Știri
Știri din categoria Externe
Sprijinul militar pentru Ucraina trebuie să rămână „substanțial, previzibil și sustenabil”, pentru că este parte din securitatea NATO, a declarat secretarul general al Alianței, Mark Rutte, după reuniunea miniștrilor de externe NATO din Helsingborg, Suedia, potrivit Kyiv Post.
Rutte a spus că aliații discută nevoile Ucrainei pe câmpul de luptă, atacurile continue ale Rusiei asupra civililor și pregătirile pentru summitul NATO de la Ankara. Mesajul central: Ucraina „trebuie să aibă ce îi trebuie” atât pentru a se apăra acum, cât și pentru a descuraja o agresiune viitoare.
Șeful NATO a indicat „Prioritised Ukraine Requirements List” (PURL) – lista de cerințe prioritizate ale Ucrainei – drept un instrument-cheie pentru livrarea rapidă de sprijin militar. Rutte a susținut că acest mecanism furnizează „echipamente cruciale” care contează pe linia frontului și ajută la protejarea orașelor și a civililor, adăugând că aliații contribuie în continuare prin PURL și alte canale.
Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha, s-a alăturat miniștrilor NATO joi seară, în cadrul discuțiilor despre războiul Rusiei și cerințele de apărare ale Kievului.
Întrebat dacă întărirea capacității defensive a Ucrainei i-a slăbit poziția președintelui rus Vladimir Putin, Rutte a afirmat că forțele ucrainene „rezistă” și că linia frontului se stabilizează. El a adăugat că există relatări potrivit cărora Ucraina ar fi „în termeni net” în proces de recâștigare a unor teritorii, „deși nu la o scară masivă”.
Rutte a mai spus că a primit „multe comentarii încurajatoare” de la miniștri privind o împărțire mai echilibrată a poverii sprijinului pentru Ucraina, dar a subliniat că urmează testul livrării efective a acestor angajamente.
„Și voi face totul ca să livreze.”
Rutte a confirmat că președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a fost invitat la summitul NATO de la Ankara și că invitația a fost deja transmisă.
Potrivit secretarului general, reuniunea ar urma să se concentreze puternic pe cheltuielile de apărare, producția industrială și capacitatea pe termen lung a NATO de a descuraja Rusia, menținând în același timp sprijinul pentru Ucraina. În acest cadru, Rutte a indicat ca direcții de lucru transformarea angajamentelor în rezultate concrete: creșterea cheltuielilor, majorarea producției de armament și echipamente și asistență susținută pentru Kiev.
Recomandate
NATO își deschide summitul de la Ankara către parteneri non-membri , iar invitația transmisă președintelui ucrainean Volodimir Zelenski indică faptul că Alianța pregătește o formulă de participare mai largă, în pofida reticențelor exprimate anterior de SUA față de prezența liderilor din afara NATO, potrivit Politico . Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a declarat la Helsingborg (Suedia), în marja reuniunii miniștrilor de externe ai Alianței, că l-a invitat deja pe Zelenski și că acesta „va fi acolo”. Totuși, participarea nu este încă formal confirmată: un oficial european familiarizat cu invitația a spus că prezența liderului ucrainean „nu este clară încă” și că „totul este încă în curs de decizie”, pe fondul unei așteptări generale privind formatul final. Summitul NATO este programat la Ankara în perioada 7–8 iulie și, pe lângă reuniunea liderilor, ar urma să includă și un forum de industrie, la care ar participa și capitale din afara NATO. În același timp, Alianța analizează și invitarea unor state din Golf — Bahrain, Kuweit, Qatar și Emiratele Arabe Unite — la solicitarea Turciei, țara gazdă. Contextul este unul sensibil în interiorul Alianței: Politico notează că invitația vine după ce SUA au rezistat anterior extinderii invitațiilor către parteneri non-NATO, inclusiv Ucraina, dar și Australia, Noua Zeelandă, Japonia și Coreea de Sud. Pentru Ankara, un format mai larg ar consolida profilul summitului și ar crește miza diplomatică a reuniunii, în timp ce pentru NATO rămâne de văzut cum va fi calibrată participarea partenerilor în raport cu discuțiile interne ale liderilor. [...]
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins ideea unei „aderări asociate” la UE, avertizând că ar lăsa Ucraina fără drept de vot și ar crea un statut inferior într-un moment în care Bruxellesul ar putea avansa negocierile de aderare. Într-o scrisoare către liderii europeni, consultată de Reuters , Zelenski a numit propunerea „injustă” și a cerut o cale „deplină și semnificativă” către aderarea completă. Scrisoarea a fost adresată președintelui Consiliului European, Antonio Costa, președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintelui Ciprului, Nikos Christodoulides, care deține președinția rotativă a Consiliului UE. Miza: un „pas intermediar” care poate schimba arhitectura negocierilor Propunerea a fost avansată în această săptămână de cancelarul german Friedrich Merz , care a sugerat ca Ucraina să poată participa la reuniuni și instituții ale UE fără drept de vot, ca etapă intermediară spre aderarea deplină. Merz a argumentat că un astfel de aranjament ar putea ajuta la facilitarea unui acord pentru încheierea războiului declanșat de invazia Rusiei. Zelenski a respins însă ideea unui statut fără voce în interiorul blocului: „Ar fi injust ca Ucraina să fie prezentă în Uniunea Europeană, dar să rămână fără voce.” În aceeași scrisoare, liderul ucrainean a susținut că momentul este favorabil pentru progres „substanțial” în discuțiile de aderare, invocând faptul că opoziția premierului ungar Viktor Orban – un adversar ferm al aderării Ucrainei – nu mai blochează procesul după alegerile de luna trecută. Ce ar include „aderarea asociată” și de ce ridică probleme în UE Potrivit materialului, ideea discutată de Merz ar include, între altele: un „angajament politic” de aplicare a clauzei UE de asistență mutuală și apărare pentru Ucraina, ca garanție de securitate; un comisar „asociat” în Comisia Europeană, fără drept de vot; reprezentanți fără drept de vot în Parlamentul European; acces treptat la bugetul UE. Diplomați de la Bruxelles au reacționat prudent, notând că statutul de „membru asociat” nu există în prezent și ar putea necesita modificări ale tratatelor UE. Alții au pus sub semnul întrebării necesitatea unei astfel de formule după ridicarea veto-ului Ungariei, sugerând că ar fi mai eficientă accelerarea negocierilor către aderarea deplină. De ce contează: presiune politică pentru o „cale clară”, dar aderarea rămâne de durată O rută credibilă către UE l-ar putea ajuta pe Zelenski să obțină sprijin intern pentru orice înțelegere de pace, mai ales dacă un acord – „așa cum este larg așteptat”, potrivit analizei citate de Reuters – nu ar readuce Ucrainei controlul asupra întregului teritoriu și nici nu ar include aderarea la NATO. În același timp, mulți oficiali europeni consideră nerealist ca Ucraina să obțină aderarea completă în următorii ani, deoarece procesul presupune ratificare de către toate cele 27 de state membre, ceea ce poate genera blocaje semnificative. Ucraina speră să deschidă negocieri pe șase domenii ale aderării – așa-numitele „clustere” – în următoarele două luni, iar Zelenski susține că, în pofida războiului, țara face progrese la reformele cerute pentru standardele democratice și economice ale UE. [...]
Volodimir Zelenski respinge ideea unui „membru asociat” al UE pentru Ucraina , avertizând că o astfel de formulă ar institui o integrare fără drepturi politice și ar complica, în loc să accelereze, traseul de aderare, potrivit G4Media . Miza este una de reglementare și guvernanță: participare la reuniunile UE fără vot ar însemna, în practică, prezență instituțională fără influență decizională. Propunerea discutată la nivel european ar permite Ucrainei să participe la reuniunile Uniunii Europene fără drept de vot, ca etapă intermediară înaintea aderării depline. Inițiativa este susținută de cancelarul german Friedrich Merz , care a spus că o asemenea soluție ar putea facilita un acord pentru încheierea războiului început odată cu invazia rusă, în urmă cu patru ani, potrivit Reuters (citată de G4Media). Într-o scrisoare consultată de Reuters și adresată liderilor europeni, Zelenski a calificat formula drept „nedreaptă”, argumentând că ar lăsa Kievul „fără voce” în cadrul blocului comunitar. „Ar fi nedrept ca Ucraina să fie prezentă în Uniunea Europeană, dar să rămână fără voce.” Cui a transmis Zelenski mesajul și ce cere Scrisoarea a fost trimisă președintelui Consiliului European, António Costa, președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintelui cipriot Nikos Christodoulides, a cărui țară deține președinția rotativă a Consiliului UE. Zelenski le-a cerut liderilor europeni să avanseze negocierile de aderare „într-un mod deplin și semnificativ”, susținând că momentul este favorabil pentru relansarea procesului. Context: blocajele politice din UE și „fereastra de oportunitate” În mesaj, Zelenski a indicat drept element favorabil plecarea premierului ungar Viktor Orbán , unul dintre principalii opozanți ai aderării Ucrainei la UE, după alegerile de luna trecută. Orbán a blocat în repetate rânduri inițiative europene privind apropierea Ucrainei de Uniunea Europeană și sprijinul pentru Kiev, notează materialul. Președintele ucrainean a mulțumit, totodată, pentru sprijinul acordat Ucrainei de la începutul războiului și a susținut că armata ucraineană apără securitatea întregii Europe. „Apărăm Europa complet, nu parțial și nu cu jumătăți de măsură.” Ucraina a primit statutul de țară candidată la aderarea la UE în 2022, iar negocierile oficiale au început anul trecut, însă procesul rămâne complicat de divergențele dintre statele membre și de condițiile legate de reformele interne de la Kiev. [...]
Volodimir Zelenski cere SUA să vină cu formate și un calendar pentru noi negocieri de pace cu Rusia , într-un moment în care Kievul încearcă să transforme avantajul de pe front și presiunea sancțiunilor într-un impuls diplomatic, potrivit Economica . În discursul său video de vineri seara, președintele ucrainean a spus că „în acest moment trebuie făcut totul pentru a intensifica eforturile diplomatice” și că așteaptă „un răspuns din partea americană cu privire la posibile formate și la calendarul întâlnirilor”. Declarațiile au venit după o videoconferință cu liderii Marii Britanii, Franței și Germaniei. Zelenski a susținut că evoluția situației de pe câmpul de luptă „nu este în interesul ocupantului” și că Ucraina „continuă să accelereze ritmul” în care distruge efectivele rusești. În viziunea sa, combinația dintre aceste evoluții și „sancțiunile de toate tipurile” ar urma să împingă Rusia spre diplomație. Ce transmite Kievul despre situația de pe front Președintele ucrainean a afirmat că Ucraina a recâștigat controlul a 590 km² de teritoriu ocupat de ruși de la începutul anului și că i-a informat pe Emmanuel Macron, Keir Starmer și Friedrich Merz despre evoluțiile militare. Mesajul Londrei: sprijin european „dublat” în lunile următoare Separat, un comunicat britanic citat în articol arată că Zelenski le-a prezentat liderilor europeni „progresele înregistrate de armata ucraineană în ultimele săptămâni”, în contextul atacurilor repetate ale forțelor președintelui rus Vladimir Putin . Potrivit aceleiași informări, cei trei lideri au confirmat că își vor „dubla sprijinul în lunile următoare” și au apreciat că rezistența în fața agresiunii ruse rămâne esențială pentru securitatea europeană și globală. [...]
Volodimir Zelenski respinge ideea unui „membru asociat” fără vot în UE și cere accelerarea negocierilor de aderare, argumentând că un astfel de statut ar fi „nedrept” pentru Ucraina, potrivit Digi24 , care citează Reuters. Miza este una de reglementare: formula propusă ar crea o integrare „pe jumătate”, cu participare la reuniuni, dar fără drept de vot în deciziile Uniunii. Propunerea a fost avansată de cancelarul german Friedrich Merz , care a sugerat ca Ucraina să poată participa la întâlnirile UE fără drept de vot, ca etapă intermediară înaintea aderării depline. Merz a prezentat această variantă ca un instrument care ar putea facilita un acord pentru încheierea războiului declanșat de Rusia în urmă cu peste patru ani. În scrisoarea trimisă vineri seara liderilor europeni și analizată de Reuters, Zelenski susține că excluderea Ucrainei de la vot ar fi incompatibilă cu ideea de apartenență la UE. „Ar fi nedrept ca Ucraina să facă parte din Uniunea Europeană, dar să nu aibă drept de vot.” De ce contează: drepturile de decizie, nu doar prezența la masă Poziția Kievului indică faptul că Ucraina nu acceptă o soluție instituțională care i-ar limita influența în procesul decizional european, chiar dacă i-ar oferi acces la discuții. Zelenski cere, în schimb, „un progres substanțial” în negocierile de aderare și afirmă că „a sosit momentul” ca procesul să avanseze „cu adevărat”. În același mesaj, liderul ucrainean le mulțumește oficialilor europeni pentru sprijinul acordat în război și descrie Ucraina drept un „bastion” împotriva agresiunii ruse pentru întregul bloc comunitar. „Apărăm pe deplin Europa, nu parțial și nu cu jumătăți de măsură.” Cui i-a fost trimisă scrisoarea Scrisoarea este adresată către: Antonio Costa, președintele Consiliului European ; Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene; Nikos Christodoulides, președintele Ciprului, țara care deține președinția rotativă a Consiliului UE. Zelenski mai afirmă că schimbarea de la Budapesta după alegerile de luna trecută, prin îndepărtarea premierului ungar Viktor Orban (opozant al aderării Ucrainei), ar fi creat o oportunitate pentru avansarea negocierilor. [...]
Președintele Cehiei cere NATO să ia în calcul măsuri „asimetrice” cu efect economic și tehnologic împotriva Rusiei , inclusiv deconectarea băncilor rusești de la sistemele financiare globale și limitarea accesului la internet, pe fondul incidentelor repetate de pe flancul estic al alianței, potrivit News . Petr Pavel a declarat, într-un interviu acordat publicației The Guardian la Praga, că NATO ar trebui să răspundă „suficient de decisiv, posibil chiar asimetric” la ceea ce el descrie drept testări repetate ale determinării alianței de către Moscova. În lipsa unor reacții ferme, a avertizat el, Kremlinul își va intensifica acțiunile. Miza: sancțiuni și măsuri cu impact direct asupra economiei și infrastructurii În lista de opțiuni avansate, Pavel a inclus măsuri care nu implică lovituri directe, dar ar putea produce efecte semnificative asupra funcționării economiei și a infrastructurii Rusiei: oprirea accesului Rusiei la internet sau la sateliți; deconectarea băncilor rusești de la sistemele financiare globale; doborârea aeronavelor (cu sau fără pilot) care încalcă spațiul aerian al aliaților, dacă astfel de incidente continuă. Președintele ceh a argumentat că Rusia „nu înțelege limbajul amabil”, ci „în principal limbajul forței, ideal însoțit de acțiune”, și a pledat pentru măsuri „sensibile” care „nu ucid oameni”, dar transmit un semnal credibil. Context operațional: incidente cu drone și presiune pe flancul estic În același context, este menționat un incident din această săptămână în care un avion de vânătoare NATO a doborât o dronă deasupra Estoniei, iar episoade similare au afectat viața de zi cu zi în Letonia și Lituania. În majoritatea cazurilor, notează The Guardian, se crede că dronele erau ucrainene, destinate Rusiei, dar bruiate și redirecționate către teritoriul NATO prin război electronic. Rusia acuză statele baltice că ar colabora cu Ucraina pentru lansarea unor atacuri cu drone de pe teritoriile lor, acuzație respinsă de acestea. „Sub pragul Articolului 5”: riscul de blocaj decizional în NATO Pavel a susținut că, după anexarea ilegală a Crimeei în 2014, Moscova ar fi dezvoltat un tip de comportament care „aproape atinge pragul Articolului 5”, dar rămâne „mereu puțin sub acel nivel”. Articolul 5 din Tratatul NATO prevede că un atac armat împotriva unui membru este considerat un atac împotriva tuturor. El a avertizat că, dacă unii lideri europeni insistă pe soluții diplomatice în lipsa unei disponibilități similare din partea Rusiei, alianța riscă să fie divizată și incapabilă să acționeze. Presiune pentru o linie mai dură și rolul SUA Pavel a spus că Ucraina are nevoie de „mai multă presiune și mai multă determinare” din partea Statelor Unite și a sugerat ca relaxarea sancțiunilor să fie legată de un posibil acord de pace. Totodată, a criticat lipsa unei politici europene coerente față de Rusia și faptul că Europa „așteaptă în mare parte” inițiativele venite de la Washington. În evaluarea sa, cel mai bun moment pentru a crește presiunea asupra Rusiei ar fi fost anul trecut, când aceasta avea dificultăți economice și militare, însă războiul dintre SUA și Israel împotriva Iranului ar fi ajutat Moscova prin creșterea veniturilor din petrol, potrivit declarațiilor citate. [...]
