Știri
Tag: espen barth eide

Norvegia reia finanțarea către Ungaria cu 254,1 milioane euro (aprox. 1,27 miliarde lei), după un blocaj de aproape un deceniu, pe fondul unui acord care introduce mecanisme de control acceptate de ambele părți și vine după schimbarea guvernului de la Budapesta, potrivit Digi24 . Acordul urmează să fie semnat luni, la Budapesta, la o întâlnire la care participă ministrul norvegian de externe Espen Barth Eide, omologii săi din Islanda și Liechtenstein și ministrul ungar de externe, Anita Orban. Informațiile despre negocieri și condițiile reluării plăților au fost transmise de Eide într-o declarație pentru Reuters. Ce se deblochează și în ce cadru Finanțarea de 254,1 milioane de euro vizează perioada 2021–2028, însă plățile pot fi făcute până în aprilie 2031. Banii sunt parte din mecanismul financiar al Spațiului Economic European și din Granturile Norvegiene , prin care statele donatoare sprijină reducerea disparităților economice și sociale și cooperarea cu țările beneficiare. Prin valoarea alocării, Ungaria ar urma să fie pe locul al patrulea între cele 15 state beneficiare, după Polonia, România și Bulgaria. De ce contează: condiționalitate și control asupra banilor Reluarea programului marchează o schimbare de fond față de perioada 2014–2021, când Ungaria nu a primit nicio plată. Potrivit ministrului norvegian de externe, blocajul a fost legat de lipsa unui acord cu guvernul condus de Viktor Orban privind desemnarea unui operator independent care să gestioneze fondurile. „Așadar, timp de zece ani, nu a existat niciun transfer dinspre Norvegia către Ungaria în cadrul Granturilor Norvegiene și SEE.” Eide a spus că instalarea guvernului condus de Peter Magyar a creat condițiile pentru reluarea programului, inclusiv printr-un compromis privind verificarea administrării fondurilor, astfel încât banii să fie cheltuiți conform destinației stabilite. Ce tip de proiecte pot fi finanțate Norvegia asigură 97% din valoarea finanțării, iar fondurile sunt destinate proiectelor care încurajează cooperarea dintre organizațiile norvegiene și cele ungare. Domeniile menționate includ: consolidarea democrației și respectarea statului de drept; libertatea presei; combaterea corupției; tranziția ecologică. Context: semnal de „normalizare” și pe linia UE Reluarea granturilor are loc într-un moment în care, potrivit articolului, relațiile Ungariei cu instituțiile europene se schimbă pe fondul reformelor noului guvern. Comisia Europeană a decis deblocarea a 16,4 miliarde de euro din fonduri europene pentru redresare și coeziune, anterior înghețate, în contextul progreselor raportate în cadrul reformelor promovate de guvernul condus de Peter Magyar. [...]

Europa își caută un rol direct în negocierile Rusia–Ucraina, dar Norvegia avertizează că UE trebuie să-și apere interesele fără să se prezinte drept „mediator” , într-o dezbatere care capătă urgență pe fondul retragerii SUA din eforturile de pace, potrivit Politico . Ministrul norvegian de Externe, Espen Barth Eide , a spus că europenii ar trebui să aibă „un loc la masă” în orice discuții despre încheierea războiului, deoarece unele elemente ale unui eventual acord țin direct de decizii pe care doar Europa le poate lua. El a indicat, ca exemple, relaxarea sancțiunilor și parcursul Kievului către aderarea la UE. „Cred că a avea o voce europeană la masa metaforică este corect.” „Reprezentare” versus „mediere”: miza pentru UE Unghiul propus de Eide este unul operațional: UE ar avea nevoie de un negociator care să reprezinte interesele europene, nu de o figură care să încerce să „împace” părțile. În viziunea sa, „medierea” presupune un actor cât mai imparțial, în timp ce europenii (și, în opinia lui, și americanii) ar trebui să fie „de partea Ucrainei”. „Medierea înseamnă că cineva, ideal mai imparțial față de conflict, încearcă să găsească un teren comun.” Eide a comparat diferența de roluri cu cea dintre avocat și judecător: ambele sunt importante, dar nu sunt același lucru. În plus, a sugerat că un mediator potrivit ar fi, mai degrabă, o persoană neutră, probabil din afara Europei. Diviziuni între capitale și avertismentul Kajei Kallas Poziția ministrului norvegian intră în tensiune cu cea a șefei diplomației UE, Kaja Kallas , care a descris ideea unui „trimis special” pentru discuții cu Rusia drept o „capcană” și a cerut ca UE să-și definească mai întâi strategia față de Moscova și „interesele de bază”. „Mi se pare o capcană în care Rusia vrea să intrăm… și deja aleg pe cine consideră potrivit pentru ei.” În discuțiile dintre miniștrii de Externe ai UE, aflați în drum spre o reuniune în Cipru, au apărut poziții divergente: statele baltice s-au arătat sceptice, în timp ce ministrul belgian de Externe, Maxime Prévot, a susținut că UE ar trebui să profite de decizia SUA de a-și „pune pe pauză” implicarea în procesul de negociere. De ce se reaprinde acum discuția despre un „trimis special” Dezbaterea se intensifică în contextul în care SUA s-au retras din eforturile de pace, iar mediatorii lui Donald Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, sunt concentrați pe încercarea de a obține o încetare a focului cu Iranul, notează publicația. În paralel, atât Vladimir Putin, cât și Volodîmîr Zelenski au susținut ideea unei prezențe europene la masă, însă cu viziuni diferite asupra persoanei potrivite. După ce Putin a avansat numele fostului cancelar german Gerhard Schröder, ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sybiha, a ironizat propunerea, spunând pentru Politico că și actorul francez Gérard Depardieu sau fostul star american de filme de acțiune Steven Seagal ar fi la fel de „calificați”. Pentru Eide, momentul ar fi totuși oportun, invocând lipsa de interes a SUA pentru negocieri, loviturile ucrainene cu rază lungă asupra Rusiei și faptul că Ucraina ar împiedica o ofensivă de vară a Moscovei. Parisul și Berlinul au transmis însă rezerve privind oportunitatea temporală a unei astfel de numiri, deși susțin ideea unei prezențe europene în discuții. [...]

Ministrul norvegian de Externe avertizează că majorarea bugetelor NATO fără producție în plus ridică doar costurile , iar accentul ar trebui mutat pe investiții și cooperare industrială în apărare, într-un context în care Alianța este presată simultan de războiul din Ucraina și de tensiuni politice transatlantice, potrivit Euronews . Espen Barth Eide a spus, într-un interviu pentru Euronews România, că NATO „trebuie să rămână unită” și că relația cu SUA rămâne esențială pentru securitatea europeană, însă Europa trebuie să își asume mai multe responsabilități, inclusiv prin consolidarea capacităților proprii. De ce contează: bani mai mulți nu înseamnă automat securitate mai mare Oficialul norvegian a legat direct discuția despre creșterea cheltuielilor de apărare de o problemă economică și operațională: dacă statele alocă mai multe fonduri, dar industria nu poate livra mai mult echipament, rezultatul este inflație de costuri, nu creștere de capabilități. „Orice economist vă poate spune că dacă crești suma, fără să crești furnizarea, vei avea doar mai multe cheltuieli.” În aceeași logică, Eide a susținut că aliații trebuie să investească mai mult în tehnologiile de apărare și să o facă „împreună”, pentru a obține rezultate mai rapide și mai eficiente. Lecția Ucrainei: adaptare rapidă și producție conectată la front Ministrul norvegian a argumentat că războiul din Ucraina a schimbat modul în care NATO trebuie să privească industria de apărare: echipamentele eficiente la începutul invaziei pot deveni rapid depășite, pe măsură ce adversarii găsesc contramăsuri. El a indicat explicit problema raportului cost-eficiență în fața noilor amenințări, precum dronele ieftine, și a dat exemplul utilizării unor interceptori foarte scumpi împotriva unor ținte mult mai ieftine. „Dacă folosești metoda tradițională, cumperi multe echipamente costisitoare ca să distrugi echipamente ieftine.” În acest cadru, Eide a spus că experiența Ucrainei oferă aliaților un „feedback constant” despre ce funcționează pe front și că sprijinul pentru Kiev are și o dimensiune de autoapărare pe termen lung: „nu doar că ajutăm Ucraina, ne ajutăm pe noi”. Context politic: presiuni asupra coeziunii NATO și mesajul de la B9 Declarațiile vin după ce Donald Trump a criticat din nou NATO, în timp ce avea loc reuniunea B9, potrivit materialului. În interviu, Eide a respins separarea conceptuală între „America” și „Europa” în interiorul Alianței și a insistat asupra angajamentului comun de securitate. „Există un singur NATO și are 32 de membri… Nu există America și Europa, suntem toți angajați față de securitatea comună.” Ministrul a mai spus că statele NATO aflate în proximitatea Rusiei trebuie să coopereze mai strâns și a descris reuniunea B9 extinsă cu statele nordice drept una cu discuții „concrete” și cu un mesaj central de susținere a Ucrainei, în ideea unei „Europe mai puternice, într-un NATO mai puternic”. În paralel, Eide a menționat și semnarea privind granturile Norvegiei pentru România, pe care a descris-o drept „o contribuție semnificativă pentru multe proiecte din România”, fără a oferi în material valori sau detalii suplimentare. [...]