Știri
Știri din categoria Externe
Donald Trump a indicat că operațiunile SUA în Iran ar putea continua încă „două săptămâni”, sugerând o prelungire a prezenței militare pentru lovirea „tuturor țintelor” rămase, potrivit HotNews. Mesajul vine într-un moment în care Teheranul spune că a transmis un răspuns la ultima propunere americană pentru încheierea conflictului declanșat de Israel și SUA pe 28 februarie, ceea ce complică perspectiva unei dezescaladări rapide.
Declarațiile au fost făcute într-un interviu înregistrat în această săptămână și difuzat duminică, în care Trump a susținut că iranienii ar fi „învinși pe plan militar”, dar a adăugat că acest lucru „nu înseamnă că ei și-au spus ultimul cuvânt”.
Trump a lăsat să se înțeleagă că armata americană ar putea „rămâne pe teren încă două săptămâni pentru a lovi toate țintele”. Tot el a afirmat că SUA ar fi atins „probabil” 70% dintre țintele avute în vedere, dar că ar mai exista altele care ar putea fi lovite, descriind etapa rămasă drept „tușa finală”.
În același context, Iranul a anunțat duminică faptul că a trimis un răspuns la ultima propunere americană privind încheierea conflictului, informație relatată separat de HotNews în alt material.
În interviu, Trump a criticat din nou aliații din NATO, comparând Alianța Nord-Atlantică cu „un tigru de hârtie” și reclamând că aliații „nu au fost acolo pentru a ajuta”. Declarațiile adaugă o dimensiune politică externă suplimentară, în timp ce Washingtonul discută, în paralel, o posibilă ieșire negociată din conflict.
Recomandate
Declarațiile lui Trump ridică din nou riscul de escaladare în dosarul Iran, cu potențiale efecte asupra piețelor energetice , în condițiile în care negocierile rămân în desfășurare, potrivit Agerpres . Președintele american Donald Trump a acuzat duminică Iranul că „își bate joc” de Statele Unite „de decenii” și a promis că „ei nu vor mai râde foarte mult timp”, conform materialului care citează AFP. În același context, Trump nu a comentat informația potrivit căreia Iranul ar fi răspuns planului american care vizează să pună capăt „într-un mod durabil” războiului, menționează Agerpres. Articolul integral este marcat ca fiind disponibil doar abonaților, astfel că detalii suplimentare despre conținutul planului sau despre răspunsul Teheranului nu sunt accesibile din textul furnizat. [...]
Teheranul ridică miza negocierilor cu SUA, pe fondul unui răspuns transmis Washingtonului printr-un mediator pakistanez, iar mesajele publice ale conducerii iraniene indică o linie dură care poate complica orice dezescaladare rapidă în regiune, potrivit Digi24 . Președintele iranian Masoud Pezeshkian a susținut că discuțiile despre „dialog sau negocieri” nu echivalează cu „capitulare sau retragere”, într-o postare pe X, relatare atribuită de Digi24 CNN, preluată de News.ro. El a adăugat că obiectivul ar fi „apărarea drepturilor națiunii iraniene” și a intereselor naționale „cu o forță hotărâtă”. În același registru, un membru al Comisiei de securitate a parlamentului iranian, Ebrahim Rezaie , a afirmat că „timpul lucrează împotriva americanilor” și că, în opinia sa, „cea mai bună opțiune” pentru SUA ar fi „să se predea și să facă concesii”, invocând necesitatea adaptării la o „nouă ordine regională”. Vicepreședintele parlamentului, Ali Niksad, descris ca susținător al liniei dure, a declarat la rândul său că Statele Unite și-ar fi încercat „norocul împotriva unui Iran mare și puternic” și că ar trebui „să accepte consecințele”. Ce se știe despre răspunsul Iranului și ce urmează Digi24 notează că presa de stat iraniană a oferit puține detalii despre răspunsul transmis printr-un mediator pakistanez, limitându-se la ideea că, „potrivit cadrului propus”, negocierile din această etapă s-ar concentra pe „problema încetării războiului în regiune”. În lipsa unor informații publice suplimentare despre conținutul răspunsului și despre calendarul discuțiilor, rămâne neclar dacă schimbul de mesaje va duce la negocieri efective sau va alimenta, prin retorică, o poziționare și mai rigidă a părților. [...]
Benjamin Netanyahu spune că războiul cu Iranul nu e încheiat, iar miza rămasă este „retragearea” uraniului îmbogățit , potrivit HotNews , care citează un extras dintr-un interviu acordat postului CBS. Mesajul indică faptul că, din perspectiva Israelului, obiectivul operațional se mută de la lovituri militare la controlul efectiv al materialelor nucleare și al infrastructurii de îmbogățire. Netanyahu a afirmat că războiul „a permis îndeplinirea multor lucruri”, dar „nu s-a terminat”, deoarece „rămân încă materiale nucleare – uraniu îmbogățit – care trebuie retrase din Iran”. În aceeași logică, premierul israelian a spus că mai există și „instalații de îmbogățire” care trebuie „destructurate”. Întrebat cum ar putea fi „extras” uraniul din Iran, Netanyahu a răspuns că Israelul ar urma să meargă „acolo” și să îl ia. „O să mergem acolo şi o să-l luăm.” Ce schimbă declarația: de la conflict la o problemă de control și implementare Dincolo de retorică, declarația mută accentul pe o chestiune concretă: cine și cum ar putea pune mâna pe stocurile de uraniu îmbogățit și cum ar fi neutralizate instalațiile de îmbogățire. În termeni operaționali, asta sugerează că Israelul condiționează ideea de „final” al războiului de o acțiune fizică asupra materialelor și infrastructurii, nu doar de degradarea lor prin atacuri. Netanyahu a legat această posibilă acțiune de un eventual acord și de o implicare americană, invocând o discuție cu președintele Donald Trump. „Dacă ajungem la un acord, o să mergem acolo şi o să-l luăm. De ce nu? E cea mai bună soluţie.” Ce urmează, potrivit informațiilor disponibile HotNews relatează că declarațiile provin dintr-un extras al interviului difuzat duminică. Nu sunt oferite detalii despre cadrul unui posibil „acord”, despre mecanismul concret de „retrageare” a uraniului sau despre calendar, astfel că rămâne neclar în ce condiții ar putea fi implementată o astfel de operațiune și cine ar participa efectiv. [...]
Escaladarea din sudul Libanului și tensiunile din Strâmtoarea Hormuz cresc riscul de șocuri pe rutele energetice , în timp ce Washingtonul așteaptă răspunsul Teheranului la un plan american de încheiere a războiului, aflat în ziua 72, relatează Al Jazeera . Israelul a lovit sâmbătă cel puțin 24 de persoane într-un val de atacuri în Liban, deși un armistițiu intrat în vigoare luna trecută „pare să se mențină” între Iran și SUA, în pofida unor ciocniri navale în apropierea Strâmtorii Hormuz. Avioane israeliene au vizat peste 10 localități din sudul Libanului, iar armata israeliană a anunțat că a lovit în weekend peste 40 de „situri de infrastructură” aparținând Hezbollah . Pe fondul acestei dinamici, SUA așteaptă răspunsul Iranului la cea mai recentă propunere de a pune capăt războiului SUA–Israel împotriva Iranului. Președintele american Donald Trump a spus vineri târziu că se aștepta să primească răspunsul „în acea noapte”, însă până duminică Teheranul nu transmisese un răspuns, potrivit informațiilor prezentate. Strâmtoarea Hormuz: incidente maritime și primele tranzite de LNG din Qatar de la începutul războiului În zona Strâmtorii Hormuz, un vrachier a raportat că a fost lovit de un „proiectil necunoscut” la 23 de mile nautice (aprox. 43 km) nord-est de Doha, potrivit United Kingdom Maritime Trade Operations. Totodată, datele MarineTraffic indică faptul că un petrolier din Qatar care transportă gaz natural lichefiat (LNG) a traversat strâmtoarea în drum spre Pakistan și se afla duminică în Golful Oman. Călătoria este descrisă drept primul tranzit al unei nave qatareze de LNG prin Hormuz de când SUA și Israel au lansat războiul pe 28 februarie. Marea Britanie a mai anunțat că va trimite un distrugător în Orientul Mijlociu înaintea oricărei misiuni internaționale de protejare a navigației în Strâmtoarea Hormuz, o inițiativă care ar urma să fie condusă de Regatul Unit și Franța și separată de desfășurarea militară americană din regiune. Mesaje de descurajare și măsuri de securitate în Golf În Iran, Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) a amenințat că va viza obiective americane din Orientul Mijlociu și „nave inamice” dacă petrolierele sale sunt atacate, potrivit presei iraniene. Separat, un purtător de cuvânt al armatei iraniene a avertizat că orice țară care aplică sancțiunile SUA împotriva Teheranului va „întâmpina cu siguranță dificultăți” la trecerea prin Strâmtoarea Hormuz, potrivit agenției Tasnim. În Golf, Bahrain a anunțat sâmbătă arestarea a 41 de persoane despre care spune că fac parte dintr-un grup afiliat IRGC, iar Emiratele Arabe Unite au transmis „solidaritate deplină” cu Bahrainul în acest caz. Diplomație: Pakistan, Qatar și Rusia, pe fundalul așteptării răspunsului Iranului Șeful armatei pakistaneze, feldmareșalul Asim Munir, a declarat că Islamabadul își va continua eforturile de mediere între SUA și Iran. În paralel, premierul Qatarului s-a întâlnit cu secretarul de stat american Marco Rubio, iar anterior cu vicepreședintele JD Vance, discuțiile vizând securitatea regională și eforturile de detensionare. În același timp, președintele Rusiei, Vladimir Putin, și-a exprimat disponibilitatea ca Moscova să supravegheze transferul și depozitarea stocului de uraniu îmbogățit al Iranului. Sudul Libanului: armistițiu fragil și presiune pentru acces umanitar Hezbollah a anunțat că a lovit duminică un buldozer israelian D9 în zona Khallat Raj, în apropiere de Deir Siryan, în sudul Libanului. La nivel european, comisarul UE pentru managementul crizelor, Hadja Lahbib, a cerut creșterea accesului umanitar în sudul Libanului, unde ostilitățile continuă în pofida armistițiului, subliniind că ajutorul „este pregătit”, dar nu ajunge suficient de des la cei care au nevoie. În Israel, zeci de persoane au protestat la Tel Aviv împotriva guvernului Netanyahu și a operațiunilor militare din sudul Libanului, în timp ce Ministerul de Externe israelian a anunțat deportarea a doi activiști despre care spune că au fost „răpiți” de pe o flotilă cu destinația Gaza. Ce contează pentru economie și transporturi Din informațiile disponibile, tabloul combină două elemente cu impact direct asupra riscului operațional în regiune: intensificarea loviturilor în sudul Libanului și semnale de insecuritate maritimă în proximitatea Strâmtorii Hormuz, punct critic pentru transporturile de energie. În acest context, rămâne esențial răspunsul Teheranului la planul SUA, care ar putea influența dacă tensiunile se reduc sau se prelungesc. [...]
Franța încearcă să reducă riscul unei escaladări în Strâmtoarea Ormuz , după ce Iranul a amenințat cu un „răspuns decisiv și imediat” în cazul unei desfășurări navale franceze și britanice, potrivit Digi24 . Președintele Emmanuel Macron a spus că Parisul „nu a avut niciodată în vedere” o desfășurare militară în strâmtoare, ci o misiune de securizare „coordonată cu Iranul”, cu obiectivul de a menține libertatea de navigație. Declarațiile au fost făcute la Nairobi, în timpul unei conferințe de presă, în contextul în care Parisul și Londra au anunțat trimiterea unor nave militare în regiune. Macron a insistat că nu a fost vorba de o decizie de desfășurare, ci de pregătirea pentru o eventuală punere în practică a unei misiuni. Miza: traficul maritim și fluxurile de energie Macron a afirmat că Franța își menține poziția de a se opune „oricărei blocade din partea oricui”, fie americană, fie iraniană, și că respinge „impunerea unei taxe din partea oricui”, în numele libertății de navigație. Totodată, liderul francez a descris o „misiune ad hoc”, realizată împreună cu britanicii, care ar fi reunit 50 de țări și organizații internaționale, cu scopul de a asigura reluarea traficului maritim „cât mai repede”, inclusiv pentru transporturi de: îngrășăminte, hrană, hidrocarburi. Contextul diplomatic și semnalul militar În a doua zi a turneului său în Africa, Macron a susținut că „întregul continent african este în prezent victima blocadei” asupra strâmtorii, pe unde tranzitează, în mod obișnuit, o parte importantă din petrolul exportat din Orientul Mijlociu. Franța a anunțat săptămâna trecută că portavionul „Charles-de-Gaulle” a traversat Canalul Suez pentru a fi pregătit în cazul punerii în practică a misiunii menționate. Informațiile despre reacția lui Macron și despre amenințarea Iranului sunt atribuite agenției France Presse, preluată de Agerpres, conform aceleiași surse. [...]
Iranul își semnalizează o linie mai dură în conducerea militară , după ce șeful Comandamentului Unificat al Forțelor Armate a primit „noi directive” de la liderul suprem Mojtaba Khamenei , într-un mesaj care sugerează pregătirea pentru un răspuns rapid în cazul unei escaladări, potrivit HotNews . Întâlnirea a fost relatată de agenția semi-oficială Fars , citată de News.ro, fără a preciza data exactă. Conform relatării, Ali Abdollahi, comandantul cartierului general central Khatam al-Anbiya și șef al Comandamentului Unificat, l-a informat pe Mojtaba Khamenei despre nivelul de pregătire al forțelor armate și a primit „noi directive de urmat pentru desfășurarea operațiunilor militare și pentru a face față cu fermitate adversarilor”. În același context, Abdollahi a transmis un avertisment direct către adversari, invocând „dușmanii americano-sioniști (israelieni)”. „Forțele armate sunt pregătite să facă față oricărei acțiuni a dușmanilor americano-sioniști (israelieni). În cazul unei greșeli din partea inamicului, răspunsul Iranului va fi rapid, sever și decisiv”, a declarat Ali Abdollahi, citat de Fars. Ce se știe despre întâlnire și lanțul de comandă Potrivit Fars, discuția a avut loc între Mojtaba Khamenei și Ali Abdollahi, însă momentul exact nu este menționat. În zilele precedente, și președintele iranian a declarat că s-a întâlnit cu liderul suprem, notează materialul. Context: rolul lui Mojtaba Khamenei și incertitudinile din regim HotNews mai arată că serviciile secrete americane estimează că noul lider suprem joacă un rol esențial în definirea strategiei de război alături de alți oficiali iranieni de rang înalt, potrivit mai multor surse familiarizate cu informații secrete, citate de CNN. Aceleași relatări indică faptul că structura exactă a puterii într-un regim descris ca „divizat” rămâne neclară, dar că Mojtaba Khamenei ar contribui probabil la coordonarea modului în care Iranul gestionează negocierile cu SUA pentru a pune capăt războiului. Totodată, liderul suprem nu ar mai fi fost văzut în public de când a fost grav rănit într-un atac în care au fost uciși tatăl său și mai mulți lideri militari de vârf, la începutul războiului, ceea ce a alimentat speculații privind starea sa de sănătate și rolul său în arhitectura de putere a Iranului. [...]
