Știri
Știri din categoria Externe
Președintele Cehiei cere NATO să ia în calcul măsuri „asimetrice” cu efect economic și tehnologic împotriva Rusiei, inclusiv deconectarea băncilor rusești de la sistemele financiare globale și limitarea accesului la internet, pe fondul incidentelor repetate de pe flancul estic al alianței, potrivit News.
Petr Pavel a declarat, într-un interviu acordat publicației The Guardian la Praga, că NATO ar trebui să răspundă „suficient de decisiv, posibil chiar asimetric” la ceea ce el descrie drept testări repetate ale determinării alianței de către Moscova. În lipsa unor reacții ferme, a avertizat el, Kremlinul își va intensifica acțiunile.
În lista de opțiuni avansate, Pavel a inclus măsuri care nu implică lovituri directe, dar ar putea produce efecte semnificative asupra funcționării economiei și a infrastructurii Rusiei:
Președintele ceh a argumentat că Rusia „nu înțelege limbajul amabil”, ci „în principal limbajul forței, ideal însoțit de acțiune”, și a pledat pentru măsuri „sensibile” care „nu ucid oameni”, dar transmit un semnal credibil.
În același context, este menționat un incident din această săptămână în care un avion de vânătoare NATO a doborât o dronă deasupra Estoniei, iar episoade similare au afectat viața de zi cu zi în Letonia și Lituania. În majoritatea cazurilor, notează The Guardian, se crede că dronele erau ucrainene, destinate Rusiei, dar bruiate și redirecționate către teritoriul NATO prin război electronic.
Rusia acuză statele baltice că ar colabora cu Ucraina pentru lansarea unor atacuri cu drone de pe teritoriile lor, acuzație respinsă de acestea.
Pavel a susținut că, după anexarea ilegală a Crimeei în 2014, Moscova ar fi dezvoltat un tip de comportament care „aproape atinge pragul Articolului 5”, dar rămâne „mereu puțin sub acel nivel”. Articolul 5 din Tratatul NATO prevede că un atac armat împotriva unui membru este considerat un atac împotriva tuturor.
El a avertizat că, dacă unii lideri europeni insistă pe soluții diplomatice în lipsa unei disponibilități similare din partea Rusiei, alianța riscă să fie divizată și incapabilă să acționeze.
Pavel a spus că Ucraina are nevoie de „mai multă presiune și mai multă determinare” din partea Statelor Unite și a sugerat ca relaxarea sancțiunilor să fie legată de un posibil acord de pace. Totodată, a criticat lipsa unei politici europene coerente față de Rusia și faptul că Europa „așteaptă în mare parte” inițiativele venite de la Washington.
În evaluarea sa, cel mai bun moment pentru a crește presiunea asupra Rusiei ar fi fost anul trecut, când aceasta avea dificultăți economice și militare, însă războiul dintre SUA și Israel împotriva Iranului ar fi ajutat Moscova prin creșterea veniturilor din petrol, potrivit declarațiilor citate.
Recomandate
Estimarea Ucrainei urcă pierderile rusești la 1.475.270 de militari , un nivel care indică o presiune operațională tot mai mare asupra capacității de luptă și de înlocuire a efectivelor, potrivit news.ro , care citează raportarea Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei. În raportul publicat sâmbătă, Statul Major ucrainean susține că Rusia a înregistrat 1.240 de victime în ultima zi , iar totalul pierderilor de personal de la începutul invaziei pe scară largă, la 24 februarie 2022, ar fi ajuns la 1.475.270 de soldați . Pierderi raportate la tehnică și echipamente Pe lângă pierderile de personal, raportarea ucraineană include și următoarele cifre cumulate privind echipamentele rusești pierdute: 12.292 de tancuri 25.176 de vehicule blindate de luptă 137.804 de vehicule și cisterne de combustibil 48.382 de sisteme de artilerie 2.054 de sisteme de lansare multiplă a rachetelor 1.584 de sisteme de apărare aeriană 439 de avioane și 354 de elicoptere 474.641 de vehicule aeriene fără pilot (drone) 2.344 de sisteme terestre fără pilot 5.049 de rachete de croazieră 35 de nave și ambarcațiuni, două submarine 4.565 de echipamente speciale Context: lipsa datelor oficiale ucrainene și estimări occidentale Statul Major al Ucrainei nu își publică propriile pierderi, invocând secretul operațional, notează kyivindependent.com, citat de news.ro. În paralel, unele evaluări occidentale independente indică un raport al pierderilor în defavoarea Rusiei: Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS) estimează un raport de „aproximativ 2,5:1 sau 2:1”. Un raport CSIS din ianuarie 2026 arată că Ucraina ar fi avut probabil între 500.000 și 600.000 de victime în intervalul februarie 2022 – decembrie 2025, dintre care între 100.000 și 140.000 ar fi fost uciși în luptă. Separat, președintele Volodimir Zelenski a declarat pentru France TV, pe 4 februarie, că cel puțin 55.000 de soldați ucraineni au fost uciși în luptă de la începutul războiului pe scară largă, pe lângă un număr mai mare de dispăruți în luptă. Publicația mai notează că intensitatea atacurilor cu drone rusești și a luptelor îngreunează recuperarea cadavrelor soldaților căzuți, necesară pentru confirmarea prin ADN. [...]
Germania pune încă 60 de milioane de euro (aprox. 300 milioane lei) pe masa sprijinului pentru Ucraina , cu o alocare orientată spre energie și protecție civilă înainte de iarnă, în paralel cu negocieri pentru rachete interceptoare Patriot , potrivit Mediafax . Anunțul a fost făcut la Kiev de ministrul german de Externe, Johann Wadephul , în cadrul unei conferințe de presă comune cu omologul ucrainean, Andrii Sybiha. Germania urmărește, împreună cu aliații europeni și Statele Unite, să obțină rachete interceptoare suplimentare pentru sistemele de apărare aeriană Patriot ale Kievului, informație atribuită de Mediafax publicației Kyiv Post. Cum se împart banii și ce finanțează Din totalul de 60 de milioane de euro: 50 de milioane de euro merg către ajutor umanitar , direcționat prin organizații ale ONU și ONG-uri care sprijină populația din Kiev și din zonele apropiate de front; o parte importantă a fondurilor vizează achiziția și livrarea de generatoare . 10 milioane de euro sunt alocate Pachetului de asistență cuprinzător al NATO pentru Ucraina , pentru surse descentralizate de energie destinate armatei ucrainene, dotarea spitalelor militare și achiziția unor sisteme de combatere a dronelor . Negocierile pentru Patriot și miza sezonului rece Wadephul a spus că discuțiile cu aliații europeni și cu SUA privind apărarea aeriană a Ucrainei au avut „rezultate bune” și că speră într-un rezultat „cât se poate de pozitiv”. Potrivit declarațiilor sale, negocierile vor continua săptămâna viitoare, inclusiv într-o întâlnire cu secretarul de stat american Marco Rubio. Ministrul german a legat urgența sprijinului de apropierea iernii, perioadă în care infrastructura energetică ar putea deveni din nou țintă a atacurilor rusești, ceea ce crește presiunea atât pe protecția antiaeriană, cât și pe capacitatea de a asigura energie prin soluții de rezervă (precum generatoarele și sursele descentralizate). [...]
Implicarea directă a Coreei de Nord în sprijinul militar al Rusiei se adâncește , după ce Phenianul ar fi trimis operatori de drone în regiunea rusă Kursk, într-o mișcare care poate accelera transferul de competențe tactice și tehnologice către forțele nord-coreene, potrivit Kyiv Post , care publică evaluarea zilnică a Institute for the Study of War (ISW) din 21 august 2026. Ce schimbă pe teren: operatori nord-coreeni de drone în Kursk ISW notează că desfășurarea raportată de operatori de drone nord-coreeni în Kursk Oblast ar sprijini efortul de război al Rusiei în Ucraina, dar miza majoră este alta: ar permite forțelor nord-coreene să acumuleze „abilități tactice și tehnologice valoroase”, relevante pentru războiul contemporan. Pentru mediul de securitate european, această evoluție contează prin potențialul de a consolida capacitățile militare ale Coreei de Nord prin experiență operațională reală, nu doar prin exerciții sau transferuri teoretice. Adaptarea Ucrainei: soluții interne pentru ținte „grele” și lipsa interceptoarelor În același raport, ISW arată că forțele ucrainene își adaptează tacticile și dezvoltă intern soluții tehnologice pentru a lovi lansatoare de rachete balistice și drone cu reacție, urmărind să ocolească dependența de asistență externă în materie de echipamente, într-un context de penurie globală de interceptoare pentru apărare aeriană. Această direcție sugerează o presiune tot mai mare asupra lanțurilor de aprovizionare occidentale și o reorientare către capabilități produse local, acolo unde este posibil. Negocieri și lovituri la distanță: poziții înghețate, atacuri în creștere ISW consemnează și că un oficial rus de rang înalt a reiterat lipsa disponibilității Kremlinului pentru negocieri „semnificative” care să ducă la încheierea războiului. Pe dimensiunea operațională, raportul menționează: lovituri ucrainene asupra unor aerodromuri militare ruse și asupra infrastructurii petroliere; lansarea de către Rusia a 135 de drone de atac cu rază lungă împotriva Ucrainei. ISW mai precizează că, în ziua evaluată, nici Rusia, nici Ucraina nu au înregistrat avansuri confirmate. [...]
Rusia a intensificat presiunea pe front cu 172 de atacuri într-o singură zi , iar volumul loviturilor aeriene și al dronelor indică un ritm operațional ridicat care menține uzura constantă asupra apărării ucrainene, potrivit Kyiv Post , care citează raportarea de vineri, 21 august, a Statului Major al Forțelor Armate ale Ucrainei. În actualizarea operațională pentru intervalul de 24 de ore încheiat la ora 22:00 (ora locală), Rusia ar fi executat 75 de lovituri aeriene folosind 219 bombe aeriene ghidate (KAB – muniții ghidate lansate din aer), ar fi folosit 6.751 de drone kamikaze și ar fi bombardat de 1.939 de ori poziții militare ucrainene și localități. Unde s-a concentrat lupta Cele mai intense confruntări au fost raportate pe direcțiile Pokrovsk și Kostiantynivka. Pe axa Pokrovsk, Statul Major ucrainean a raportat 23 de atacuri rusești, inclusiv în apropiere de Bilytske, Udachne, Muravka și Novopidhrodne, precum și în direcția Hannivka, Novyi Donbas, Svitłe, Shevchenko, Vasylivka și Serhiivka. Două angajamente erau încă în desfășurare la momentul raportării. Pe axa Kostiantynivka, ar fi fost respinse 20 de asalturi în apropiere de Kostiantynivka, Ivanopillia, Illinivka, Novoselivka, Novomykolaivka, Shakhove, Sofiivka și Vilne, precum și în direcția Dovha Balka. Un angajament era raportat ca fiind încă în curs. Pierderi și ținte distruse, conform raportării ucrainene Pentru axa Pokrovsk, estimările preliminare ale armatei ucrainene indică 35 de militari ruși uciși și 14 răniți. Tot acolo, ar fi fost distruse: un tanc; șase vehicule; trei sisteme de artilerie; un depozit de combustibil; un depozit de muniție; 27 de adăposturi pentru personal. În plus, pe aceeași direcție, 416 drone rusești ar fi fost distruse sau bruiate (suprimate). Alte direcții: atacuri raportate, fără operațiuni ofensive pe două axe Rusia ar fi lansat 11 asalturi pe axa South Slobozhshchyna, spre Izbytske, Radkivka, Kovalivka, Okhrimivka și Mytrofanivka, cu două atacuri încă în desfășurare la momentul raportării. Conform Statului Major ucrainean, au mai fost respinse patru încercări de avans pe axa Lyman și opt pe axa Sloviansk, unde luptele continuau. Au fost raportate și trei atacuri rusești pe axa Oleksandrivka, trei spre Tsvitkove pe axa Huliaipole și două în apropiere de Plavni și Mali Shcherbaky pe axa Orikhiv; un angajament în regiunea Zaporijjea (Orikhiv) era încă în curs. Nu au fost raportate operațiuni ofensive pe axele Kupiansk și Prydniprovske. [...]
Autoritățile din Altai au declanșat o operațiune de reducere a riscului în zone turistice și locuite , după ce o tânără turistă a fost ucisă de un urs, iar în primele zile 12 animale au fost împușcate în apropierea unei baze turistice, potrivit Mediafax . Vânătoarea a început în Altai, republică din sudul Rusiei, după ce autoritățile locale au ordonat o intervenție „masivă”, vizând în special urșii care se apropie de zonele locuite și de cele frecventate de turiști. Informația despre incident și declanșarea operațiunii este atribuită de publicație canalului Nexta. De ce contează: presiune operațională pe zonele turistice Miza imediată este limitarea interacțiunilor periculoase dintre oameni și fauna sălbatică în proximitatea infrastructurii turistice, într-o regiune montană unde, potrivit sursei, urșii ajung frecvent în zone locuite. Experții citați de Mediafax indică drept cauză a acestei apropieri faptul că urșii se deplasează pe distanțe mari din cauza resurselor reduse de hrană. Context: populația de urși și factorii invocați În rezervația din Altai ar exista aproximativ 400 de urși, iar în întreaga republică numărul este estimat la „câteva mii”, conform aceleiași surse. Totodată, este menționată o recoltă slabă de nuci de pin în acest an, fenomen pe care localnicii îl pun, între altele, pe seama defrișărilor și a reducerii habitatului animalelor. [...]
Ucraina spune că a interceptat circa 90% din rachetele de croazieră lansate de Rusia, dar cere mai multe sisteme Patriot pentru a face față rachetelor balistice , pe care președintele Volodîmîr Zelenski le descrie drept „cea mai dificilă provocare” pentru apărarea antiaeriană, potrivit Kyiv Post . Atacul combinat din noaptea de 19 spre 20 august a vizat Kievul și regiunea din jur și a inclus rachete balistice, rachete de croazieră și drone de atac. În mesajul său de seară, Zelenski a spus că, deși rachetele de croazieră au fost interceptate în proporție de aproximativ 90%, „situația cu rachetele balistice este semnificativ mai rea”, motiv pentru care a reluat apelul către parteneri pentru furnizarea de interceptoare Patriot (muniție pentru sistemele americane de apărare antiaeriană folosite împotriva țintelor balistice). Conform celor mai recente cifre citate în material, atacul a ucis 17 persoane și a rănit 42 în Kiev. Zelenski a afirmat că au fost avariate peste 200 de obiective, inclusiv 86 de clădiri rezidențiale, un spital de copii, alte elemente de infrastructură socială și facilități comerciale. Presiune pe apărarea antiaeriană și pe stocurile de interceptoare Mesajul central al președintelui ucrainean este că eficiența împotriva rachetelor de croazieră nu se traduce automat în protecție similară împotriva rachetelor balistice, care sunt mai greu de doborât. În acest context, solicitarea de interceptoare Patriot indică o nevoie operațională imediată: menținerea capacității de apărare a capitalei în fața unui tip de amenințare mai dificil. Răspunsul Ucrainei: accent pe lovituri la distanță mare Zelenski a mai spus că Ucraina va răspunde prin noi lovituri cu rază lungă pe teritoriul Rusiei și că vor fi alocate resurse suplimentare pentru capabilitățile de „deep strike” (lovituri în adâncime, la distanță mare). „Vom răspunde cu siguranță acestei lovituri rusești, așa cum răspundem și altor lovituri rusești – răspunsul nostru va fi pe deplin justificat și cu rază lungă.” În cursul zilei de joi, atacurile asupra zonei Kievului au continuat, iar publicația notează că resturi provenite de la o dronă rusească au căzut pe o clădire nerezidențială din districtul Desnianski, fiind raportate și alte lovituri în regiunea din jur. [...]
