Știri
Știri din categoria Externe
Președintele Cehiei cere NATO să ia în calcul măsuri „asimetrice” cu efect economic și tehnologic împotriva Rusiei, inclusiv deconectarea băncilor rusești de la sistemele financiare globale și limitarea accesului la internet, pe fondul incidentelor repetate de pe flancul estic al alianței, potrivit News.
Petr Pavel a declarat, într-un interviu acordat publicației The Guardian la Praga, că NATO ar trebui să răspundă „suficient de decisiv, posibil chiar asimetric” la ceea ce el descrie drept testări repetate ale determinării alianței de către Moscova. În lipsa unor reacții ferme, a avertizat el, Kremlinul își va intensifica acțiunile.
În lista de opțiuni avansate, Pavel a inclus măsuri care nu implică lovituri directe, dar ar putea produce efecte semnificative asupra funcționării economiei și a infrastructurii Rusiei:
Președintele ceh a argumentat că Rusia „nu înțelege limbajul amabil”, ci „în principal limbajul forței, ideal însoțit de acțiune”, și a pledat pentru măsuri „sensibile” care „nu ucid oameni”, dar transmit un semnal credibil.
În același context, este menționat un incident din această săptămână în care un avion de vânătoare NATO a doborât o dronă deasupra Estoniei, iar episoade similare au afectat viața de zi cu zi în Letonia și Lituania. În majoritatea cazurilor, notează The Guardian, se crede că dronele erau ucrainene, destinate Rusiei, dar bruiate și redirecționate către teritoriul NATO prin război electronic.
Rusia acuză statele baltice că ar colabora cu Ucraina pentru lansarea unor atacuri cu drone de pe teritoriile lor, acuzație respinsă de acestea.
Pavel a susținut că, după anexarea ilegală a Crimeei în 2014, Moscova ar fi dezvoltat un tip de comportament care „aproape atinge pragul Articolului 5”, dar rămâne „mereu puțin sub acel nivel”. Articolul 5 din Tratatul NATO prevede că un atac armat împotriva unui membru este considerat un atac împotriva tuturor.
El a avertizat că, dacă unii lideri europeni insistă pe soluții diplomatice în lipsa unei disponibilități similare din partea Rusiei, alianța riscă să fie divizată și incapabilă să acționeze.
Pavel a spus că Ucraina are nevoie de „mai multă presiune și mai multă determinare” din partea Statelor Unite și a sugerat ca relaxarea sancțiunilor să fie legată de un posibil acord de pace. Totodată, a criticat lipsa unei politici europene coerente față de Rusia și faptul că Europa „așteaptă în mare parte” inițiativele venite de la Washington.
În evaluarea sa, cel mai bun moment pentru a crește presiunea asupra Rusiei ar fi fost anul trecut, când aceasta avea dificultăți economice și militare, însă războiul dintre SUA și Israel împotriva Iranului ar fi ajutat Moscova prin creșterea veniturilor din petrol, potrivit declarațiilor citate.
Recomandate
Presiunea economică și militară asupra Rusiei crește , iar această vulnerabilitate ar putea schimba calculele diplomatice ale SUA privind un eventual acord de încetare a războiului, potrivit unei analize preluate de Antena 3 , care citează CNN. Costurile războiului: pierderi mari, câștiguri mici Analiza susține că Rusia nu a reușit, până acum, să transforme avantajul numeric într-o străpungere pe front în 2026, așa cum ar fi mizat Kremlinul. În schimb, Ucraina ar fi obținut câștiguri teritoriale nete în acest an, în timp ce forțele ruse ar înregistra pierderi ridicate. Estimările occidentale citate plasează pierderile ruse la niveluri de aproximativ 30.000–40.000 de morți și răniți pe lună (sau chiar peste), iar pierderile totale de la începutul invaziei sunt evaluate „pe scară largă” la mult peste un milion, peste capacitatea Rusiei de a le înlocui. În paralel, presiunea începe să fie recunoscută și intern: un membru al „parlamentului” de la Moscova ar fi avertizat public că economia Rusiei s-ar putea să nu poată susține la nesfârșit un război prelungit, invocând cheltuieli de apărare în creștere și distorsiuni economice. În același registru, Vladimir Putin a spus recent că războiul ar putea „să se apropie de sfârșit”, o formulare neobișnuită pentru un lider care a prezentat conflictul ca pe o confruntare existențială. Dronele schimbă ecuația și împing costurile spre interiorul Rusiei Un element central al schimbării de dinamică este utilizarea dronelor: Ucraina ar fi creat de-a lungul frontului o „zonă de ucidere” de 10–15 kilometri, în care trupele ruse nu pot avansa fără expunere constantă la atacuri. Totodată, dronele ucrainene ar lovi regulat ținte în interiorul Rusiei — de la aerodromuri militare și fabrici, la infrastructură energetică, depozite de muniție și noduri logistice. Potrivit analizei, această capacitate ar fi contribuit inclusiv la interesul Moscovei pentru o încetare temporară a focului în timpul comemorărilor de „Ziua Victoriei”, pentru a reduce riscul unor atacuri care să afecteze evenimentele din capitală. Efectul operațional, cu impact economic indirect, este că Rusia ar fi obligată să-și disperseze apărarea antiaeriană, să relocheze aeronave, să fortifice infrastructura și să aloce resurse tot mai mari apărării propriului teritoriu — adică să plătească mai mult pentru a menține un război în care câștigurile pe teren rămân limitate. De ce contează: fereastră diplomatică și semnal pentru China În această logică, analiza argumentează că „pârghiile” de negociere s-ar putea muta: dacă Rusia devine mai vulnerabilă, șansele unei înțelegeri ar crește, pentru că una dintre părți nu mai poate miza credibil pe escaladare cu rezultate. Textul leagă această evoluție și de China. În timpul discuțiilor cu Donald Trump la Beijing, Xi Jinping ar fi remarcat că Vladimir Putin ar putea regreta într-o zi invazia Ucrainei. Pentru Beijing, lecția ar fi relevantă în contextul Taiwanului: deși Xi ar fi cerut armatei chineze să fie pregătită pentru o operațiune până în 2027, Ucraina ar arăta cât de dificil este să obții o prăbușire politică rapidă a unui apărător hotărât. Ce urmează, potrivit analizei Ultima rundă formală de discuții mediate de SUA ar fi avut loc în februarie, iar de atunci activitatea s-a redus, însă ar putea fi reluată. În viziunea autorului, o eventuală negociere ar presupune probabil concesii teritoriale din partea Ucrainei și o formă de garanții de securitate care să descurajeze o nouă agresiune. Ideea centrală este că o strategie diplomatică eficientă nu ar mai porni de la presupusa slăbiciune a Ucrainei, ci de la vulnerabilitatea tot mai mare a Rusiei — inclusiv pe fondul costurilor economice și al presiunii interne pe care războiul le amplifică. [...]
Kievul cere SUA să deblocheze „formatul” negocierilor de pace , în timp ce Volodimir Zelenski susține că evoluțiile de pe front și regimul de sancțiuni ar putea împinge Rusia spre diplomație, potrivit Digi24 . În discursul său video de vineri seara, președintele ucrainean a spus că „în acest moment trebuie făcut totul pentru a intensifica eforturile diplomatice” și că așteaptă „un răspuns din partea americană cu privire la posibile formate și la calendarul întâlnirilor”, potrivit Reuters , preluată de Agerpres. Mesajul vine după o videoconferință cu liderii Marii Britanii, Franței și Germaniei. Zelenski a legat direct perspectiva relansării negocierilor de situația militară și de presiunea economică asupra Moscovei, afirmând că evoluția de pe câmpul de luptă „nu este în interesul ocupantului”. „Continuăm să accelerăm ritmul în care distrugem efectivele rusești. Aceasta, împreună cu sancțiunile de toate tipurile, va obliga Rusia să opteze pentru diplomație.” Ce transmite Kievul despre situația de pe front Președintele ucrainean a declarat că i-a informat pe Emmanuel Macron, Keir Starmer și Friedrich Merz despre evoluțiile militare și a susținut că Ucraina a recâștigat controlul a 590 km² de teritoriu ocupat de ruși de la începutul anului. Într-un comunicat citat de Digi24, partea britanică arată că Zelenski le-a prezentat liderilor europeni „progresele înregistrate de armata ucraineană în ultimele săptămâni”, în contextul consolidării apărării în fața atacurilor repetate ale forțelor ruse. Sprijin european „dublat” și miza de securitate Potrivit aceluiași comunicat britanic, liderii Marii Britanii, Franței și Germaniei „au confirmat că își vor dubla sprijinul în lunile următoare” și au apreciat că rezistența în fața agresiunii ruse rămâne esențială pentru securitatea europeană și globală. Din informațiile disponibile în material nu rezultă ce ar însemna concret „dublarea sprijinului” (tipuri de ajutor, valori sau termene), iar detaliile despre eventualele formate de negocieri așteptate de la SUA nu sunt precizate. [...]
NATO își deschide summitul de la Ankara către parteneri non-membri , iar invitația transmisă președintelui ucrainean Volodimir Zelenski indică faptul că Alianța pregătește o formulă de participare mai largă, în pofida reticențelor exprimate anterior de SUA față de prezența liderilor din afara NATO, potrivit Politico . Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a declarat la Helsingborg (Suedia), în marja reuniunii miniștrilor de externe ai Alianței, că l-a invitat deja pe Zelenski și că acesta „va fi acolo”. Totuși, participarea nu este încă formal confirmată: un oficial european familiarizat cu invitația a spus că prezența liderului ucrainean „nu este clară încă” și că „totul este încă în curs de decizie”, pe fondul unei așteptări generale privind formatul final. Summitul NATO este programat la Ankara în perioada 7–8 iulie și, pe lângă reuniunea liderilor, ar urma să includă și un forum de industrie, la care ar participa și capitale din afara NATO. În același timp, Alianța analizează și invitarea unor state din Golf — Bahrain, Kuweit, Qatar și Emiratele Arabe Unite — la solicitarea Turciei, țara gazdă. Contextul este unul sensibil în interiorul Alianței: Politico notează că invitația vine după ce SUA au rezistat anterior extinderii invitațiilor către parteneri non-NATO, inclusiv Ucraina, dar și Australia, Noua Zeelandă, Japonia și Coreea de Sud. Pentru Ankara, un format mai larg ar consolida profilul summitului și ar crește miza diplomatică a reuniunii, în timp ce pentru NATO rămâne de văzut cum va fi calibrată participarea partenerilor în raport cu discuțiile interne ale liderilor. [...]
Rusia cere convocarea Consiliului de Securitate al ONU după ce Moscova acuză Ucraina de un atac cu drone asupra unei școli profesionale din Starobilsk, în regiunea Luhansk aflată sub control rus, soldat cu cel puțin șase morți și zeci de răniți, potrivit Adevărul . Miza imediată este una de reglementare și legitimitate internațională : Rusia încearcă să ducă incidentul în forul ONU, într-un moment în care conflictul rămâne blocat diplomatic. Atacul ar fi vizat atât școala, cât și căminul acesteia, iar în clădire s-ar fi aflat elevi și cadre didactice, conform liderului administrației separatiste din Luhansk, Leonid Pasecinik. Acesta a susținut că majoritatea celor prezenți erau tineri cu vârste între 14 și 18 ani. Intervenția echipelor de salvare a continuat pe parcursul zilei, iar Ministerul rus pentru Situații de Urgență a anunțat că salvatorii au căutat supraviețuitori printre dărâmături, în condițiile în care clădirea a fost grav avariată, notează presa internațională, citând Reuters . Dosar la ONU și anchetă penală în Rusia Ministerul rus de Externe a transmis solicitarea oficială pentru o reuniune de urgență a Consiliului de Securitate al ONU , acuzând Ucraina și susținătorii săi că ar contribui la escaladarea conflictului și la blocarea eforturilor diplomatice. În paralel, autoritățile judiciare ruse au deschis o anchetă penală. Potrivit relatării, anchetatorii au indicat inițial că ar fi fost lansate patru drone, în timp ce președintele rus a avansat ulterior o cifră mai mare, de 16 drone implicate în atac. Putin: „Nu a fost un accident”, armata pregătește opțiuni de răspuns Vladimir Putin a confirmat public bilanțul de șase morți, fără a preciza identitatea victimelor, într-o întâlnire cu oficiali militari. El a calificat atacul drept o acțiune deliberată împotriva unei ținte civile și a spus că a dispus armatei să pregătească variante de răspuns. „Această lovitură nu a fost un accident.” Într-un document citat, Moscova a susținut că „regimul de la Kiev și sponsorii săi” ar purta responsabilitatea pentru escaladarea ostilităților și „sabotarea eforturilor politice și diplomatice”. Context: teritoriu ocupat, acuzații fără reacție publică a Kievului Rusia susține că regiunea Luhansk , alături de alte teritorii ucrainene ocupate, a fost anexată în urma unor referendumuri organizate în 2022, ale căror rezultate nu sunt recunoscute la nivel internațional. Ucraina nu a comentat incidentul și acuzațiile. În aceeași zi, Kievul anunțase că a desfășurat un atac cu drone asupra rafinăriei Slavneft din regiunea Iaroslavl din Rusia, precizând că instalația fusese vizată și anterior. [...]
Posibila implicare directă a UE în negocierile de pace pentru Ucraina ar putea schimba arhitectura diplomatică a conflictului , după ce Moscova a transmis că este deschisă la discuții și cu europenii, potrivit Euronews . În acest context, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , a vorbit despre reluarea negocierilor și a susținut că trupele ucrainene „dețin inițiativa” pe front. El a mai spus că a furnizat aliaților informații detaliate obținute de servicii despre planurile „militare și politice” ale Rusiei și că Ucraina încearcă să se asigure că Europa va fi implicată în eventualele discuții. Cine ar putea reprezenta Uniunea Europeană Potrivit presei străine citate de Euronews, sunt luate în calcul trei nume pentru a reprezenta Uniunea în discuții: Kaja Kallas , actuala șefă a diplomației europene; Angela Merkel, fost cancelar al Germaniei; Alexander Stubb, președintele Finlandei. Zelenski a indicat și un cadru de consultare cu partenerii europeni, menționând discuții cu Marea Britanie, Franța și Germania în formatul E3 și posibilitatea unor „noutăți” până la finalul săptămânii privind poziția Statelor Unite. Poziția SUA și semnalul venit de la Kremlin Statele Unite transmit că nu au abandonat discuțiile, însă, „pentru moment, nu se întrevăd soluții”, conform declarațiilor secretarului de stat Marco Rubio. Acesta a spus că Washingtonul este pregătit să joace un rol dacă apare o oportunitate pentru discuții „productive”, dar că „în acest moment nu au loc astfel de discuții”. De partea rusă, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că Rusia este „pregătită pentru discuții” cu europenii și a invocat faptul că, în ultimele săptămâni, au apărut în Europa declarații potrivit cărora „mai devreme sau mai târziu” va trebui discutat cu Rusia. Ce urmează și de ce contează Materialul notează că negocierile pentru pace în Ucraina au fost puse „pe pauză” din cauza războiului din Iran, un factor care, potrivit lui Zelenski, concentrează atenția Statelor Unite. În acest cadru, o eventuală intrare a europenilor în negocieri ar putea redefini rolul UE în dosarul de securitate regională, însă, pe baza informațiilor disponibile, nu este confirmat un calendar sau un format concret al discuțiilor. [...]
Ucraina a lovit în noaptea de 21 spre 22 mai mai multe ținte militare rusești, inclusiv depozite de muniții și sisteme de apărare antiaeriană , într-o serie de atacuri care vizează reducerea capacității operaționale a Rusiei pe front și în zonele ocupate, potrivit Kyiv Post , care citează Statul Major General ucrainean. Loviturile au vizat sisteme de apărare antiaeriană, puncte de comandă, centre de control pentru drone și depozite de muniții, precum și concentrări de trupe și treceri peste râuri în teritorii ocupate și pe teritoriul Rusiei, în regiunile Briansk și Kursk, conform aceleiași surse. Ținte: apărare antiaeriană, comandă și logistică Printre țintele menționate se află un sistem rusesc Osa (denumire NATO: SA-8 Gecko) în Donetsk ocupat. Sistemul, introdus în anii 1970, este descris ca unul cu rază scurtă, „all-weather” (capabil să opereze în diverse condiții meteo), iar costul este estimat la 10 milioane de dolari (aprox. 46 milioane lei) pe unitate, potrivit unui raport anterior al serviciului de informații militare al Ucrainei (HUR), citat în material. De asemenea, Ucraina ar fi lovit: puncte de comandă și observație rusești în Novopetrykivka (regiunea Donețk) și Tyotkino (regiunea Kursk, Rusia); un centru de comandă în apropiere de Voskresenka (regiunea Dnipropetrovsk) și un nod de comunicații în Verkhniy Tokmak Druhyi (regiunea Zaporijjea). Drone, depozite de muniții și concentrări de trupe Statul Major General a mai raportat lovituri asupra unor puncte de control al dronelor în Selydove, Malynivka și Vesele (toate în regiunea Donețk). În zona logistică, ar fi fost vizate un depozit de muniții în Velyka Novosilka, un depozit logistic în Donețk ocupat și un alt depozit de aprovizionare militară în Rovenky, în Luhansk ocupat. În paralel, au fost raportate atacuri asupra unor concentrări de trupe rusești în apropiere de Selydove, Ukrainka și Pokrovsk (Donețk), Malynivka (Zaporijjea) și Troebortne (Briansk, Rusia). Au fost lovite și treceri peste râurile Oskil și Bakhmutivka, în apropiere de Holubivka (regiunea Harkiv) și Siversk (Donețk). Context: lovituri și asupra infrastructurii energetice din Rusia Într-un episod separat menționat în articol, președintele Volodîmîr Zelenski a confirmat că drone ucrainene au lovit o rafinărie din regiunea Iaroslavl, în noaptea de joi spre vineri. Ținta probabilă ar fi fost rafinăria Slavneft-YANOS , descrisă ca a șasea ca mărime din Rusia, cu o capacitate anuală de circa 15 milioane de tone de petrol, după un alt atac asupra aceluiași obiectiv, marți. Publicația nu oferă o evaluare independentă a pagubelor și nici reacții din partea Rusiei în materialul citat. [...]
