Ministrul de Externe al Norvegiei cere unitate în NATO și mai multă responsabilitate europeană în apărare - avertisment că bugete mai mari fără capacitate industrială nu cresc automat securitatea

Ministrul norvegian de Externe avertizează că majorarea bugetelor NATO fără producție în plus ridică doar costurile , iar accentul ar trebui mutat pe investiții și cooperare industrială în apărare, într-un context în care Alianța este presată simultan de războiul din Ucraina și de tensiuni politice transatlantice, potrivit Euronews . Espen Barth Eide a spus, într-un interviu pentru Euronews România, că NATO „trebuie să rămână unită” și că relația cu SUA rămâne esențială pentru securitatea europeană, însă Europa trebuie să își asume mai multe responsabilități, inclusiv prin consolidarea capacităților proprii. De ce contează: bani mai mulți nu înseamnă automat securitate mai mare Oficialul norvegian a legat direct discuția despre creșterea cheltuielilor de apărare de o problemă economică și operațională: dacă statele alocă mai multe fonduri, dar industria nu poate livra mai mult echipament, rezultatul este inflație de costuri, nu creștere de capabilități. „Orice economist vă poate spune că dacă crești suma, fără să crești furnizarea, vei avea doar mai multe cheltuieli.” În aceeași logică, Eide a susținut că aliații trebuie să investească mai mult în tehnologiile de apărare și să o facă „împreună”, pentru a obține rezultate mai rapide și mai eficiente. Lecția Ucrainei: adaptare rapidă și producție conectată la front Ministrul norvegian a argumentat că războiul din Ucraina a schimbat modul în care NATO trebuie să privească industria de apărare: echipamentele eficiente la începutul invaziei pot deveni rapid depășite, pe măsură ce adversarii găsesc contramăsuri. El a indicat explicit problema raportului cost-eficiență în fața noilor amenințări, precum dronele ieftine, și a dat exemplul utilizării unor interceptori foarte scumpi împotriva unor ținte mult mai ieftine. „Dacă folosești metoda tradițională, cumperi multe echipamente costisitoare ca să distrugi echipamente ieftine.” În acest cadru, Eide a spus că experiența Ucrainei oferă aliaților un „feedback constant” despre ce funcționează pe front și că sprijinul pentru Kiev are și o dimensiune de autoapărare pe termen lung: „nu doar că ajutăm Ucraina, ne ajutăm pe noi”. Context politic: presiuni asupra coeziunii NATO și mesajul de la B9 Declarațiile vin după ce Donald Trump a criticat din nou NATO, în timp ce avea loc reuniunea B9, potrivit materialului. În interviu, Eide a respins separarea conceptuală între „America” și „Europa” în interiorul Alianței și a insistat asupra angajamentului comun de securitate. „Există un singur NATO și are 32 de membri… Nu există America și Europa, suntem toți angajați față de securitatea comună.” Ministrul a mai spus că statele NATO aflate în proximitatea Rusiei trebuie să coopereze mai strâns și a descris reuniunea B9 extinsă cu statele nordice drept una cu discuții „concrete” și cu un mesaj central de susținere a Ucrainei, în ideea unei „Europe mai puternice, într-un NATO mai puternic”. În paralel, Eide a menționat și semnarea privind granturile Norvegiei pentru România, pe care a descris-o drept „o contribuție semnificativă pentru multe proiecte din România”, fără a oferi în material valori sau detalii suplimentare. [...]