Știri
Știri din categoria Externe
Volodimir Zelenski respinge ideea unui „membru asociat” al UE pentru Ucraina, avertizând că o astfel de formulă ar institui o integrare fără drepturi politice și ar complica, în loc să accelereze, traseul de aderare, potrivit G4Media. Miza este una de reglementare și guvernanță: participare la reuniunile UE fără vot ar însemna, în practică, prezență instituțională fără influență decizională.
Propunerea discutată la nivel european ar permite Ucrainei să participe la reuniunile Uniunii Europene fără drept de vot, ca etapă intermediară înaintea aderării depline. Inițiativa este susținută de cancelarul german Friedrich Merz, care a spus că o asemenea soluție ar putea facilita un acord pentru încheierea războiului început odată cu invazia rusă, în urmă cu patru ani, potrivit Reuters (citată de G4Media).
Într-o scrisoare consultată de Reuters și adresată liderilor europeni, Zelenski a calificat formula drept „nedreaptă”, argumentând că ar lăsa Kievul „fără voce” în cadrul blocului comunitar.
„Ar fi nedrept ca Ucraina să fie prezentă în Uniunea Europeană, dar să rămână fără voce.”
Scrisoarea a fost trimisă președintelui Consiliului European, António Costa, președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintelui cipriot Nikos Christodoulides, a cărui țară deține președinția rotativă a Consiliului UE.
Zelenski le-a cerut liderilor europeni să avanseze negocierile de aderare „într-un mod deplin și semnificativ”, susținând că momentul este favorabil pentru relansarea procesului.
În mesaj, Zelenski a indicat drept element favorabil plecarea premierului ungar Viktor Orbán, unul dintre principalii opozanți ai aderării Ucrainei la UE, după alegerile de luna trecută. Orbán a blocat în repetate rânduri inițiative europene privind apropierea Ucrainei de Uniunea Europeană și sprijinul pentru Kiev, notează materialul.
Președintele ucrainean a mulțumit, totodată, pentru sprijinul acordat Ucrainei de la începutul războiului și a susținut că armata ucraineană apără securitatea întregii Europe.
„Apărăm Europa complet, nu parțial și nu cu jumătăți de măsură.”
Ucraina a primit statutul de țară candidată la aderarea la UE în 2022, iar negocierile oficiale au început anul trecut, însă procesul rămâne complicat de divergențele dintre statele membre și de condițiile legate de reformele interne de la Kiev.
Recomandate
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins ideea unei „aderări asociate” la UE, avertizând că ar lăsa Ucraina fără drept de vot și ar crea un statut inferior într-un moment în care Bruxellesul ar putea avansa negocierile de aderare. Într-o scrisoare către liderii europeni, consultată de Reuters , Zelenski a numit propunerea „injustă” și a cerut o cale „deplină și semnificativă” către aderarea completă. Scrisoarea a fost adresată președintelui Consiliului European, Antonio Costa, președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintelui Ciprului, Nikos Christodoulides, care deține președinția rotativă a Consiliului UE. Miza: un „pas intermediar” care poate schimba arhitectura negocierilor Propunerea a fost avansată în această săptămână de cancelarul german Friedrich Merz , care a sugerat ca Ucraina să poată participa la reuniuni și instituții ale UE fără drept de vot, ca etapă intermediară spre aderarea deplină. Merz a argumentat că un astfel de aranjament ar putea ajuta la facilitarea unui acord pentru încheierea războiului declanșat de invazia Rusiei. Zelenski a respins însă ideea unui statut fără voce în interiorul blocului: „Ar fi injust ca Ucraina să fie prezentă în Uniunea Europeană, dar să rămână fără voce.” În aceeași scrisoare, liderul ucrainean a susținut că momentul este favorabil pentru progres „substanțial” în discuțiile de aderare, invocând faptul că opoziția premierului ungar Viktor Orban – un adversar ferm al aderării Ucrainei – nu mai blochează procesul după alegerile de luna trecută. Ce ar include „aderarea asociată” și de ce ridică probleme în UE Potrivit materialului, ideea discutată de Merz ar include, între altele: un „angajament politic” de aplicare a clauzei UE de asistență mutuală și apărare pentru Ucraina, ca garanție de securitate; un comisar „asociat” în Comisia Europeană, fără drept de vot; reprezentanți fără drept de vot în Parlamentul European; acces treptat la bugetul UE. Diplomați de la Bruxelles au reacționat prudent, notând că statutul de „membru asociat” nu există în prezent și ar putea necesita modificări ale tratatelor UE. Alții au pus sub semnul întrebării necesitatea unei astfel de formule după ridicarea veto-ului Ungariei, sugerând că ar fi mai eficientă accelerarea negocierilor către aderarea deplină. De ce contează: presiune politică pentru o „cale clară”, dar aderarea rămâne de durată O rută credibilă către UE l-ar putea ajuta pe Zelenski să obțină sprijin intern pentru orice înțelegere de pace, mai ales dacă un acord – „așa cum este larg așteptat”, potrivit analizei citate de Reuters – nu ar readuce Ucrainei controlul asupra întregului teritoriu și nici nu ar include aderarea la NATO. În același timp, mulți oficiali europeni consideră nerealist ca Ucraina să obțină aderarea completă în următorii ani, deoarece procesul presupune ratificare de către toate cele 27 de state membre, ceea ce poate genera blocaje semnificative. Ucraina speră să deschidă negocieri pe șase domenii ale aderării – așa-numitele „clustere” – în următoarele două luni, iar Zelenski susține că, în pofida războiului, țara face progrese la reformele cerute pentru standardele democratice și economice ale UE. [...]
Volodimir Zelenski respinge ideea unui „membru asociat” fără vot în UE și cere accelerarea negocierilor de aderare, argumentând că un astfel de statut ar fi „nedrept” pentru Ucraina, potrivit Digi24 , care citează Reuters. Miza este una de reglementare: formula propusă ar crea o integrare „pe jumătate”, cu participare la reuniuni, dar fără drept de vot în deciziile Uniunii. Propunerea a fost avansată de cancelarul german Friedrich Merz , care a sugerat ca Ucraina să poată participa la întâlnirile UE fără drept de vot, ca etapă intermediară înaintea aderării depline. Merz a prezentat această variantă ca un instrument care ar putea facilita un acord pentru încheierea războiului declanșat de Rusia în urmă cu peste patru ani. În scrisoarea trimisă vineri seara liderilor europeni și analizată de Reuters, Zelenski susține că excluderea Ucrainei de la vot ar fi incompatibilă cu ideea de apartenență la UE. „Ar fi nedrept ca Ucraina să facă parte din Uniunea Europeană, dar să nu aibă drept de vot.” De ce contează: drepturile de decizie, nu doar prezența la masă Poziția Kievului indică faptul că Ucraina nu acceptă o soluție instituțională care i-ar limita influența în procesul decizional european, chiar dacă i-ar oferi acces la discuții. Zelenski cere, în schimb, „un progres substanțial” în negocierile de aderare și afirmă că „a sosit momentul” ca procesul să avanseze „cu adevărat”. În același mesaj, liderul ucrainean le mulțumește oficialilor europeni pentru sprijinul acordat în război și descrie Ucraina drept un „bastion” împotriva agresiunii ruse pentru întregul bloc comunitar. „Apărăm pe deplin Europa, nu parțial și nu cu jumătăți de măsură.” Cui i-a fost trimisă scrisoarea Scrisoarea este adresată către: Antonio Costa, președintele Consiliului European ; Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene; Nikos Christodoulides, președintele Ciprului, țara care deține președinția rotativă a Consiliului UE. Zelenski mai afirmă că schimbarea de la Budapesta după alegerile de luna trecută, prin îndepărtarea premierului ungar Viktor Orban (opozant al aderării Ucrainei), ar fi creat o oportunitate pentru avansarea negocierilor. [...]
Volodimir Zelenski cere SUA să vină cu formate și un calendar pentru noi negocieri de pace cu Rusia , într-un moment în care Kievul încearcă să transforme avantajul de pe front și presiunea sancțiunilor într-un impuls diplomatic, potrivit Economica . În discursul său video de vineri seara, președintele ucrainean a spus că „în acest moment trebuie făcut totul pentru a intensifica eforturile diplomatice” și că așteaptă „un răspuns din partea americană cu privire la posibile formate și la calendarul întâlnirilor”. Declarațiile au venit după o videoconferință cu liderii Marii Britanii, Franței și Germaniei. Zelenski a susținut că evoluția situației de pe câmpul de luptă „nu este în interesul ocupantului” și că Ucraina „continuă să accelereze ritmul” în care distruge efectivele rusești. În viziunea sa, combinația dintre aceste evoluții și „sancțiunile de toate tipurile” ar urma să împingă Rusia spre diplomație. Ce transmite Kievul despre situația de pe front Președintele ucrainean a afirmat că Ucraina a recâștigat controlul a 590 km² de teritoriu ocupat de ruși de la începutul anului și că i-a informat pe Emmanuel Macron, Keir Starmer și Friedrich Merz despre evoluțiile militare. Mesajul Londrei: sprijin european „dublat” în lunile următoare Separat, un comunicat britanic citat în articol arată că Zelenski le-a prezentat liderilor europeni „progresele înregistrate de armata ucraineană în ultimele săptămâni”, în contextul atacurilor repetate ale forțelor președintelui rus Vladimir Putin . Potrivit aceleiași informări, cei trei lideri au confirmat că își vor „dubla sprijinul în lunile următoare” și au apreciat că rezistența în fața agresiunii ruse rămâne esențială pentru securitatea europeană și globală. [...]
Kievul cere SUA să deblocheze „formatul” negocierilor de pace , în timp ce Volodimir Zelenski susține că evoluțiile de pe front și regimul de sancțiuni ar putea împinge Rusia spre diplomație, potrivit Digi24 . În discursul său video de vineri seara, președintele ucrainean a spus că „în acest moment trebuie făcut totul pentru a intensifica eforturile diplomatice” și că așteaptă „un răspuns din partea americană cu privire la posibile formate și la calendarul întâlnirilor”, potrivit Reuters , preluată de Agerpres. Mesajul vine după o videoconferință cu liderii Marii Britanii, Franței și Germaniei. Zelenski a legat direct perspectiva relansării negocierilor de situația militară și de presiunea economică asupra Moscovei, afirmând că evoluția de pe câmpul de luptă „nu este în interesul ocupantului”. „Continuăm să accelerăm ritmul în care distrugem efectivele rusești. Aceasta, împreună cu sancțiunile de toate tipurile, va obliga Rusia să opteze pentru diplomație.” Ce transmite Kievul despre situația de pe front Președintele ucrainean a declarat că i-a informat pe Emmanuel Macron, Keir Starmer și Friedrich Merz despre evoluțiile militare și a susținut că Ucraina a recâștigat controlul a 590 km² de teritoriu ocupat de ruși de la începutul anului. Într-un comunicat citat de Digi24, partea britanică arată că Zelenski le-a prezentat liderilor europeni „progresele înregistrate de armata ucraineană în ultimele săptămâni”, în contextul consolidării apărării în fața atacurilor repetate ale forțelor ruse. Sprijin european „dublat” și miza de securitate Potrivit aceluiași comunicat britanic, liderii Marii Britanii, Franței și Germaniei „au confirmat că își vor dubla sprijinul în lunile următoare” și au apreciat că rezistența în fața agresiunii ruse rămâne esențială pentru securitatea europeană și globală. Din informațiile disponibile în material nu rezultă ce ar însemna concret „dublarea sprijinului” (tipuri de ajutor, valori sau termene), iar detaliile despre eventualele formate de negocieri așteptate de la SUA nu sunt precizate. [...]
Posibila implicare directă a UE în negocierile de pace pentru Ucraina ar putea schimba arhitectura diplomatică a conflictului , după ce Moscova a transmis că este deschisă la discuții și cu europenii, potrivit Euronews . În acest context, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , a vorbit despre reluarea negocierilor și a susținut că trupele ucrainene „dețin inițiativa” pe front. El a mai spus că a furnizat aliaților informații detaliate obținute de servicii despre planurile „militare și politice” ale Rusiei și că Ucraina încearcă să se asigure că Europa va fi implicată în eventualele discuții. Cine ar putea reprezenta Uniunea Europeană Potrivit presei străine citate de Euronews, sunt luate în calcul trei nume pentru a reprezenta Uniunea în discuții: Kaja Kallas , actuala șefă a diplomației europene; Angela Merkel, fost cancelar al Germaniei; Alexander Stubb, președintele Finlandei. Zelenski a indicat și un cadru de consultare cu partenerii europeni, menționând discuții cu Marea Britanie, Franța și Germania în formatul E3 și posibilitatea unor „noutăți” până la finalul săptămânii privind poziția Statelor Unite. Poziția SUA și semnalul venit de la Kremlin Statele Unite transmit că nu au abandonat discuțiile, însă, „pentru moment, nu se întrevăd soluții”, conform declarațiilor secretarului de stat Marco Rubio. Acesta a spus că Washingtonul este pregătit să joace un rol dacă apare o oportunitate pentru discuții „productive”, dar că „în acest moment nu au loc astfel de discuții”. De partea rusă, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că Rusia este „pregătită pentru discuții” cu europenii și a invocat faptul că, în ultimele săptămâni, au apărut în Europa declarații potrivit cărora „mai devreme sau mai târziu” va trebui discutat cu Rusia. Ce urmează și de ce contează Materialul notează că negocierile pentru pace în Ucraina au fost puse „pe pauză” din cauza războiului din Iran, un factor care, potrivit lui Zelenski, concentrează atenția Statelor Unite. În acest cadru, o eventuală intrare a europenilor în negocieri ar putea redefini rolul UE în dosarul de securitate regională, însă, pe baza informațiilor disponibile, nu este confirmat un calendar sau un format concret al discuțiilor. [...]
Ucraina a lovit în noaptea de 21 spre 22 mai mai multe ținte militare rusești, inclusiv depozite de muniții și sisteme de apărare antiaeriană , într-o serie de atacuri care vizează reducerea capacității operaționale a Rusiei pe front și în zonele ocupate, potrivit Kyiv Post , care citează Statul Major General ucrainean. Loviturile au vizat sisteme de apărare antiaeriană, puncte de comandă, centre de control pentru drone și depozite de muniții, precum și concentrări de trupe și treceri peste râuri în teritorii ocupate și pe teritoriul Rusiei, în regiunile Briansk și Kursk, conform aceleiași surse. Ținte: apărare antiaeriană, comandă și logistică Printre țintele menționate se află un sistem rusesc Osa (denumire NATO: SA-8 Gecko) în Donetsk ocupat. Sistemul, introdus în anii 1970, este descris ca unul cu rază scurtă, „all-weather” (capabil să opereze în diverse condiții meteo), iar costul este estimat la 10 milioane de dolari (aprox. 46 milioane lei) pe unitate, potrivit unui raport anterior al serviciului de informații militare al Ucrainei (HUR), citat în material. De asemenea, Ucraina ar fi lovit: puncte de comandă și observație rusești în Novopetrykivka (regiunea Donețk) și Tyotkino (regiunea Kursk, Rusia); un centru de comandă în apropiere de Voskresenka (regiunea Dnipropetrovsk) și un nod de comunicații în Verkhniy Tokmak Druhyi (regiunea Zaporijjea). Drone, depozite de muniții și concentrări de trupe Statul Major General a mai raportat lovituri asupra unor puncte de control al dronelor în Selydove, Malynivka și Vesele (toate în regiunea Donețk). În zona logistică, ar fi fost vizate un depozit de muniții în Velyka Novosilka, un depozit logistic în Donețk ocupat și un alt depozit de aprovizionare militară în Rovenky, în Luhansk ocupat. În paralel, au fost raportate atacuri asupra unor concentrări de trupe rusești în apropiere de Selydove, Ukrainka și Pokrovsk (Donețk), Malynivka (Zaporijjea) și Troebortne (Briansk, Rusia). Au fost lovite și treceri peste râurile Oskil și Bakhmutivka, în apropiere de Holubivka (regiunea Harkiv) și Siversk (Donețk). Context: lovituri și asupra infrastructurii energetice din Rusia Într-un episod separat menționat în articol, președintele Volodîmîr Zelenski a confirmat că drone ucrainene au lovit o rafinărie din regiunea Iaroslavl, în noaptea de joi spre vineri. Ținta probabilă ar fi fost rafinăria Slavneft-YANOS , descrisă ca a șasea ca mărime din Rusia, cu o capacitate anuală de circa 15 milioane de tone de petrol, după un alt atac asupra aceluiași obiectiv, marți. Publicația nu oferă o evaluare independentă a pagubelor și nici reacții din partea Rusiei în materialul citat. [...]
