Știri
Știri din categoria Externe
SUA pregătesc o recalibrare a rolului în NATO, iar mesajul transmis de secretarul de stat Marco Rubio înaintea reuniunii miniștrilor de externe de la Helsingborg indică faptul că Washingtonul vrea o alianță „echilibrată”, cu așteptări mai bine definite între membri, potrivit Mediafax.
Rubio a spus că întâlnirea din Suedia este gândită ca etapă de pregătire pentru summitul liderilor NATO de la Ankara, programat în acest an, informație atribuită de Mediafax agenției Reuters. În acest context, oficialul american a insistat că alianța trebuie să aducă beneficii tuturor membrilor și să existe o înțelegere „clară a așteptărilor”.
Miniștrii de externe ai NATO se reunesc pentru un summit de două zile, pe fondul anunțului administrației președintelui american Donald Trump că intenționează să reducă treptat implicarea SUA în securitatea europeană, potrivit Euronews, citat de Mediafax.
Agenda discuțiilor vizează, conform informațiilor din articol:
Potrivit unor surse NATO citate în material, planul american ar urma să fie detaliat oficial vineri și ar „modifica contribuția SUA la NATO în caz de criză sau conflict”.
Separat de subiectul NATO, Rubio a făcut referire și la tensiunile din regiunea Golfului, afirmând că o eventuală taxare a navigației în Strâmtoarea Ormuz de către Iran ar fi „inacceptabilă”, potrivit articolului.
Recomandate
Mark Rutte încearcă să lege SUA de NATO prin contracte de apărare favorabile Washingtonului , mizând pe argumentul economic pentru a contracara amenințările repetate ale lui Donald Trump privind o eventuală ieșire a Statelor Unite din Alianță, potrivit Mediafax . Strategia secretarului general al NATO, descrisă de POLITICO pe baza declarațiilor unor oficiali și diplomați ai Alianței, pornește de la ideea că majorarea producției europene de armament și semnarea de noi acorduri industriale pot funcționa nu doar ca răspuns la „deficitul european” de capabilități, ci și ca mesaj pe înțelesul lui Trump: NATO poate genera beneficii economice directe pentru SUA. Ce prevede planul: producție mai mare în Europa, dar cu „ancoră” americană În centrul demersului se află pregătirea, pentru summitul NATO din iulie de la Ankara, a unor angajamente și „dovezi concrete” privind creșterea cheltuielilor de apărare și a producției industriale, inclusiv contracte care să poată fi prezentate ca rezultate tangibile. Un diplomat citat de POLITICO susține că Rutte le-ar fi cerut aliaților să vină la Ankara cu tot „ce au în pregătire”. Concret, planul include, potrivit a doi diplomați NATO citați de aceeași publicație: încurajarea asocierilor în participațiune (parteneriate de tip „joint venture”) cu firme americane din industria de apărare; creșterea vânzărilor de armament din SUA către aliați. În paralel, miniștrii de externe ai statelor NATO urmează să se reunească vineri în Suedia, iar producția din domeniul apărării este indicată ca subiect prioritar pe agendă. Miza operațională: „ interoperabilitate ” și costuri mai mici Ministrul suedez de externe, Maria Malmer Stenergard, a susținut într-o declarație pentru POLITICO că accentul pus pe standarde comune și interoperabilitate (capacitatea forțelor și echipamentelor de a lucra împreună) ar permite producție „mai mult și mai ieftin” și ar menține cooperarea industrială transatlantică. Context: temeri legate de reducerea prezenței militare americane în Europa Informațiile apar pe fondul îngrijorărilor aliaților privind decizii recente ale SUA. Mediafax notează că Pentagonul a anunțat retragerea a aproximativ 5.000 de soldați americani din Germania, iar Trump ar fi avertizat că numărul ar putea fi mai mare. Separat, The Wall Street Journal a relatat că SUA au suspendat desfășurarea unei brigăzi militare în Polonia. În acest cadru, demersul lui Rutte urmărește să transforme presiunea politică a lui Trump privind „costul” NATO într-o negociere cu rezultate industriale și bugetare pe care Washingtonul să le poată revendica drept câștig. [...]
Repoziționarea trupelor americane din Europa este prezentată de Washington ca o decizie operațională, nu ca o sancțiune pentru aliați , potrivit Digi24 , care relatează declarațiile secretarului de stat Marco Rubio făcute la reuniunea miniștrilor de externe ai NATO din Suedia . Rubio a spus că mutările de trupe „cu baza în Europa” nu urmăresc să „pedepsească” aliații pentru lipsa de sprijin în războiul cu Iranul, ci țin de „angajamentele globale” ale SUA și de nevoia de a reevalua permanent unde sunt amplasate forțele americane. „Statele Unite au în continuare angajamente la nivel mondial (...) Nu este vorba de o măsură punitivă, ci pur și simplu de un proces continuu.” Ce semnal transmite Washingtonul către NATO Pe fondul tensiunilor legate de războiul cu Iranul, Rubio a recunoscut că președintele Donald Trump este „dezamăgit” de alianța transatlantică și de răspunsul unor aliați la operațiunile SUA din Orientul Mijlociu, dar a indicat că această nemulțumire „va trebui abordată”, fără a sugera o măsură imediată în cadrul reuniunii. „Opiniile președintelui (...) dezamăgirea față de unii dintre aliații noștri din NATO (...) vor trebui abordate, dar nu vor fi rezolvate sau abordate astăzi.” Contextul din Orientul Mijlociu: negocieri și Strâmtoarea Ormuz În același cadru, Rubio a afirmat că există „unele progrese minore” în negocierile pentru încetarea războiului din Iran, insistând însă că nu vrea să „exagereze” evoluțiile. Totodată, el a reiterat poziția SUA că Iranul nu trebuie să obțină arme nucleare și a invocat Strâmtoarea Ormuz, unde, potrivit lui Rubio, Teheranul ar încerca să convingă Omanul să se alăture unui sistem de taxare a navelor care tranzitează această rută. „Nicio țară din lume nu ar trebui să accepte” acest plan. Informațiile despre declarațiile lui Rubio sunt atribuite de Digi24 publicației The Times of Israel , care a relatat despre intervenția oficialului american la reuniunea NATO. [...]
Statele Unite pregătesc o reducere a contribuției militare în NATO , iar reuniunea miniștrilor de externe ai Alianței de vineri, din Suedia , devine un test pentru cât de repede pot europenii să compenseze retragerile anunțate de Washington, potrivit News . Pe fondul divergențelor legate de războiul cu Iranul, secretarul de stat Marco Rubio urmează să le transmită aliaților că Donald Trump este „foarte dezamăgit” de statele care nu au permis utilizarea bazelor lor de către SUA. Reuniunea are loc la Helsingborg și este prezentată ca un pas de pregătire pentru summitul NATO de la Ankara, programat în iulie. În paralel, Washingtonul a anunțat planuri de retragere a 5.000 de soldați din Europa și intenționează să reducă fondul de capabilități militare pe care îl pune la dispoziția NATO în caz de criză, au declarat pentru Reuters trei surse familiarizate cu subiectul. Ce schimbări militare sunt puse pe masă Înaintea întâlnirii, Rubio a indicat explicit Spania drept exemplu de aliat care ar fi refuzat SUA accesul la baze pentru război, punând sub semnul întrebării utilitatea apartenenței la NATO în aceste condiții. Pe partea operațională, în discuție apar mai multe ajustări ale posturii americane în Europa, conform informațiilor din material: retragerea a 5.000 de soldați americani din Europa; comunicări inițiale potrivit cărora trupele ar fi urmat să fie retrase din Germania, urmate de precizarea că se va amâna desfășurarea unei brigăzi în Polonia; anularea desfășurării planificate a rachetelor Tomahawk cu rază lungă de acțiune în Germania; intenția SUA de a reduce „fondul de capacități militare” disponibil pentru NATO în caz de criză. În același timp, Trump a anunțat trimiterea a 5.000 de militari americani „suplimentari” în Polonia, justificând decizia prin relația sa cu președintele Karol Nawrocki, ales „în urmă cu aproape un an”, potrivit textului. De ce contează pentru europeni: Ormuz și „întăririle” rapide Miniștrii europeni sunt așteptați să încerce să reducă tensiunile cu Washingtonul, subliniind că sunt gata să ajute la asigurarea libertății de navigație în Strâmtoarea Ormuz „când condițiile o vor permite”. Iranul a restricționat traficul prin strâmtoare pe durata războiului, iar în zonă au fost prepoziționate nave de război în cadrul unei coaliții internaționale inițiate de Londra și Paris. O altă temă cu miză practică este reducerea contribuției SUA la ceea ce unii din NATO numesc „cavaleria” – întăririle care pot fi mobilizate în mai puțin de 180 de zile în caz de conflict. Secretarul general Mark Rutte a spus că nu vede acest lucru ca pe ceva îngrijorător și că era de așteptat. Mesajul politic: presiune pentru mai multă responsabilitate europeană Comandantul suprem al NATO, generalul american Alexus Grynkewich, a încercat să liniștească aliații, afirmând că eventualele reduceri ulterioare s-ar întinde pe mai mulți ani, pentru a oferi timp europenilor să-și dezvolte capacități care să le înlocuiască pe cele americane. În plan politic, Trump a criticat membri NATO pentru că nu au făcut mai mult pentru a sprijini campania militară americano-israeliană și a spus că ia în considerare retragerea din alianță, punând sub semnul întrebării obligația Washingtonului de a respecta pactul de apărare reciprocă. Oficialii NATO au subliniat însă că SUA nu au cerut alianței să participe la războiul cu Iranul, deși mulți membri au permis utilizarea spațiului aerian și a bazelor. Ce urmează: contracte de armament și discuția despre Ucraina În perspectiva summitului de la Ankara, europenii ar urma să vină cu anunțuri privind contracte de armament, inclusiv cu Statele Unite, potrivit unor diplomați citați de AFP. Totuși, Mark Rutte ar fi cerut ca nimic să nu fie dezvăluit înainte de reuniunea din Suedia, în speranța că acordurile vor conta în relația cu Trump. Separat, europenii intenționează să-și reafirme sprijinul pentru Ucraina. Rutte a spus că a propus ca țările NATO, fără Statele Unite, să se angajeze la alocarea a cel puțin 0,25% din PIB pentru sprijin militar pentru Kiev, dar a admis că nu crede că propunerea va fi acceptată. În același context, el a reluat ideea că „multe țări” nu cheltuie suficient, iar Franța este menționată ca fiind criticată de unii parteneri pentru nivelul sprijinului financiar, Parisul invocând alte forme de contribuție. [...]
Washingtonul pune sub semnul întrebării utilitatea NATO pentru SUA după ce Spania ar fi refuzat să lase administrația Trump să folosească baze militare spaniole într-un scenariu de război SUA–Israel împotriva Iranului, potrivit Digi24 . Mesajul, transmis de secretarul de stat Marco Rubio , indică o presiune politică în creștere asupra aliaților europeni, cu potențiale efecte asupra cooperării operaționale în interiorul Alianței. Rubio a legat direct valoarea NATO pentru SUA de accesul la infrastructură militară în Europa, care ar permite Washingtonului „să-și proiecteze puterea” în situații de urgență, inclusiv în Orientul Mijlociu. „Știu de ce NATO este bun pentru Europa, dar de ce este NATO bun pentru America? Pentru că ne oferă baze în regiune care ne permit să ne proiectăm puterea în cazul unei situații de urgență în Orientul Mijlociu sau în altă parte.” În acest context, șeful diplomației americane a invocat cazul Spaniei, despre care a spus că a refuzat utilizarea bazelor sale militare de către SUA. Rubio a sugerat că un astfel de refuz lovește în logica participării americane la NATO, dacă beneficiul principal pentru Washington este tocmai accesul la aceste facilități. „Deci, dacă acesta este motivul principal pentru care faci parte din NATO și apoi ai țări precum Spania care ne refuză utilizarea acestor baze, atunci de ce mai faci parte din NATO? Este o întrebare foarte justă.” „Foarte dezamăgit” de reacția aliaților Rubio a mai afirmat că președintele SUA a fost „foarte dezamăgit” de modul în care țările NATO au răspuns „efortului de război” al SUA. În materialul Digi24, această evaluare este prezentată ca parte a unei frustrări mai largi a Washingtonului față de Alianță, în contextul conflictului cu Iranul. Ce urmează: fereastră scurtă pentru o soluție negociată Pe linia diplomatică, Rubio a spus că oficiali pakistanezi urmau să se deplaseze joi la Teheran și și-a exprimat speranța că demersul va ajuta negocierile pentru un acord privind conflictul din Iran. El a indicat că „preferința” președintelui este un „acord bun”, dar a avertizat că există și „alte opțiuni”, fără să le detalieze. „Există câteva semne bune, dar… nu vreau să fiu nici prea optimist, așa că să vedem ce se va întâmpla în următoarele câteva zile.” [...]
Trimiterea a încă 5.000 de militari americani în Polonia repoziționează prezența SUA în Europa , după ce Washingtonul a anunțat recent retragerea aceluiași număr de soldați din Germania, potrivit Știrile Pro TV . Președintele polonez Karol Nawrocki a salutat public decizia anunțată de Donald Trump, prezentând alianța polono-americană drept un element-cheie de securitate pentru Polonia și Europa. Nawrocki i-a mulțumit lui Trump, într-un mesaj publicat pe platforma X, pentru „prietenia” față de Polonia și pentru decizii cu „importanță practică”, subliniind că securitatea țării este prioritatea sa principală. În același mesaj, liderul de la Varșovia a insistat asupra ideii că alianțele funcționează atunci când sunt bazate pe cooperare, respect reciproc și angajament pentru securitatea comună. Decizia a fost anunțată de Trump cu o zi înainte, pe rețeaua sa Truth Social, unde a legat trimiterea celor 5.000 de soldați de relația sa cu președintele polonez și de victoria electorală a acestuia de anul trecut. Context: mutarea vine după retragerea a 5.000 de militari din Germania Potrivit materialului, anunțul privind Polonia apare la scurt timp după ce Pentagonul a comunicat, cu aproximativ o săptămână înainte, că va retrage 5.000 de militari din Germania. În același interval, relațiile germano-americane erau descrise ca tensionate pe fondul războiului din Iran. În acest context, este menționată și o convorbire telefonică de vinerea trecută între cancelarul german Friedrich Merz și Donald Trump, în care cei doi au convenit că Iranul ar trebui să deschidă Strâmtoarea Ormuz și să revină la negocieri pentru a opri războiul din Orientul Mijlociu. De ce contează Din perspectiva operațională, anunțurile succesive indică o redistribuire a efectivelor americane între două state-cheie de pe flancul estic și central al Europei: Polonia primește trupe suplimentare, în timp ce Germania pierde un contingent similar. Materialul nu oferă detalii despre calendarul exact al dislocării în Polonia sau despre locațiile unde ar urma să fie staționați militarii. [...]
SUA pun pe pauză o vânzare de arme de 14 mld. dolari către Taiwan pentru a-și conserva muniția , o decizie care riscă să complice planificarea de apărare a Taipeiului și să alimenteze incertitudinea privind sprijinul american, potrivit Al Jazeera . Informația a fost transmisă de secretarul interimar al Marinei SUA, Hung Cao, în fața legislatorilor, la o audiere în Senatul american. Oficialul a spus că Washingtonul face „o pauză” pentru a se asigura că are munițiile necesare pentru „Epic Fury”, operațiunea legată de războiul cu Iranul, adăugând că vânzările militare externe vor continua „când administrația va considera necesar”. De ce contează: impact asupra capacității Taiwanului de a-și bugeta apărarea Pachetul de 14 miliarde de dolari (aprox. 63 miliarde lei) ar fi, dacă va fi aprobat, cel mai mare transfer de armament către Taiwan . Însă amânarea vine într-un moment în care, potrivit analistului William Yang de la Crisis Group, pauza va „exacerba anxietatea și scepticismul” privind sprijinul SUA și va face mai dificil pentru guvernul taiwanez să ceară un buget suplimentar de apărare „în viitorul previzibil”. Taiwanul, prin premierul Cho Jung-tai, a transmis că va continua să urmărească achiziții de armament, potrivit publicației taiwaneze FTV News, citată de Al Jazeera. Ce blochează tranzacția și cine decide Congresul SUA a aprobat pachetul în ianuarie, dar vânzarea are nevoie de acordul președintelui Donald Trump pentru a merge mai departe. Hung Cao a indicat că decizia de a avansa cu tranzacția ar urma să fie luată de secretarul Apărării, Pete Hegseth , și de secretarul de Stat, Marco Rubio. Războiul a fost „pus pe pauză” după ce SUA și Iran au convenit un armistițiu pe 8 aprilie, însă nu există încă un acord de pace permanent, notează publicația. Context politic: semnale amestecate de la Casa Albă și presiunea Chinei Armele pentru Taiwan au fost un subiect în discuțiile dintre Trump și liderul chinez Xi Jinping , la Beijing, iar Trump a confirmat că a abordat tema. Într-un interviu pentru Fox News, el a spus că „poate” va aproba pachetul sau „poate nu” și a sugerat că ar putea fi folosit ca „monedă de negociere”, deși există un precedent vechi de decenii împotriva consultării Beijingului în privința acestor vânzări. China consideră Taiwanul parte a teritoriului său și se opune sprijinului – chiar neoficial – al Washingtonului pentru Taipei. SUA nu recunosc oficial Taiwanul, dar, în baza Taiwan Relations Act din 1979, sunt angajate să ajute insula să se apere. Trump a mai spus că ar lua în calcul să vorbească direct cu președintele taiwanez William Lai Ching-te despre acord, un gest care ar încălca protocolul diplomatic urmat de patru decenii și ar provoca, „aproape sigur”, o reacție dură din partea Beijingului, potrivit sursei. [...]
