Știri
Știri din categoria Externe
Rusia își extinde prin lege baza „legală” pentru intervenții militare externe, o schimbare cu impact direct de reglementare și de securitate în regiune, potrivit Libertatea. Duma de Stat a aprobat, în lecturile a doua și a treia, un proiect care îi acordă președintelui Vladimir Putin prerogative pentru a desfășura forțe armate pe teritoriul altor state.
Motivul oficial invocat în document este apărarea cetățenilor ruși care se confruntă cu acțiuni legale în afara granițelor, conform agenției ruse Interfax, citată de publicație.
Textul legislativ prevede că armata rusă va putea interveni, la decizia lui Vladimir Putin, pentru „a elibera sau proteja” cetățeni ruși arestați, deținuți ori urmăriți penal de instanțe străine care ar acționa fără implicarea sau acordul Rusiei. Legea se referă și la situații în care procedurile ar fi inițiate de organisme judiciare internaționale a căror autoritate nu este recunoscută de Federația Rusă printr-un tratat semnat sau printr-o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU.
Proiectul a fost adoptat „la unison”: 381 de deputați (84,7%) au votat „pentru”, fără voturi împotrivă și fără abțineri.
Președintele Dumei de Stat, Veaceslav Volodin, a justificat măsura acuzând Occidentul că folosește justiția ca pe un „instrument de represiune împotriva celor considerați indezirabili”.
Într-un comunicat oficial, Volodin a susținut că statele vestice ar ignora regulile internaționale și s-ar amesteca în afacerile țărilor suverane, motiv pentru care Rusia ar trebui să intervină pentru a-și apăra cetățenii persecutați „ilegal”.
Inițiativa legislativă apare pe fondul unor alerte repetate ale serviciilor de informații europene și nord-atlantice, care suspectează Moscova că se pregătește pentru o confruntare cu țări membre NATO, notează publicația.
În acest context sunt menționate:
În material este menționat și că armata Rusiei numără 1,5 milioane de soldați.
Recomandate
Comandamentul militar rus i-ar fi promis lui Vladimir Putin că poate cuceri întregul Donbas până în toamnă , un obiectiv care, dacă ar fi atins, ar repoziționa negocierile de încetare a focului în jurul unor cereri teritoriale mai mari ale Kremlinului, potrivit Digi24 , care citează o relatare Financial Times bazată pe surse. Miza nu este doar o schimbare de ritm pe front, ci și modul în care Moscova ar putea folosi un eventual câștig în Donbas pentru a ridica ștacheta în orice discuție despre armistițiu. În scenariul descris, după preluarea controlului asupra Donbasului, Putin ar intenționa să își intensifice cererile pentru încetarea focului și ar putea să își extindă pretențiile teritoriale. Donbasul, pivot pentru noi pretenții teritoriale Adjunctul șefului serviciului de informații militare ucrainean, Vadim Skibitsky, a declarat pentru Financial Times că un succes în Donbas ar permite Kremlinului să formuleze pretenții suplimentare. Potrivit acestuia, Putin ar putea cere apoi cedarea regiunilor Herson și Zaporijia, pe care Rusia le-a declarat ale sale în 2022, deși o parte semnificativă a acestora rămâne sub controlul Ucrainei. Surse citate de Financial Times susțin că Putin s-ar concentra acum pe cucerirea Donbasului, deși anterior ar fi admis posibilitatea înghețării acțiunilor militare pe linia actuală a frontului. Unul dintre interlocutorii publicației a descris refuzul lui Putin de a accepta o astfel de variantă. Ținte mai largi și mesajul intern: „frontul se prăbușește” Aceleași surse indică faptul că ambițiile lui Putin ar putea depăși Donbasul, mergând până la preluarea controlului asupra întregului teritoriu al Ucrainei de pe malul stâng al Niprului, inclusiv Kievul și Odesa. Un participant la negocieri neoficiale, citat de Financial Times, a susținut că „planul a fost întotdeauna” cucerirea Kievului și a descris, în același context, mesajele care i-ar fi fost transmise lui Putin despre starea frontului ucrainean. „I se spune că ucrainenii sunt la capătul puterilor, frontul se prăbușește și rămân fără oameni”, a declarat unul dintre participanții la negocierile neoficiale, citat de Financial Times. Negocierile de pace, în impas în pofida semnalelor din SUA În acest context, Rusia și Ucraina ar considera puțin probabilă reluarea negocierilor de pace cu medierea SUA, chiar și după încheierea conflictului din Orientul Mijlociu, potrivit Financial Times. Donald Trump a declarat „ieri și săptămâna trecută” că Rusia și Ucraina sunt aproape de un acord, însă, potrivit materialului citat, nu există confirmări ale acestor afirmații. Sursele Financial Times afirmă că niciuna dintre părți nu vede un sens deosebit în continuarea negocierilor, iar un oficial ucrainean a spus că partea americană nu a obținut progrese din partea Rusiei. Rusia ar fi transmis, de asemenea, că negocierile ulterioare nu ar avea sens fără retragerea trupelor ucrainene din Donbas. Consilierul prezidențial rus Yuri Ușakov a declarat pe 10 mai, potrivit aceleiași relatări, că rezolvarea conflictului va rămâne în impas chiar și după zeci de runde de negocieri dacă Ucraina nu își retrage trupele din Donbas. Un diplomat german de rang înalt, citat de Financial Times, a apreciat că nu se întrevede încă o încetare a războiului și că Rusia încearcă să obțină victoria pe câmpul de luptă, menținând în același timp cereri maximaliste, ceea ce ar contrazice ideea unei disponibilități reale de a negocia. [...]
Presiunea economică și blocajul militar împing Kremlinul să pregătească „ieșirea” din război printr-o campanie internă de propagandă care să vândă un compromis drept victorie, potrivit Digi24 . Un document citat în material indică faptul că, pe fondul lipsei de fonduri, al oboselii sociale și al dificultății de a trimite noi soldați pe front fără mobilizare în masă, administrația de la Moscova ia în calcul scenarii de încheiere a conflictului din Ucraina. Investigația Dossier Center , menționată în articol, susține că „mașina de propagandă” ar fi început încă din februarie 2026 să construiască o „imagine a victoriei” – adică narațiuni menite să convingă publicul rus că un acord de pace ar fi necesar, chiar și în condițiile unor pierderi mari și ale lipsei unor rezultate „semnificative”. „Trebuie să știm când să ne oprim. Prea mult înseamnă înfrângere. Continuarea operațiunii militare speciale ar fi o victorie la Pyrrhus.” Ce ar presupune compromisul prezentat intern Prezentarea descrisă în material ar porni de la ideea că prelungirea războiului ar putea forța Rusia să își „reconsidere pozițiile fundamentale”, inclusiv prin: o mobilizare generală; trecerea completă a economiei la „starea de război”. Scenariul de compromis menționat în document este, potrivit articolului, departe de obiectivele declarate inițial și include, între altele, o arhitectură de acorduri SUA–Rusia și SUA–Ucraina. În această variantă, regiunile Donețk și Luhansk ar fi transferate Rusiei, iar divizarea regiunilor Herson și Zaporoje ar fi fixată de-a lungul liniei frontului, în condițiile în care Rusia controlează în prezent aproximativ 75% din aceste regiuni. Documentul mai indică retragerea trupelor ruse din regiunile Sumî și Harkov, menținerea sancțiunilor europene și ridicarea sancțiunilor americane. În același cadru, „denazificarea” ar rămâne doar la nivel simbolic, iar președintele ucrainean Volodimir Zelenski ar rămâne la putere, conform documentului citat. De ce contează: semnalul de stres economic și riscul de escaladare internă Documentul inventariază explicit riscurile continuării războiului, cu accent pe costurile interne: epuizarea resurselor, necesitatea creșterii impozitelor, amenințarea atacurilor cu drone, atacuri de mare amploare și terorism, criza demografică, emigrarea și riscul de a pierde în fața SUA în plan geopolitic. Materialul precizează că prezentarea „nu are nicio legătură cu negocierile în curs” și ar reflecta mai degrabă așteptările unor oficiali ruși în contextul planificării propagandei. Totuși, scenariul ar fi „în general” aliniat cu cerințele Rusiei în negocierile cu Ucraina, care – potrivit articolului – stagnează. Cum ar urma să fie „vândută” încheierea războiului În logica documentului, un rezultat de compromis ar urma să fie prezentat drept o victorie majoră și o realizare personală a lui Vladimir Putin , cu accent pe ideea confruntării cu „Occidentul colectiv”, nu cu Ucraina. „Putin a învins Occidentul. Am oprit planurile Occidentului de a extinde și prelungi conflictul.” Printre „realizările” care ar urma să fie împinse în mesajele publice se numără câștigurile teritoriale, resursele naturale, o rută terestră către Crimeea și coasta Mării Azov (cu posibilitatea de a înființa noi stațiuni) și integrarea a „milioane de noi cetățeni” în Rusia, potrivit documentului. Controlul narativului: bloggerii pro-război și veteranii Documentul avertizează că, dacă războiul se încheie fără realizări vizibile, unele segmente ale societății ar putea reacționa negativ, iar „comunitatea bloggerilor pro-război” este descrisă drept publicul cel mai problematic. Pentru a-i neutraliza, planul ar include o „recalificare emoțională” a bloggerilor aflați sub control și sprijinirea vocilor moderate din mass-media, în timp ce restul ar urma să fie amenințați cu pedepse pentru „discreditarea armatei”. În paralel, energia veteranilor ar urma să fie canalizată către activități pașnice – de la evenimente memoriale și restaurarea „noilor teritorii” până la aderarea la partide politice sau contracte cu „Corpul African” – iar mass-media ar urma să fie inundată de știri despre integrarea lor, conform documentului. Articolul notează că nu este clar dacă Vladimir Putin va aproba un astfel de plan de revenire la o viață pașnică și că liderul de la Kremlin nu a sugerat un sfârșit iminent al conflictului, deși prezentarea ar fi fost pregătită cu puțin timp înainte ca Putin să recunoască unele probleme ale țării, în principal în economie. [...]
NATO își extinde agenda de securitate spre Golful Persic și pregătește, în premieră, invitații pentru patru state din regiune la summitul de la Ankara din iulie 2026, pe fondul tensiunilor transatlantice legate de Iran și de securitatea Strâmtorii Ormuz , potrivit Mediafax , care citează Bloomberg. NATO intenționează să invite reprezentanți din Bahrain, Kuweit, Qatar și Emiratele Arabe Unite. Cele patru țări participă la Inițiativa de la Istanbul – cadrul de cooperare al NATO cu state din Orientul Mijlociu – fără a fi membre ale alianței. De ce contează: flancul sudic și Strâmtoarea Ormuz intră în prim-plan Una dintre sursele citate de Bloomberg leagă invitațiile de planurile NATO de a-și consolida „flancul sudic”, într-un moment în care discuțiile ar urma să includă și securitatea Strâmtorii Ormuz. Miza este una operațională: Ormuz este un punct critic pentru transportul maritim, iar orice perturbare are efecte directe asupra fluxurilor comerciale și energetice. În același timp, sursele vorbesc despre „divergențe transatlantice” privind asistența militară solicitată de SUA, în contextul tensiunilor legate de războiul cu Iranul. Formatul summitului și lista mai largă de invitați Summitul NATO de la Ankara este programat pentru 7-8 iulie și, ca și anul trecut, ar urma să fie organizat într-un format prescurtat. Potrivit sursei, conducerea NATO ia în calcul și invitarea Ucrainei și a unor țări din Indo-Pacific, însă acestea nu ar urma să participe la sesiunea principală, ci la evenimente conexe. Separat, conducerea NATO discută și despre eliminarea summit-urilor anuale, dar, conform acelorași surse, nu există consens în interiorul alianței. Context: presiuni politice din SUA și repoziționări militare Întâlnirea are loc pe fondul creșterii tensiunilor transatlantice, după ce președintele american Donald Trump i-a criticat pe aliați pentru lipsa de sprijin în redeschiderea Strâmtorii Ormuz și a anunțat ulterior retragerea a aproximativ 5.000 de soldați americani din Germania. În material sunt menționate și reacții din SUA și Europa: Politico notează că unii oficiali ai Pentagonului ar fi fost „șocați” de decizie, iar Departamentul Apărării a confirmat intențiile lui Trump. Totodată, The New York Times citează un oficial de rang înalt care descrie mișcarea drept o „pedeapsă pentru Germania” în legătură cu poziția acesteia față de războiul cu Iranul. În acest context, Polonia a transmis că este pregătită să găzduiască trupe americane suplimentare dacă acestea sunt relocate din Europa de Vest. [...]
Zelenski încearcă să implice China prin Trump, în timp ce Rusia ridică miza negocierilor cu o condiție teritorială. Potrivit Biziday , președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a cerut lui Donald Trump să discute cu liderul chinez Xi Jinping despre încheierea războiului din Ucraina, pe fondul vizitei pe care liderul american o efectuează la Beijing. Zelenski a spus că se așteaptă ca subiectul să fie abordat în cadrul vizitei și a subliniat că Ucraina „se află în contact constant cu partenerii săi americani”, mizând pe sprijinul acestora pentru găsirea unei soluții de încheiere a conflictului. Condiția Moscovei pentru negocieri „mai semnificative” În paralel, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a transmis că Rusia ar relua negocieri de pace „mai semnificative” doar dacă forțele ucrainene se retrag din Donbas și din alte teritorii revendicate de Rusia. Peskov a susținut că o astfel de retragere „ar deschide un coridor pentru pace” și că „războiul ar putea fi oprit în orice moment” dacă Kievul acceptă condițiile Moscovei, inclusiv cedarea teritoriilor din Donbas – cerințe pe care Ucraina le-a respins categoric. Peskov a mai afirmat că Rusia rămâne deschisă dialogului cu SUA, în timp ce continuă ceea ce numește „operațiunea militară specială”, după expirarea armistițiului temporar la începutul acestei săptămâni. Mesajele Kremlinului și lipsa detaliilor despre un acord Declarațiile vin după ce Vladimir Putin a spus, de Ziua Victoriei, că războiul „se îndreaptă către final”, însă oficiali ruși au recunoscut ulterior că nu există detalii concrete privind un posibil acord de pace. În același context, analiști citați de presa internațională apreciază că mesajele Kremlinului sunt orientate în principal către publicul intern, pentru a sugera apropierea unui final al războiului „nu pentru că așa stau lucrurile, ci mai degrabă pentru a liniști o parte din populație”. [...]
Mark Rutte spune că SUA au primit garanții că acordurile privind bazele din Europa sunt respectate , într-un moment în care presiunea pentru creșterea cheltuielilor de apărare și pentru consolidarea capacităților militare revine în prim-planul agendei NATO, potrivit Digi24 . Secretarul general al NATO a declarat, miercuri, la conferința de presă de după summitul B9 de la București , că la Washington exista „un sentiment general” de dezamăgire legat de faptul că „nu toate angajamentele pentru folosirea bazelor din Europa erau respectate pe deplin”. Rutte a spus că a încercat să închidă această discuție prin clarificări privind respectarea acordurilor bilaterale. „Cred că am reușit să clarific problema, arătând că aceste acorduri bilaterale sunt onorate masiv.” Miza: angajamentele de apărare și capacitatea de a livra rapid În aceeași intervenție, Rutte a legat tema bazelor și a utilizării lor de nevoia de pregătire operațională, inclusiv prin „pre-poziționarea” unor active (adică plasarea din timp a unor resurse în zone-cheie, pentru a fi disponibile rapid). El a menționat explicit nave de deminare și alte resurse, în contextul discuțiilor despre Strâmtoarea Ormuz . Rutte a mai afirmat că, în ansamblu, „toată lumea se străduiește foarte mult” să ajungă la ținta de 5% asumată la Haga, susținând că unele state „accelerează” și ar urma să atingă acest nivel până în 2035. În această logică, a spus el, SUA „văd și înțeleg aceste lucruri”. Ce cere șeful NATO statelor de pe flancul estic Rutte a indicat trei direcții pentru țările aflate la frontieră, în proximitatea războiului din Ucraina: creșterea rapidă a cheltuielilor de apărare, invocând poziția geografică; creșterea producției și a inovării în industria de apărare la nivelul tuturor aliaților; transformarea acestor eforturi în „capacități concrete” și o organizare mai bună a resurselor. În acest context, el a dat exemplul Ucrainei, despre care a spus că a oferit lecții relevante despre războiul modern, și a avertizat că nu este suficientă producția de echipamente ieftine, precum dronele. Context operațional: inițiativele „Sentry” Rutte a mai spus că NATO a lucrat în ultimul an la inițiative precum „Baltic Sentry” și „Eastern Sentry”, iar acum există și „Arctic Sentry”, prezentate ca mecanisme care ajută la folosirea resurselor și la acoperirea „golurilor” din diferite zone. În același mesaj, el a afirmat că SUA oferă „foarte mult sprijin” și că „au auzit și au acceptat mesajul” aliaților. [...]
Zelenski a cerut accelerarea sprijinului militar și financiar pentru Ucraina , după ce a anunțat că Rusia a lansat un nou atac „masiv” chiar în timpul Summitului Formatului București 9 (B9) de la Palatul Cotroceni , potrivit Agerpres . Mesajul pune presiune pe aliați să transforme angajamentele în livrări și finanțări rapide, într-un moment în care războiul rămâne un factor major de risc pentru securitatea regională și pentru deciziile de bugetare în apărare. Președintele Ucrainei a spus, înainte de un dejun de lucru cu liderii prezenți la summit, că atacul a vizat „diferite regiuni” și a cerut coordonare pentru apărarea Ucrainei. „În timpul întâlnirii noastre de acum, Rusia a atacat din nou masiv Ucraina, în diferite regiuni. Trebuie să colaborăm, să facem asta ca să apărăm Ucraina.” Întrebat dacă se apropie finalul războiului, Zelenski a răspuns: „Sper că da”. Pachetul european de 90 de miliarde de euro și producția de drone În intervenția sa, Zelenski a insistat asupra importanței sprijinului internațional și a legat explicit continuarea ajutorului de capacitatea Ucrainei de a opri Rusia. El a menționat un „pachet de sprijin de 90 de miliarde de euro (aprox. 450 miliarde lei)”, indicând că o primă parte din finanțare ar urma să fie direcționată către producția de drone, cu începere de la începutul lunii iunie. „[...] este vital să continuați sprijinirea Ucrainei, pentru că este cel mai important lucru să opriți Rusia.” Așteptări de la Summitul NATO din iulie, la Ankara Zelenski a mai spus că Summitul NATO programat în iulie la Ankara ar trebui să transmită „semnale pozitive” comunității transatlantice și să arate că Alianța rămâne puternică și unită. În același context, a vorbit despre nevoia de consolidare a capabilităților militare europene. Poziția României: sprijinul pentru Ucraina, legat de securitatea regională Președintele României, Nicușor Dan, a făcut apel la continuarea sprijinului pentru Ucraina, argumentând că evoluția războiului va influența arhitectura de securitate europeană. „Modul în care se va încheia războiul va avea un impact asupra arhitecturii de securitate europene. Am fost de acord să continuăm să sprijinim Ucraina în această luptă.” [...]
