui mutat pe investiții și cooperare industrială în apărare, într-un context în care Alianța este presată simultan de războiul din Ucraina și de tensiuni politice transatlantice, potrivit Euronews.
Espen Barth Eide a spus, într-un interviu pentru Euronews România, că NATO „trebuie să rămână unită” și că relația cu SUA rămâne esențială pentru securitatea europeană, însă Europa trebuie să își asume mai multe responsabilități, inclusiv prin consolidarea capacităților proprii.
Oficialul norvegian a legat direct discuția despre creșterea cheltuielilor de apărare de o problemă economică și operațională: dacă statele alocă mai multe fonduri, dar industria nu poate livra mai mult echipament, rezultatul este inflație de costuri, nu creștere de capabilități.
„Orice economist vă poate spune că dacă crești suma, fără să crești furnizarea, vei avea doar mai multe cheltuieli.”
În aceeași logică, Eide a susținut că aliații trebuie să investească mai mult în tehnologiile de apărare și să o facă „împreună”, pentru a obține rezultate mai rapide și mai eficiente.
Ministrul norvegian a argumentat că războiul din Ucraina a schimbat modul în care NATO trebuie să privească industria de apărare: echipamentele eficiente la începutul invaziei pot deveni rapid depășite, pe măsură ce adversarii găsesc contramăsuri.
El a indicat explicit problema raportului cost-eficiență în fața noilor amenințări, precum dronele ieftine, și a dat exemplul utilizării unor interceptori foarte scumpi împotriva unor ținte mult mai ieftine.
„Dacă folosești metoda tradițională, cumperi multe echipamente costisitoare ca să distrugi echipamente ieftine.”
În acest cadru, Eide a spus că experiența Ucrainei oferă aliaților un „feedback constant” despre ce funcționează pe front și că sprijinul pentru Kiev are și o dimensiune de autoapărare pe termen lung: „nu doar că ajutăm Ucraina, ne ajutăm pe noi”.
Declarațiile vin după ce Donald Trump a criticat din nou NATO, în timp ce avea loc reuniunea B9, potrivit materialului. În interviu, Eide a respins separarea conceptuală între „America” și „Europa” în interiorul Alianței și a insistat asupra angajamentului comun de securitate.
„Există un singur NATO și are 32 de membri… Nu există America și Europa, suntem toți angajați față de securitatea comună.”
Ministrul a mai spus că statele NATO aflate în proximitatea Rusiei trebuie să coopereze mai strâns și a descris reuniunea B9 extinsă cu statele nordice drept una cu discuții „concrete” și cu un mesaj central de susținere a Ucrainei, în ideea unei „Europe mai puternice, într-un NATO mai puternic”.
În paralel, Eide a menționat și semnarea privind granturile Norvegiei pentru România, pe care a descris-o drept „o contribuție semnificativă pentru multe proiecte din România”, fără a oferi în material valori sau detalii suplimentare.
Recomandate
Decizia Rusiei de a-l trece pe Ben Wallace pe lista persoanelor căutate indică extinderea folosirii instrumentelor penale ca presiune politică în contextul războiului din Ucraina , potrivit Al Jazeera . Fostul ministru britanic al Apărării apare în baza de date a Ministerului rus de Interne, în legătură cu o anchetă penală nespecificată. Agenția de stat TASS a citat o sursă anonimă din zona de aplicare a legii, care a susținut că investigația ar avea legătură cu acuzații „legate de terorism”. Autoritățile ruse nu au detaliat public faptele concrete sau capetele de acuzare. Wallace a fost ministru al Apărării în Marea Britanie din 2019 până în august 2023 și, după plecarea din funcție, a continuat să susțină creșterea sprijinului militar pentru Kiev și să condamne agresiunea Rusiei. În octombrie anul trecut, un parlamentar regional rus a cerut includerea lui Wallace pe lista persoanelor căutate, invocând declarații făcute cu o lună înainte la Warsaw Security Forum despre Crimeea, anexată de Rusia în 2014. În acel context, Wallace a recomandat sprijinirea Ucrainei pentru a lovi podul care leagă sudul Rusiei de Crimeea: „Trebuie să ajutăm Ucraina să aibă capabilitățile cu rază lungă pentru a face Crimeea de nelocuit. Trebuie să sufocăm viața din Crimeea. Și dacă facem asta, cred că [președintele rus Vladimir] Putin își va da seama că are ceva de pierdut. Trebuie să zdrobim blestematul de pod.” Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a catalogat atunci declarațiile drept „stupide” și a spus că Moscova nu consideră necesar să comenteze afirmațiile foștilor oficiali occidentali. Context: represiune internă și semnale către exterior Cazul Wallace este plasat de publicație într-un tablou mai larg al măsurilor prin care Kremlinul își întărește controlul asupra narațiunii despre război și își extinde țintele, inclusiv în afara țării. În 2024, Vladimir Putin a semnat o lege care permite confiscarea activelor persoanelor condamnate pentru răspândirea de informații „deliberat false” despre armată; cadrul include infracțiuni precum „justificarea terorismului” și a fost folosit pentru a reduce la tăcere criticii. Al Jazeera amintește și alte cazuri invocate de autoritățile ruse: deschiderea unui dosar penal de către FSB împotriva oligarhului exilat Mihail Hodorkovski, acuzat de crearea unei „organizații teroriste” și de complot pentru preluarea violentă a puterii; emiterea, în 2023, a unui mandat de arestare pe numele procurorului Curții Penale Internaționale, Karim Khan, după ce acesta a cerut un mandat de arestare pentru Vladimir Putin pentru crime de război. Nu este clar câți oficiali străini sau persoane publice figurează în baza de date a Ministerului rus de Interne. Potrivit Mediazona, lista ar include zeci de politicieni și oficiali europeni. [...]
Rusia își extinde prin lege baza „legală” pentru intervenții militare externe , o schimbare cu impact direct de reglementare și de securitate în regiune, potrivit Libertatea . Duma de Stat a aprobat, în lecturile a doua și a treia, un proiect care îi acordă președintelui Vladimir Putin prerogative pentru a desfășura forțe armate pe teritoriul altor state. Motivul oficial invocat în document este apărarea cetățenilor ruși care se confruntă cu acțiuni legale în afara granițelor, conform agenției ruse Interfax, citată de publicație. Ce permite concret noua lege Textul legislativ prevede că armata rusă va putea interveni, la decizia lui Vladimir Putin, pentru „a elibera sau proteja” cetățeni ruși arestați, deținuți ori urmăriți penal de instanțe străine care ar acționa fără implicarea sau acordul Rusiei. Legea se referă și la situații în care procedurile ar fi inițiate de organisme judiciare internaționale a căror autoritate nu este recunoscută de Federația Rusă printr-un tratat semnat sau printr-o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU. Proiectul a fost adoptat „la unison”: 381 de deputați (84,7%) au votat „pentru”, fără voturi împotrivă și fără abțineri. Mesajul politic: acuzații la adresa Occidentului Președintele Dumei de Stat, Veaceslav Volodin, a justificat măsura acuzând Occidentul că folosește justiția ca pe un „instrument de represiune împotriva celor considerați indezirabili”. Într-un comunicat oficial, Volodin a susținut că statele vestice ar ignora regulile internaționale și s-ar amesteca în afacerile țărilor suverane, motiv pentru care Rusia ar trebui să intervină pentru a-și apăra cetățenii persecutați „ilegal”. Context: avertismente NATO și evaluări ale serviciilor occidentale Inițiativa legislativă apare pe fondul unor alerte repetate ale serviciilor de informații europene și nord-atlantice, care suspectează Moscova că se pregătește pentru o confruntare cu țări membre NATO, notează publicația. În acest context sunt menționate: avertismentul din vara lui 2025 al șefului serviciului secret german (BND) privind riscul unor provocări rusești în statele baltice, după modelul anexării Crimeei; apelul generalului Fabien Mandon, șeful Statului Major General al Franței, ca Europa să se pregătească pentru o confruntare directă cu Rusia în următorii 3-4 ani; evaluarea experților de la Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) , care vorbesc despre o etapă preliminară („faza zero”) manifestată prin restructurarea districtelor militare rusești, construirea de noi baze la granița cu Finlanda și intensificarea acțiunilor hibride în Europa, inclusiv sabotaj și bruiaje ale semnalelor GPS. În material este menționat și că armata Rusiei numără 1,5 milioane de soldați. [...]
NATO își extinde agenda de securitate spre Golful Persic și pregătește, în premieră, invitații pentru patru state din regiune la summitul de la Ankara din iulie 2026, pe fondul tensiunilor transatlantice legate de Iran și de securitatea Strâmtorii Ormuz , potrivit Mediafax , care citează Bloomberg. NATO intenționează să invite reprezentanți din Bahrain, Kuweit, Qatar și Emiratele Arabe Unite. Cele patru țări participă la Inițiativa de la Istanbul – cadrul de cooperare al NATO cu state din Orientul Mijlociu – fără a fi membre ale alianței. De ce contează: flancul sudic și Strâmtoarea Ormuz intră în prim-plan Una dintre sursele citate de Bloomberg leagă invitațiile de planurile NATO de a-și consolida „flancul sudic”, într-un moment în care discuțiile ar urma să includă și securitatea Strâmtorii Ormuz. Miza este una operațională: Ormuz este un punct critic pentru transportul maritim, iar orice perturbare are efecte directe asupra fluxurilor comerciale și energetice. În același timp, sursele vorbesc despre „divergențe transatlantice” privind asistența militară solicitată de SUA, în contextul tensiunilor legate de războiul cu Iranul. Formatul summitului și lista mai largă de invitați Summitul NATO de la Ankara este programat pentru 7-8 iulie și, ca și anul trecut, ar urma să fie organizat într-un format prescurtat. Potrivit sursei, conducerea NATO ia în calcul și invitarea Ucrainei și a unor țări din Indo-Pacific, însă acestea nu ar urma să participe la sesiunea principală, ci la evenimente conexe. Separat, conducerea NATO discută și despre eliminarea summit-urilor anuale, dar, conform acelorași surse, nu există consens în interiorul alianței. Context: presiuni politice din SUA și repoziționări militare Întâlnirea are loc pe fondul creșterii tensiunilor transatlantice, după ce președintele american Donald Trump i-a criticat pe aliați pentru lipsa de sprijin în redeschiderea Strâmtorii Ormuz și a anunțat ulterior retragerea a aproximativ 5.000 de soldați americani din Germania. În material sunt menționate și reacții din SUA și Europa: Politico notează că unii oficiali ai Pentagonului ar fi fost „șocați” de decizie, iar Departamentul Apărării a confirmat intențiile lui Trump. Totodată, The New York Times citează un oficial de rang înalt care descrie mișcarea drept o „pedeapsă pentru Germania” în legătură cu poziția acesteia față de războiul cu Iranul. În acest context, Polonia a transmis că este pregătită să găzduiască trupe americane suplimentare dacă acestea sunt relocate din Europa de Vest. [...]
Mark Rutte spune că SUA au primit garanții că acordurile privind bazele din Europa sunt respectate , într-un moment în care presiunea pentru creșterea cheltuielilor de apărare și pentru consolidarea capacităților militare revine în prim-planul agendei NATO, potrivit Digi24 . Secretarul general al NATO a declarat, miercuri, la conferința de presă de după summitul B9 de la București , că la Washington exista „un sentiment general” de dezamăgire legat de faptul că „nu toate angajamentele pentru folosirea bazelor din Europa erau respectate pe deplin”. Rutte a spus că a încercat să închidă această discuție prin clarificări privind respectarea acordurilor bilaterale. „Cred că am reușit să clarific problema, arătând că aceste acorduri bilaterale sunt onorate masiv.” Miza: angajamentele de apărare și capacitatea de a livra rapid În aceeași intervenție, Rutte a legat tema bazelor și a utilizării lor de nevoia de pregătire operațională, inclusiv prin „pre-poziționarea” unor active (adică plasarea din timp a unor resurse în zone-cheie, pentru a fi disponibile rapid). El a menționat explicit nave de deminare și alte resurse, în contextul discuțiilor despre Strâmtoarea Ormuz . Rutte a mai afirmat că, în ansamblu, „toată lumea se străduiește foarte mult” să ajungă la ținta de 5% asumată la Haga, susținând că unele state „accelerează” și ar urma să atingă acest nivel până în 2035. În această logică, a spus el, SUA „văd și înțeleg aceste lucruri”. Ce cere șeful NATO statelor de pe flancul estic Rutte a indicat trei direcții pentru țările aflate la frontieră, în proximitatea războiului din Ucraina: creșterea rapidă a cheltuielilor de apărare, invocând poziția geografică; creșterea producției și a inovării în industria de apărare la nivelul tuturor aliaților; transformarea acestor eforturi în „capacități concrete” și o organizare mai bună a resurselor. În acest context, el a dat exemplul Ucrainei, despre care a spus că a oferit lecții relevante despre războiul modern, și a avertizat că nu este suficientă producția de echipamente ieftine, precum dronele. Context operațional: inițiativele „Sentry” Rutte a mai spus că NATO a lucrat în ultimul an la inițiative precum „Baltic Sentry” și „Eastern Sentry”, iar acum există și „Arctic Sentry”, prezentate ca mecanisme care ajută la folosirea resurselor și la acoperirea „golurilor” din diferite zone. În același mesaj, el a afirmat că SUA oferă „foarte mult sprijin” și că „au auzit și au acceptat mesajul” aliaților. [...]
Schimburile comerciale România–Norvegia au trecut de 1 miliard de euro , iar exporturile României se ridică la 700 de milioane de euro, într-un context în care pe piața locală operează deja 500 de companii norvegiene, potrivit Mediafax . Mesajul a fost transmis de ministra de Externe, Oana Țoiu , la semnarea noilor granturi SEE și norvegiene. Declarațiile vin pe fondul unei agende bilaterale care combină componenta economică cu proiecte de securitate și cooperare instituțională, cu potențial de a susține investițiile și fluxurile comerciale dintre cele două țări. Comerț peste pragul de 1 miliard de euro și 500 de companii norvegiene în România Oana Țoiu a indicat că România a depășit „pragul de un miliard de euro” în schimburi comerciale cu Norvegia, din care 700 de milioane de euro reprezintă exporturi românești, „bunuri și servicii produse de antreprenorii români”, care susțin locuri de muncă în România. Totodată, ministra a afirmat că în România sunt „500 de companii norvegiene”, descrise ca investitori locali, și că discuțiile au vizat România „ca destinație a investițiilor din Norvegia”. Cooperare în apărare și proiecte administrative, pe lângă componenta economică În cadrul aceluiași eveniment, Oana Țoiu a vorbit despre proiecte comune în domeniul apărării, menționând atât apărarea aeriană, cât și securitatea maritimă, ca teme de interes pentru ambele părți și abordate inclusiv în formate internaționale. Pe zona instituțională, au fost menționate: consolidarea serviciilor consulare, pentru atingerea unor „standarde OCD” (formularea apare ca atare în textul sursă); un posibil parteneriat între Arhivele Diplomatice ale României și Arhivele Naționale ale Norvegiei, cu obiectivul de a finaliza digitalizarea și de a face accesibilă publicului „memoria noastră colectivă”. În plus, ministra a plasat relația bilaterală într-un cadru istoric, afirmând că există o colaborare consolidată încă „din anii 70 și la începutul anilor 90”, iar „prietenia dintre România și Norvegia” ar funcționa ca „pilon de accelerare a creșterii”. Ce înseamnă pentru companii Din informațiile prezentate, pragul de peste 1 miliard de euro în comerț și baza de 500 de companii norvegiene indică o relație economică deja semnificativă, pe care autoritățile încearcă să o susțină prin proiecte comune și prin poziționarea României ca destinație de investiții. Sursa nu oferă detalii despre sectoarele vizate sau despre calendarul unor investiții noi. [...]
Parlamentul Rusiei a extins prin lege rolul armatei în operațiuni externe , oferindu-i baza legală pentru a „elibera” cetățeni ruși închiși în străinătate, cu condiția unei aprobări explicite de la președintele Vladimir Putin, potrivit Digi24 . Miza principală este una de reglementare: amendamentul creează cadrul juridic pentru intervenții militare punctuale în afara granițelor, sub control prezidențial direct. Amendamentul, anunțat încă din martie și adoptat miercuri, prevede că astfel de intervenții vor necesita autorizarea lui Putin. Procedural, președintele trebuie mai întâi să aprobe modificarea legii, iar apoi să emită un ordin separat pentru fiecare operațiune militară. Ce schimbă concret amendamentul Noua formulare a legii face posibilă intervenția armatei ruse pentru eliberarea unor cetățeni ruși considerați de Moscova drept „deținuți nejustificat” în străinătate, într-un cadru legal. Practic, decizia de a recurge la forță este centralizată la nivelul președintelui, prin mecanismul de autorizare de la caz la caz. Președintele Dumei de Stat, Viaceslav Volodin , a justificat inițiativa printr-o critică la adresa sistemelor judiciare occidentale, susținând că acestea ar fi devenit un instrument de represiune împotriva celor care nu sunt de acord cu decizii ale oficialilor europeni. În acest context, el a spus că Rusia trebuie să facă „tot ce poate” pentru a-și proteja cetățenii din străinătate. Context: relația Rusiei cu jurisdicțiile internaționale Potrivit dpa, promulgarea noii forme a legii este considerată o formalitate. Agenția apreciază că Putin ar urmări să-și întărească protecția personală, în condițiile în care este urmărit de Tribunalul Penal Internațional de la Haga pentru crime de război în Ucraina. În același registru, Putin a promulgat anterior o lege care prevede că deciziile instanțelor străine nu vor fi aplicate dacă intră în conflict cu interesele Rusiei. Digi24 notează, ca exemplu, că Moscova nu mai respectă hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului și nu recunoaște Tribunalul Penal Internațional. Va fi folosită legea în practică? Unii experți ruși independenți din domeniul judiciar consideră, potrivit dpa, că amendamentele ar funcționa mai degrabă ca instrument de descurajare și nu se așteaptă ca noua formă a legii să fie aplicată efectiv în practică. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre criterii, proceduri operaționale sau cazuri vizate, rămâne neclar cum ar arăta concret o astfel de intervenție și în ce condiții ar fi declanșată. [...]
