Știri
Știri din categoria Externe
Ministrul norvegian de Externe avertizează că majorarea bugetelor NATO fără producție în plus ridică doar costurile, iar accentul ar trebui mutat pe investiții și cooperare industrială în apărare, într-un context în care Alianța este presată simultan de războiul din Ucraina și de tensiuni politice transatlantice, potrivit Euronews.
Espen Barth Eide a spus, într-un interviu pentru Euronews România, că NATO „trebuie să rămână unită” și că relația cu SUA rămâne esențială pentru securitatea europeană, însă Europa trebuie să își asume mai multe responsabilități, inclusiv prin consolidarea capacităților proprii.
Oficialul norvegian a legat direct discuția despre creșterea cheltuielilor de apărare de o problemă economică și operațională: dacă statele alocă mai multe fonduri, dar industria nu poate livra mai mult echipament, rezultatul este inflație de costuri, nu creștere de capabilități.
„Orice economist vă poate spune că dacă crești suma, fără să crești furnizarea, vei avea doar mai multe cheltuieli.”
În aceeași logică, Eide a susținut că aliații trebuie să investească mai mult în tehnologiile de apărare și să o facă „împreună”, pentru a obține rezultate mai rapide și mai eficiente.
Ministrul norvegian a argumentat că războiul din Ucraina a schimbat modul în care NATO trebuie să privească industria de apărare: echipamentele eficiente la începutul invaziei pot deveni rapid depășite, pe măsură ce adversarii găsesc contramăsuri.
El a indicat explicit problema raportului cost-eficiență în fața noilor amenințări, precum dronele ieftine, și a dat exemplul utilizării unor interceptori foarte scumpi împotriva unor ținte mult mai ieftine.
„Dacă folosești metoda tradițională, cumperi multe echipamente costisitoare ca să distrugi echipamente ieftine.”
În acest cadru, Eide a spus că experiența Ucrainei oferă aliaților un „feedback constant” despre ce funcționează pe front și că sprijinul pentru Kiev are și o dimensiune de autoapărare pe termen lung: „nu doar că ajutăm Ucraina, ne ajutăm pe noi”.
Declarațiile vin după ce Donald Trump a criticat din nou NATO, în timp ce avea loc reuniunea B9, potrivit materialului. În interviu, Eide a respins separarea conceptuală între „America” și „Europa” în interiorul Alianței și a insistat asupra angajamentului comun de securitate.
„Există un singur NATO și are 32 de membri… Nu există America și Europa, suntem toți angajați față de securitatea comună.”
Ministrul a mai spus că statele NATO aflate în proximitatea Rusiei trebuie să coopereze mai strâns și a descris reuniunea B9 extinsă cu statele nordice drept una cu discuții „concrete” și cu un mesaj central de susținere a Ucrainei, în ideea unei „Europe mai puternice, într-un NATO mai puternic”.
În paralel, Eide a menționat și semnarea privind granturile Norvegiei pentru România, pe care a descris-o drept „o contribuție semnificativă pentru multe proiecte din România”, fără a oferi în material valori sau detalii suplimentare.
Recomandate
Turcia încearcă să repornească canalul de negociere Ucraina–Rusia , oferindu-se să găzduiască o nouă rundă de discuții, într-un moment în care presiunea politică internă din Rusia pare să împingă Kremlinul spre escaladare, nu spre compromis, potrivit Kyiv Post . Ministrul turc de Externe, Hakan Fidan , a declarat pe 27 iunie că Ankara este pregătită să aducă din nou delegațiile Ucrainei și Rusiei „la masa negocierilor”, insistând că obiectivul este încheierea războiului prin dialog și „pe baza dreptului internațional”. „Ne străduim să încheiem cât mai curând posibil războiul Rusiei împotriva Ucrainei prin dialog și pe baza dreptului internațional.” De ce contează: Turcia vrea să reia rolul de mediator, dar contextul s-a înăsprit Miza propunerii este reactivarea unui format de discuții care, în trecut, a produs un rezultat concret: ultima rundă majoră găzduită de Turcia, în mai și iunie 2025, s-a încheiat cu un schimb de prizonieri „1.000 la 1.000”, notează publicația. În același timp, șansele unei reluări rapide a negocierilor sunt complicate de evoluțiile din Rusia, unde vocile naționaliste pro-război cer o linie mai dură și renunțarea la canalele diplomatice. Context: Kievul își fixează prioritățile înainte de summitul NATO de la Ankara Propunerea Turciei vine pe fondul unei intensificări a demersurilor diplomatice ale Ucrainei. În discursul său de seară din 27 iunie, președintele Volodîmîr Zelenski a indicat prioritățile Ucrainei înaintea summitului NATO programat la Ankara, pe 7–8 iulie: sisteme avansate de apărare antiaeriană, reziliență energetică și menținerea presiunii internaționale asupra Rusiei. Zelenski a susținut, potrivit sursei, că „mingea este acum în terenul Moscovei” și că Rusia trebuie să facă un pas către pace și să scoată războiul din Ucraina. Tot în perspectiva summitului, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a spus că aliații ar urma să anunțe contracte noi în domeniul apărării de „zeci de miliarde de dolari” (adică zeci de miliarde de dolari, echivalent de ordinul sutelor de miliarde de lei, la cursuri curente), ca semnal de sprijin pe termen lung pentru Kiev. Presiune în Rusia: apeluri la escaladare după lovituri ucrainene cu drone În Rusia, comentatori și bloggeri pro-război cer intensificarea operațiunilor și susțin că diplomația a eșuat, pe fondul unor lovituri ucrainene cu drone care au ajuns adânc pe teritoriul rus, inclusiv la Moscova și Sankt Petersburg, potrivit materialului. Publicația menționează și declarații ale unor voci radicale, inclusiv omul de afaceri naționalist Konstantin Malofeev, care a pus public problema utilizării armelor nucleare tactice. În pofida acestor presiuni, Kremlinul nu ar fi renunțat formal la canalele diplomatice și nu ar fi susținut folosirea armelor nucleare, mai arată sursa. În acest context, oferta Turciei de a găzdui negocieri apare ca o încercare de a menține deschisă o pistă diplomatică, chiar dacă dinamica politică de la Moscova pare să împingă în direcția opusă. [...]
Un grup bipartizan din Camera Reprezentanților cere blocarea vânzării de F-35 către Turcia , invocând riscuri pentru securitatea tehnologică a SUA și efecte asupra echilibrului regional din estul Mediteranei, potrivit The Jerusalem Post . Parlamentarii americani au transmis o scrisoare către secretarul de stat Marco Rubio și secretarul apărării Pete Hegseth, în care solicită administrației Trump să nu aprobe tranzacția. Argumentul central este că Turcia păstrează sistemul rusesc de apărare antiaeriană S-400 , iar operarea lui în proximitatea avioanelor americane ar crea vulnerabilități pentru tehnologiile sensibile ale SUA. În scrisoare, legislatorii avertizează că S-400 „reprezintă o amenințare directă” pentru aeronavele americane, inclusiv F-16 și F-35, deoarece ar putea permite serviciilor de informații rusești să obțină indicii despre tehnologii sensibile dacă sistemele sunt utilizate „alături” unele de altele. Riscul tehnologic și semnalul către aliați Dincolo de componenta strict militară, congresmenii susțin că aprobarea vânzării ar submina încrederea unor aliați regionali și ar slăbi credibilitatea Washingtonului în estul Mediteranei. În text sunt menționați explicit Grecia, Cipru și Israel, descriși drept parteneri care „au fost aliniați” și au sprijinit interesele de securitate ale SUA. Scrisoarea mai susține că acordarea accesului la avioane de luptă avansate, în pofida comportamentului Ankarei, ar putea „încuraja” Turcia să își intensifice comportamentul agresiv în regiune, cu efecte asupra stabilității regionale. Context politic: Israelul invocă retorica lui Erdogan Materialul notează și o dimensiune politică legată de Israel. Premierul Benjamin Netanyahu a declarat, într-o ședință de guvern din această săptămână, că președintele turc Recep Tayyip Erdogan face frecvent declarații ostile la adresa Israelului și că aceste afirmații vor fi aduse în atenția „prietenilor americani”. „Aproape că nu trece o zi fără ca Erdogan să ceară distrugerea Statului Israel.” Separat, deputatul israelian Amit Halevi (Likud) a cerut închiderea Consulatului Turciei la Ierusalim, susținând că ar fi devenit, de facto, o reprezentanță pentru Hamas. Aceste acuzații sunt prezentate în articol ca parte a climatului politic mai larg în care se discută relația SUA–Turcia și implicațiile ei pentru Israel și regiune. Ce urmează Demersul din Camera Reprezentanților pune presiune politică pe administrația Trump înaintea unei eventuale decizii privind aprobarea vânzării. Articolul nu precizează un calendar al deciziei și nici dacă există un răspuns oficial al Departamentului de Stat sau al Pentagonului la scrisoare. [...]
Iranul condiționează reluarea traficului prin strâmtoarea Ormuz de controlul Teheranului , susținând că orice intervenție externă va întârzia redeschiderea rutei, potrivit Agerpres . Mesajul, transmis de ministrul de externe Abbas Araghchi la Bagdad, are implicații directe pentru fluxurile energetice și pentru riscul de escaladare într-un punct-cheie al comerțului global. Șeful diplomației iraniene a afirmat că, „conform memorandumului de înțelegere”, strâmtoarea Ormuz ar fi „sub administrarea Iranului” și că „după 30 de zile” operațiunile ar urma să revină la normal, la nivelurile de dinaintea războiului început la sfârșitul lunii februarie. În aceeași declarație, Araghchi a insistat că „nicio altă țară nu are nicio responsabilitate” în acest proces, invocând prevederile memorandumului. Miza economică: o rută critică pentru petrol și transport maritim Strâmtoarea Ormuz este descrisă ca o rută strategică pe unde trecea anterior „o cincime din petrolul mondial”, alături de alte resurse energetice și îngrășăminte. Traficul zilnic obișnuit depășea „cu puțin o sută de nave”, ceea ce face ca orice perturbare să aibă potențial de impact asupra livrărilor și costurilor de transport. Avertismentul Teheranului: intervențiile externe „întârzie redeschiderea” Araghchi a avertizat că „orice intervenție” sau „măsuri separate sau noi” vor complica situația și vor întârzia redeschiderea strâmtorii, adăugând că incidentele și confruntările din „ultimele două nopți” ar demonstra acest risc. În acest context, ministrul a cerut „tuturor părților” să respecte memorandumului semnat digital pe 17 iunie între Washington și Teheran, care prevede reactivarea rutei maritime, și să se abțină de la intervenții în procesul de redeschidere și administrare. Contextul militar și diplomatic invocat de Iran Potrivit relatării, Araghchi a legat tensiunile recente de atacurile lansate de Statele Unite în weekend împotriva teritoriului iranian, ca răspuns la acțiunile Iranului împotriva a două nave în strâmtoarea Ormuz. Materialul mai menționează că Iranul a lansat, ca represalii, atacuri împotriva Bahrainului și Kuweitului. În paralel, Oman – care împarte strâmtoarea cu Iranul – susține public că nu dorește impunerea de taxe de tranzit și colaborează cu Teheranul la viitoarea gestionare a navigației în zonă. Săptămâna aceasta, Oman a anunțat deschiderea unui „coridor maritim temporar” pentru toate navele, „fără a percepe taxe”, invocând libertatea de navigație. Ce urmează: propunere de „cadru de securitate” regional Ministrul iranian de externe a cerut și instituirea unui cadru de securitate care să includă țările din Golf, „fără prezența sau interferența” unor state din afara regiunii, potrivit AFP. În lipsa unor detalii suplimentare despre format sau calendar, rămâne neclar cum ar putea fi transpusă propunerea în negocieri concrete și ce efect ar avea asupra reluării traficului prin Ormuz. [...]
Atacurile ucrainene cu drone asupra rafinăriilor rusești încep să lovească direct lanțul de aprovizionare cu combustibil , alimentând penurii locale, cozi la benzinării și raționalizări, potrivit HotNews , care citează Reuters. Ucraina a lovit în cursul nopții două rafinării din Rusia, în regiunile Krasnodar și Iaroslavl, a declarat duminică președintele Volodimir Zelenski . În mesajul publicat pe rețelele de socializare, Zelenski a susținut că aceste operațiuni urmăresc să „slăbească capacitatea Rusiei de a duce acest război” și a precizat că rafinăriile vizate se aflau la aproximativ 300 km, respectiv 700 km de teritoriul ucrainean. Efect operațional: penurii și restricții în teren Pe fondul intensificării atacurilor cu drone, în unele zone ale Rusiei s-a ajuns la o „penurie acută” de combustibil, cu cozi la benzinării și raționalizări, notează Reuters. În contextul în care Rusia este unul dintre cei mai mari producători de petrol din lume, presiunea asupra infrastructurii de rafinare și distribuție devine un element cu impact imediat asupra funcționării economiei și a logisticii interne. Ce s-a întâmplat în Krasnodar și Iaroslavl În regiunea Krasnodar, guvernatorul Veniamin Kondratiev a anunțat pe Telegram izbucnirea unui incendiu la rafinăria din Slavyansk-na-Kubani. Potrivit declarației sale, o persoană a murit și o alta a fost rănită într-un sat din apropiere. Au circulat și imagini neconfirmate pe rețelele de socializare care ar arăta un incendiu de proporții la rafinărie, conform aceleiași relatări. Rafinăria din Slaviansk are o capacitate de aproximativ 100.000 de barili pe zi și furnizează combustibil atât pentru consumul intern, cât și pentru export, potrivit Reuters. În regiunea Iaroslavl, la est de Moscova, guvernatorul a declarat că zona a fost ținta unui atac cu drone și că au fost impuse restricții temporare de circulație pe anumite trasee rutiere către capitala Rusiei. [...]
Ordinul șefului armatei din Uganda de a închide două instituții media majore ridică riscuri directe pentru mediul de afaceri și investitori , într-o economie în care stabilitatea instituțională și predictibilitatea regulilor contează pentru companii, potrivit Reuters . Muhoozi Kainerugaba , șeful armatei ugandeze și fiul președintelui Yoweri Museveni, a spus duminică că a ordonat închiderea Daily Monitor – cel mai mare ziar independent din Uganda – și NTV Uganda, unul dintre cei mai mari radiodifuzori privați din țară. El a afirmat că cele două nu se vor redeschide „fără permisiunea mea”. Într-o serie de postări pe platforma X, Kainerugaba a susținut că nu crede într-o presă liberă și că presa ar trebui „ghidată de cadre ale revoluției”. Nu a oferit motive concrete pentru închiderea celor două instituții media. Ce se întâmplă operațional, pe teren Daily Monitor a relatat că personal militar a fost desfășurat la sediul Nation Media Group (NMG) din capitala Kampala, iar angajații ar fi fost împiedicați să intre sau să iasă din clădire. Tot duminică dimineață, NTV Uganda și alte posturi TV și radio ale NMG din Uganda erau nefuncționale, conform Reuters. Instituțiile vizate sunt deținute de Nation Media Group, un conglomerat media cu sediul în Kenya, listat la bursa din Nairobi. Reacții și context politic Purtătorul de cuvânt al guvernului ugandez, Alan Kasujja, nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii din partea Reuters. Nici Susan Nsibirwa, director general al NMG în Uganda, nu a avut un comentariu imediat. Reuters amintește că Muhoozi Kainerugaba este vehiculat drept posibil succesor al tatălui său, președintele Museveni, aflat la putere din 1986, și este cunoscut pentru postări controversate în social media, inclusiv amenințări la adresa liderului opoziției Bobi Wine. În 2013, guvernul a închis Daily Monitor timp de 10 zile, pe fondul unor articole legate de succesiunea la putere. De ce contează pentru economie și companii Dincolo de dimensiunea politică, intervenția directă a conducerii militare asupra unor canale media mari semnalează o creștere a riscului de decizii administrative imprevizibile, cu potențial de a afecta: percepția investitorilor asupra statului de drept și a climatului de afaceri; funcționarea companiilor care depind de fluxuri stabile de informații și de comunicare publică; riscul reputațional și operațional pentru grupuri regionale listate, precum NMG, care operează în mai multe jurisdicții. Nu este clar, din informațiile disponibile, cât timp ar urma să rămână închise instituțiile media și ce pași formali (dacă există) vor urma pentru punerea în aplicare a ordinului. [...]
SUA caută o ieșire dintr-un acord recent cu Iranul, pe fondul escaladării militare , potrivit Al Jazeera , care relatează despre a doua zi de lovituri americane asupra Iranului și reacțiile regionale la atacurile de represalii ale Teheranului. Bahrain și Kuweit au condamnat atacurile de retaliere ale Iranului, după ce SUA au continuat pentru a doua zi la rând loviturile asupra teritoriului iranian, conform materialului. În acest context, Hassan Ahmadian, cadru universitar la Universitatea din Teheran, susține că Washingtonul „încearcă să găsească o cale de ieșire” dintr-un Memorandum de Înțelegere (MoU – un document care stabilește intenții și principii de cooperare, fără a fi neapărat un tratat) semnat de Donald Trump în urmă cu 10 zile, despre care afirmă că ar fi pus capăt războiului. Materialul nu oferă detalii despre conținutul Memorandumului de Înțelegere sau despre pașii concreți prin care SUA ar încerca să se retragă din acesta, însă indică o tensiune între cadrul politic invocat (încheierea războiului) și evoluțiile operaționale din teren (continuarea loviturilor și reacțiile regionale). [...]
