Știri
Știri din categoria Externe
NATO își extinde agenda de securitate spre Golful Persic și pregătește, în premieră, invitații pentru patru state din regiune la summitul de la Ankara din iulie 2026, pe fondul tensiunilor transatlantice legate de Iran și de securitatea Strâmtorii Ormuz, potrivit Mediafax, care citează Bloomberg.
NATO intenționează să invite reprezentanți din Bahrain, Kuweit, Qatar și Emiratele Arabe Unite. Cele patru țări participă la Inițiativa de la Istanbul – cadrul de cooperare al NATO cu state din Orientul Mijlociu – fără a fi membre ale alianței.
Una dintre sursele citate de Bloomberg leagă invitațiile de planurile NATO de a-și consolida „flancul sudic”, într-un moment în care discuțiile ar urma să includă și securitatea Strâmtorii Ormuz. Miza este una operațională: Ormuz este un punct critic pentru transportul maritim, iar orice perturbare are efecte directe asupra fluxurilor comerciale și energetice.
În același timp, sursele vorbesc despre „divergențe transatlantice” privind asistența militară solicitată de SUA, în contextul tensiunilor legate de războiul cu Iranul.
Summitul NATO de la Ankara este programat pentru 7-8 iulie și, ca și anul trecut, ar urma să fie organizat într-un format prescurtat. Potrivit sursei, conducerea NATO ia în calcul și invitarea Ucrainei și a unor țări din Indo-Pacific, însă acestea nu ar urma să participe la sesiunea principală, ci la evenimente conexe.
Separat, conducerea NATO discută și despre eliminarea summit-urilor anuale, dar, conform acelorași surse, nu există consens în interiorul alianței.
Întâlnirea are loc pe fondul creșterii tensiunilor transatlantice, după ce președintele american Donald Trump i-a criticat pe aliați pentru lipsa de sprijin în redeschiderea Strâmtorii Ormuz și a anunțat ulterior retragerea a aproximativ 5.000 de soldați americani din Germania.
În material sunt menționate și reacții din SUA și Europa: Politico notează că unii oficiali ai Pentagonului ar fi fost „șocați” de decizie, iar Departamentul Apărării a confirmat intențiile lui Trump. Totodată, The New York Times citează un oficial de rang înalt care descrie mișcarea drept o „pedeapsă pentru Germania” în legătură cu poziția acesteia față de războiul cu Iranul. În acest context, Polonia a transmis că este pregătită să găzduiască trupe americane suplimentare dacă acestea sunt relocate din Europa de Vest.
Recomandate
Escaladarea retoricii militare iraniene pune sub semnul întrebării șansele unui acord de pace cu SUA , cu doar 24 de ore înainte de expirarea termenului de 60 de zile prevăzut într-un memorandum semnat în iunie, potrivit HotNews . Statul Major al Armatei Iraniene a transmis duminică, într-un comunicat, că nu va ceda în fața Statelor Unite până la „înfrângerea lor completă”. Mesajul a fost emis cu ocazia aniversării întoarcerii prizonierilor din războiul Iran–Irak (1980–1988), potrivit agenției Tasnim, citată de EFE și Agerpres. „Până la înfrângerea completă a duşmanilor americano-sionişti din regiune, la restabilirea drepturilor eroicei naţiuni iraniene şi la capitularea inamicului, nu vom ceda în faţa Statelor Unite.” Termenul-limită din memorandum, pe fondul reluării ostilităților Iranul și SUA au semnat la 17 iunie un memorandum de înțelegere care prevedea încetarea imediată a operațiunilor militare și un termen de 60 de zile pentru negocierea unui acord final de pace. Declarația de duminică vine cu o zi înainte de expirarea acestui termen. În același timp, în material se arată că ostilitățile au fost reluate pe 7 iulie, după ce Washingtonul a acuzat Teheranul că a atacat nave comerciale în Strâmtoarea Ormuz . Au urmat noi atacuri aeriene americane împotriva sudului Iranului, iar ulterior cele două părți s-au acuzat reciproc de încălcarea memorandumului. Ce revendică Teheranul și cum își justifică poziția Comunicatul militar invocă apărarea „cererilor legitime” și „restaurarea drepturilor” poporului iranian și ale liderului suprem, Mojtaba Khamenei, fără să detalieze care sunt aceste cereri. Totodată, Statul Major General susține că forțele iraniene, confruntate cu „cea mai bine echipată armată din lume” (o referire la SUA), ar fi reușit să „îngenuncheze” liderii acesteia. Ce urmează Din informațiile prezentate nu reiese dacă există negocieri active în ultimele 24 de ore ale termenului sau dacă părțile pregătesc o prelungire a memorandumului. Cert este că, pe fondul reluării confruntărilor și al acuzațiilor reciproce, mesajul de „înfrângere completă” indică o înăsprire a poziției publice a Teheranului exact în momentul în care ar fi trebuit închis un acord final. [...]
Declarațiile lui Donald Trump despre „anexarea” strâmtorii Ormuz ridică miza unei crize care afectează direct piața globală de energie , într-un moment în care ruta prin care tranzitează, în mod obișnuit, circa 20% din petrolul și gazele naturale la nivel mondial rămâne blocată, potrivit HotNews . Trump a spus, vineri, la un miting politic organizat la o academie de poliție din statul New York, că va declara „în curând” strâmtoarea Ormuz „teritoriu al Statelor Unite”. În același context, el a susținut că SUA au impus o blocadă care ar permite Washingtonului să decidă ce nave trec. „Foarte curând voi declara strâmtoarea Ormuz teritoriu al Statelor Unite. Este adevărat.” „Avem blocada. Nicio navă nu trece decât dacă vrem noi.” De ce contează: Ormuz este un nod critic pentru petrol și gaze Strâmtoarea Ormuz leagă Golful Persic de Golful Oman și separă Iranul de Oman, cele două țări împărțind jurisdicția asupra strâmtorii. Importanța economică a zonei vine din rolul ei în transportul de hidrocarburi: prin acest canal maritim îngust tranzitează, de regulă, aproximativ o cincime din petrolul și gazele naturale la nivel mondial. Pe acest fond, retorica de tip „suveranitate” amplifică riscul de escaladare și prelungește incertitudinea pentru companiile din energie, transport maritim și asigurări, într-un moment în care accesul este deja restricționat. Reacția Iranului și stadiul blocajului Cu o zi înainte, Iranul a respins afirmațiile anterioare ale lui Trump potrivit cărora SUA ar avea „control total” asupra strâmtorii. Teheranul a transmis că Ormuz se află „sub controlul și administrarea” sa și că strâmtoarea rămâne blocată, iar accesul nu va fi reluat decât după îndeplinirea condițiilor impuse de Iran. Un oficial iranian de rang înalt, Rasoul Sanaei-Rad, a declarat că Iranul nu va redeschide strâmtoarea decât dacă cealaltă parte își respectă angajamentele din acordul interimar și că redeschiderea nu este ceva ce SUA pot realiza unilateral. Tot el a avertizat că, într-un conflict viitor, Iranul ar urma să răspundă „mai ferm”. Contextul recent: de la război la acord interimar, apoi la reluarea loviturilor Potrivit relatării, criza s-a reaprins în 2026 în contextul conflictului din Orientul Mijlociu. După izbucnirea războiului, început cu lovituri americano-israeliene asupra Iranului pe 28 februarie, Teheranul a „închis practic” strâmtoarea. Ulterior, SUA au impus o blocadă navală asupra transporturilor maritime și porturilor iraniene, afirmând în același timp că vor proteja libertatea de navigație pentru navele care călătoresc către și dinspre porturi care nu aparțin Iranului. În iunie, cele două țări au ajuns la un acord interimar care prevedea o încetare permanentă a focului și revenirea rapidă la libertatea de navigație, însă înțelegerea s-a destrămat după câteva săptămâni, pe fondul reluării unor atacuri limitate asupra navelor și al reluării loviturilor americane asupra provinciilor sudice ale Iranului. În lipsa unor pași concreți care să ducă la redeschiderea strâmtorii, declarațiile lui Trump adaugă presiune politică peste o problemă deja operațională, cu efecte directe asupra fluxurilor energetice globale. [...]
Ucraina a început să folosească drone britanice cu rază lungă, mai ieftine decât rachetele, pentru a lovi ținte economice din Rusia , inclusiv rafinării, într-o schimbare cu potențial de presiune directă asupra veniturilor Moscovei din petrol, potrivit Antena 3 , care citează declarații pentru The Times din surse ale armatei ucrainene. De ce contează: cost mai mic, rază mai mare, presiune pe infrastructura petrolieră Sursele citate susțin că dronele britanice s-au dovedit „un instrument mai eficient” pentru astfel de ținte decât rachetele britanice Storm Shadow livrate anterior Ucrainei. În material se arată că Storm Shadow au o rază de acțiune de aproximativ 250 km, în timp ce unele dintre dronele primite pot ajunge aproape de 1.000 km. Un alt element operațional important este scalarea: dronele pot fi produse relativ rapid, stocate în număr mare și lansate în grupuri, ceea ce ar permite suprasolicitarea apărării antiaeriene ruse. Costul este indicat la 50.000–100.000 de lire sterline (aprox. 290.000–580.000 lei) pe unitate, „considerabil mai ieftine” decât multe rachete occidentale, conform aceleiași surse. Ce tipuri de drone sunt menționate și ce ținte au fost lovite În articol sunt menționate două categorii de drone britanice folosite de Ucraina în ultimele șase luni: Nyan , dronă cu reacție dezvoltată de Callen-Lenz, filială a BAE Systems : construită din fibră de carbon, cu anvergura aripilor de 2,9 metri și rază de acțiune de peste 250 km. Un alt model britanic cu rază mai lungă , produs de o companie al cărei nume nu este făcut public din motive de securitate: lansat cu catapulta și capabil să parcurgă peste 950 km. Aceste aparate ar fi fost folosite, printre altele, în atacuri asupra rafinăriilor din Volgograd și Iaroslavl , potrivit surselor citate. Context: semnal politic și planuri de livrări la scară mare O sursă militară ucraineană de rang înalt afirmă că Ucraina folosește în principal propriile drone, cu rază de acțiune de până la 1.800 km, dar că modelele britanice „s-au comportat foarte bine” în atacurile la mare distanță. Materialul include și o evaluare a impactului economic potențial: fostul director al departamentului britanic pentru operațiuni întrunite, mareșalul aerului Greg Bagwell, spune că loviturile asupra infrastructurii petroliere pot avea un efect strategic mai mare, deoarece veniturile din petrol sunt importante pentru economia Rusiei. Totodată, este menționat că, în iunie, fostul ministru britanic al apărării Dan Jarvis a anunțat planuri de a furniza până la finalul anului cel puțin 150.000 de drone , plus 350 de rachete antiaeriene și sisteme radar. Valoarea dronelor era estimată la 500 milioane de lire sterline (aprox. 2,9 miliarde lei), iar autoritățile britanice intenționau să acopere costul folosind active rusești înghețate , conform articolului. [...]
Ucraina susține că a scos din funcțiune 7 din cele 10 cele mai mari centre logistice Wildberries , lovind direct o infrastructură care ar acoperi circa 10% din vânzările de retail din Rusia, potrivit Kyiv Post . Ministerul ucrainean al Apărării afirmă că operațiunile recente au vizat depozite-cheie ale platformei ruse de comerț electronic, în contextul în care Kievul consideră compania o țintă militară legitimă. Ce s-a întâmplat: depozite mari oprite după atacuri cu drone Ministerul ucrainean al Apărării a transmis pe 16 august că două dintre cele mai importante facilități au încetat operațiunile după un atac cu drone în regiunea Moscovei, în dimineața aceleiași zile: hub-ul logistic din parcul industrial Koledino, lângă Podolsk, descris ca fiind cel mai mare depozit al companiei, cu o suprafață de 250.000 metri pătrați; un al doilea depozit în Domodedovo, care ar fi oprit, de asemenea, activitatea. Atacul ar fi provocat incendii de amploare la complexul Wildberries din satul Koledino și la complexul logistic multimodal Severnoye Domodedovo. În același comunicat, ministerul ucrainean a afirmat că „logistica rusă resimte acut consecințele războiului pe care Federația Rusă l-a adus în Ucraina”. Impact operațional: perturbări în lanț și efecte colaterale în transportul aerian Canale locale de Telegram au raportat explozii și activitate a apărării aeriene în mai multe zone din regiunea Moscovei (Domodedovo, Chekhov, Podolsk și districtul Stupinsky), notează publicația. După atacuri, agenția federală rusă pentru transport aerian ( Rosaviatsiya ) a anunțat suspendarea temporară a zborurilor pe aeroporturile Vnukovo, Domodedovo și Zhukovsky din Moscova, ceea ce indică o perturbare mai largă a funcționării infrastructurii din zonă, dincolo de țintele logistice. De ce contează: lovitură asupra unei rețele care susține o parte relevantă din retailul rus Kyiv Post scrie că atacurile se înscriu într-o campanie susținută, „cinetică și cibernetică”, împotriva infrastructurii fizice și digitale a Wildberries, companie despre care se afirmă că ar reprezenta aproximativ 10% din vânzările de retail din Rusia. Pe componenta cibernetică, publicația menționează că, în 10-11 august, specialiști ai Direcției Principale de Informații a Ucrainei (HUR) ar fi atacat rețelele digitale ale companiei. HUR Cyber Corps ar fi raportat perturbări majore, inclusiv: afectarea canalelor de relații cu clienții; destabilizarea infrastructurii de plăți; blocarea finalizării tranzacțiilor financiare de către utilizatori. Pierderi estimate și justificarea Ucrainei pentru țintire Potrivit Data Insight, înainte de atacurile din 16 august, Wildberries ar fi pierdut deja până la o treime din capacitatea de depozitare, iar bunurile distruse sau avariate ar fi fost evaluate la aproximativ 480 miliarde ruble, echivalentul a 5,7 miliarde dolari (aprox. 25,7 miliarde lei). Publicația notează că aceste pierderi ar fi comparabile, ca ordin de mărime, cu bugetele anuale ale unor regiuni ruse mai bogate, precum Krasnoyarsk Krai. Kievul susține că Wildberries este o țintă militară legitimă, invocând acuzația că platforma ar vinde bunuri cu utilizare duală (civilă și militară) către armata rusă. Compania neagă că ar furniza armatei, însă în material se menționează că, la începutul lunii august, pe platformă ar fi putut fi cumpărate inclusiv drone FPV și cabluri cu fibră optică. Ce urmează Kyiv Post mai notează că, din mijlocul lunii iulie, Ucraina ar fi vizat cel puțin 23 de facilități Wildberries, ceea ce sugerează continuarea presiunii asupra lanțului logistic și a infrastructurii digitale a companiei, cu potențial de extindere a efectelor asupra livrărilor și plăților în retailul online din Rusia. [...]
Mutarea activității lui Vladimir Putin spre Siberia și Extremul Orient indică o recalibrare operațională a securității la vârful Kremlinului , pe fondul intensificării atacurilor ucrainene cu drone și al temerilor privind lovituri asupra unor ținte din Rusia, potrivit Adevărul . Publicația notează că președintele rus apare tot mai rar în Moscova și Soci, iar aparițiile publice ar fi tot mai frecvent la est de Munții Ural, în zone considerate mai greu accesibile. În același context, Putin a declarat săptămâna trecută, la Novosibirsk (la circa 3.000 km de granița cu Ucraina), că „nu s-a temut niciodată de nimic”, conform materialului citat de Adevărul, care face trimitere la publicația Dialog. De ce contează: semnalul unei „geografii” noi a puterii și securității În anii trecuți, Putin își petrecea tradițional cea mai mare parte a lunii august la Soci, însă în 2026 ar fi renunțat la această rutină. Adevărul susține că liderul rus nu mai apare nici în reședința sa de la Soci, nici în Moscova, iar Kremlinul ar încerca să mascheze această schimbare. Publicația Dialog este citată cu ideea că, după intensificarea atacurilor ucrainene, traseul public al lui Putin „se deplasează tot mai vizibil spre Siberia și Extremul Orient”, în timp ce întâlniri prezentate oficial ca având loc la Moscova ar fi, de fapt, „cu ușile închise”. În același pasaj, Dialog afirmă că și „elita” Kremlinului s-ar fi mutat „în spatele Uralilor”, inclusiv în reședințe de lux din zone unde dronele ucrainene „nu pot ajunge”. Cine ar fi urmat mutarea și ce măsuri sunt invocate Potrivit aceleiași surse citate, în Munții Altai s-ar fi mutat mai multe nume din cercul puterii și din companii-cheie ale statului rus, între care: Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al lui Putin; Mihail Mișustin, premierul Rusiei; German Gref, șeful Sberbank; Alexei Miller, directorul Gazprom; „și alte persoane importante”, fără a fi nominalizate în articol. Adevărul mai relatează că Putin ar fi intensificat măsurile de securitate, deja „fără precedent”, inclusiv printr-o mai bună ascundere a deplasărilor. Restricții extinse la Soci: zonă de securitate în jurul reședinței prezidențiale Din martie, la Soci ar fi fost extinsă zona de restricție din jurul reședinței președintelui rus, pe fondul temerilor legate de posibile atacuri cu drone, măsură care ar fi venit cu restricții neobișnuite pentru locuitorii din zonă, potrivit articolului. Materialul citează și informații publicate de Kyiv Post , conform cărora Serviciul Federal de Protecție al Rusiei (agenția responsabilă de securitatea președintelui) ar fi pregătit instituirea unei zone de securitate de aproximativ 3 km² în jurul reședinței prezidențiale Bocharov Ruchey din Soci. În lipsa unor confirmări oficiale detaliate privind locațiile reale ale întâlnirilor și deplasărilor, informațiile rămân la nivel de relatare bazată pe sursele citate de Adevărul, însă conturează o tendință: mutarea centrului de activitate al conducerii ruse către zone mai greu de atins, concomitent cu întărirea măsurilor de protecție în jurul reședințelor prezidențiale. [...]
New South Wales va începe pe 2 noiembrie un program de răscumpărare a armelor, cu plăți de până la 1.000 de dolari australieni (aprox. 3.000 lei) per armă, ca parte a înăspririi regimului de deținere după atacul mortal de la Bondi Beach , relatează Al Jazeera . Programul va fi însoțit de verificări mai stricte pentru licențele de armă și de o „represiune” împotriva urii, a declarat duminică premierul Anthony Albanese , în intervenții televizate. Măsurile sunt prezentate ca parte a unui răspuns la nivel național după atacul armat din 14 decembrie 2025, la o celebrare de Hanuka pe plaja Bondi din Sydney, în care au murit 15 persoane. Un element sensibil al cazului este că armele folosite ar fi fost obținute legal, potrivit informațiilor din articol. În acest context, autoritățile încearcă să reducă numărul de arme aflate în circulație, într-o țară în care guvernul spune că anul trecut s-a atins un record de 4,1 milioane de arme deținute de civili, dintre care peste 1,1 milioane în New South Wales, cel mai populat stat australian. Cum va funcționa schema din New South Wales Conform detaliilor prezentate, schema de răscumpărare: începe la 2 noiembrie ; oferă până la 1.000 de dolari australieni (aprox. 3.000 lei) pentru fiecare pistol sau pușcă predată. Albanese a comparat situația actuală cu perioada de după masacrul de la Port Arthur din 1996 , care a dus la restricții ample privind armele automate și semiautomate și la un program major de răscumpărare. Premierul a spus că, deși australienii sunt „mândri” de legile privind armele, în prezent există mai multe arme în Australia decât la momentul măsurilor de după Port Arthur. Context: atacul de la Bondi și ancheta Atacul de la Bondi Beach este descris de poliție ca fiind comis de un duo tată–fiu și „inspirat de ISIL (ISIS)”. Suspectul supraviețuitor, Naveed Akram, 24 de ani, nu a depus încă pledoarii la mai multe capete de acuzare, inclusiv 15 acuzații de omor . Separat de schema de răscumpărare, statul New South Wales a introdus deja legi care limitează deținerea la maximum patru arme per persoană , potrivit aceleiași surse. Pentru context suplimentar, Al Jazeera a mai relatat anterior despre ziua de doliu pentru victime și despre controversele legate de măsurile post-Bondi . [...]
