Știri din categoria Externe

Acasă/Știri/Externe/Marco Rubio la Munchen despre unitatea...

Marco Rubio la Munchen despre unitatea Occidentului - SUA rămâne „un copil al Europei”

Marco Rubio susține unitatea Occidentului la Conferința de Securitate de la Munchen.

Marco Rubio a pledat la Munchen pentru unitatea Occidentului, afirmând că SUA vor rămâne „un copil al Europei”, dar a avertizat că migrația necontrolată amenință coeziunea societăților occidentale. Potrivit HotNews.ro, secretarul de stat american a susținut sâmbătă, 14 februarie 2026, un discurs amplu la Conferința de Securitate de la Munchen, într-un ton diferit față de intervențiile anterioare ale administrației Trump, insistând pe revitalizarea relației transatlantice.

Rubio a subliniat că Statele Unite și Europa „aparțin aceleiași civilizații” și că destinul lor rămâne legat, respingând ideea unei rupturi între cele două maluri ale Atlanticului. În același timp, a criticat ceea ce a numit iluziile „sfârșitului istoriei”, globalizarea fără limite și externalizarea suveranității către instituții internaționale. Migrația în masă nu este o problemă marginală, a spus el, susținând că afectează stabilitatea și identitatea societăților occidentale și că protejarea frontierelor ține de suveranitate, nu de xenofobie.

Mesajele-cheie ale discursului

  • reafirmarea legăturii istorice, culturale și spirituale dintre SUA și Europa;
  • apel la consolidarea alianței, cu „aliați puternici”, capabili să se apere;
  • critici la adresa ONU, considerată ineficientă în dosarele Gaza și Ucraina;
  • promisiunea că SUA nu vor gestiona „declinul controlat al Occidentului”.

De remarcat că, în intervenția de aproape 30 de minute, Rubio nu a menționat Rusia și nici NATO. În sesiunea de întrebări, el a declarat că Washingtonul va testa disponibilitatea Moscovei pentru o soluție negociată în Ucraina, subliniind că un eventual acord trebuie să fie „just și durabil”. Referitor la China, a pledat pentru menținerea canalelor de comunicare, chiar dacă interesele nu sunt aliniate.

Marco Rubio discutând despre unitatea Occidentului la Conferința de Securitate de la Munchen.

Discursul a fost primit cu aplauze prelungite, o parte a audienței ridicându-se în picioare. În context, lideri europeni precum Friedrich Merz și Emmanuel Macron au vorbit despre necesitatea reînnoirii relației transatlantice și a unei Europe mai puternice, capabile să-și definească propriile reguli de securitate.

Recomandate

Articole pe același subiect

Gavin Newsom discutând despre politica externă a SUA la München.
Externe13 feb. 2026

Democrații americani cer Europei să adopte o poziție fermă față de Trump – mesaj transmis la München

Democrații americani vor cere liderilor europeni să adopte o poziție fermă față de Donald Trump, la Conferința de Securitate de la München, într-un context de tensiuni privind direcția politicii externe a SUA , relatează The Guardian . Printre democrații prezenți la München se numără guvernatorul Californiei, Gavin Newsom , congresmena din New York Alexandria Ocasio-Cortez, senatorul de Arizona Ruben Gallego și guvernatoarea statului Michigan, Gretchen Whitmer. Aceștia intenționează să transmită un mesaj clar liderilor europeni: să nu cedeze în fața stilului confruntațional al președintelui republican. Gavin Newsom a declarat că „supunerea în fața nevoilor lui Trump” face Europa „să pară patetică pe scena mondială”, iar senatorul Gallego a acuzat administrația republicană că afectează reputația internațională a Statelor Unite prin decizii considerate impulsive. Delegația oficială americană este condusă de secretarul de stat Marco Rubio , însă în interiorul Europei există diferențe de abordare. Președintele Franței, Emmanuel Macron, susține o linie mai fermă în fața politicii externe a lui Trump, în timp ce secretarul general al NATO, Mark Rutte , avertizează că sprijinul și buna dispoziție a SUA rămân esențiale pentru securitatea europeană. Conferința de la München are loc într-un moment în care relațiile transatlantice sunt puse la încercare, iar liderii europeni încearcă să găsească un echilibru între menținerea parteneriatului strategic cu Washingtonul și apărarea intereselor proprii. [...]

Donald Trump susține un discurs despre politica America First la un eveniment.
Externe14 feb. 2026

Analiză Focaldata: Lumea se aliniază tot mai mult cu China - SUA pierde aliați sub Trump

Analiza voturilor din ONU arată că SUA se îndepărtează de aliați, iar centrul de greutate geopolitic se mută spre China , pe fondul revenirii lui Donald Trump la Casa Albă. Potrivit unei analize publicate de The Guardian , care citează raportul Focaldata – „Mapping the New Geopolitical Axis” , agenda „America First” a accelerat realinierea diplomatică globală în favoarea Beijingului. Studiul Focaldata analizează voturile din Adunarea Generală a ONU ca indicator al alinierii geopolitice. Țările care votează constant în același sens sunt considerate apropiate strategic. Concluzia cercetării: numărul statelor puternic aliniate cu Washingtonul a scăzut dramatic, de la 46 în perioadele Obama și Biden la doar șapte în actualul mandat Trump. În schimb, blocul de 73 de țări apropiate de China a rămas stabil. Europa se îndepărtează de Washington Printre cele mai semnificative schimbări de vot se află aliați tradiționali ai SUA precum Canada, Germania, Marea Britanie, Japonia și Coreea de Sud. Raportul arată că alinierea Regatului Unit la pozițiile americane este la cel mai scăzut nivel de la începutul măsurătorilor. Un moment de ruptură a fost votul din februarie 2025 privind războiul din Ucraina, când SUA au votat împotriva unei rezoluții de condamnare a Rusiei, alături de Moscova, Belarus și Coreea de Nord. De asemenea, Washingtonul a respins rezoluții privind Gaza, mediul, sănătatea și migrația, unde majoritatea statelor occidentale au votat diferit. China își consolidează influența Potrivit analizei Focaldata, economia cumulată a țărilor apropiate de China depășește în prezent pe cea a statelor ferm aliniate SUA. Economiile cu cea mai rapidă creștere – din Asia, Africa și America Latină – tind să graviteze mai aproape de Beijing. Autorii raportului compară influența americană cu un „turn Jenga”, dependent de un bloc european tot mai fragil, în timp ce rețeaua Chinei este mai difuză și mai rezilientă. Concluzia indică o tendință structurală: centrul de greutate geopolitic global s-ar putea muta oficial în zona de influență a Chinei până la finalul anilor 2030, dacă actualele evoluții continuă. [...]

Giorgia Meloni și Donald Trump zâmbind într-un cadru oficial, cu decor elegant în fundal.
Externe14 feb. 2026

Giorgia Meloni refuză aderarea deplină la Consiliul pentru Pace al lui Trump - Italia va fi observator

Italia va participa doar ca observator la Consiliul pentru Pace lansat de Donald Trump , a anunțat premierul Giorgia Meloni , invocând limite constituționale care împiedică aderarea deplină. Potrivit Știrile ProTV , Meloni a precizat că invitația transmisă de Washington pentru statutul de observator reprezintă „o soluție bună”. Deși este percepută drept una dintre liderii europeni cu relații apropiate de Trump, Meloni a declarat anterior că Italia nu poate deveni membră a Consiliului pentru Pace din motive constituționale. Noul format a fost lansat oficial de președintele american la Forumul Economic Mondial de la Davos. Un format contestat în Europa Consiliul pentru Pace a fost conceput inițial pentru a superviza reconstrucția Fâșiei Gaza, însă ambițiile sale s-ar putea extinde la gestionarea altor conflicte globale. Mai multe state europene privesc inițiativa ca pe o posibilă încercare de a submina rolul ONU și au refuzat participarea. Până în prezent, doar Bulgaria și Ungaria sunt state membre ale Uniunii Europene care au confirmat aderarea la acest organism, alături de alte țări din afara UE. Meloni a subliniat că, în contextul eforturilor de stabilizare a Orientului Mijlociu, este importantă o prezență italiană și europeană, chiar și într-un rol limitat. Decizia Italiei reflectă echilibrul delicat dintre relația bilaterală cu Washingtonul și poziționarea comună a Uniunii Europene față de noua inițiativă americană. [...]

Tensiuni între liderii SUA și Israel pe tema Iranului.
Externe13 feb. 2026

Schismă tot mai vizibilă între Washington și Ierusalim – miza este strategia față de Iran

Relația dintre Donald Trump și Israel traversează o perioadă de tensiuni vizibile, pe fondul divergențelor legate de Iran și al intervențiilor publice ale liderului american în politica internă israeliană , potrivit unei analize publicate de Sky News . Tensiunile au devenit evidente după ce Trump l-a criticat dur pe președintele israelian Isaac Herzog, spunând că ar trebui „să-i fie rușine” pentru că nu i-a acordat grațiere premierului Benjamin Netanyahu , judecat pentru acuzații de mită, fraudă și abuz de încredere. Netanyahu, care a solicitat oficial o grațiere la finalul anului trecut, susține că procesul i-a afectat capacitatea de a conduce țara, în timp ce opozanții afirmă că doar cei vinovați cer iertare. Deși Trump continuă să-l trateze pe Netanyahu drept un aliat apropiat, diferențele de viziune privind Iranul sunt tot mai clare. Israelul insistă pentru măsuri ferme împotriva programului militar și a rețelei de aliați regionali ai Teheranului, în timp ce Washingtonul pare concentrat în principal pe limitarea îmbogățirii nucleare și evitarea unei intervenții militare directe. Vicepreședintele JD Vance ar fi exprimat rezerve serioase față de o eventuală acțiune militară americană, invocând riscul unor represalii iraniene asupra bazelor SUA din Orientul Mijlociu. În acest context, guvernul israelian ar lua în calcul inclusiv opțiunea unor acțiuni unilaterale, însă cu sprijin logistic american, inclusiv reînnoirea stocurilor de interceptoare pentru sistemul Iron Dome . Vizita recentă a lui Netanyahu la Washington, a șasea de la revenirea lui Trump la Casa Albă, a avut un profil scăzut și s-a încheiat fără conferință de presă, semn al unei relații mai complicate decât în trecut. Pe plan intern, Netanyahu se confruntă cu alegeri generale în cursul acestui an și cu presiuni juridice atât în Israel, cât și pe plan internațional, fiind vizat de acuzații și la Curtea Penală Internațională. În acest context, relația cu administrația Trump rămâne un pilon esențial al strategiei sale politice externe. [...]

Două persoane strâng mâinile într-un context de acord comercial internațional.
Externe13 feb. 2026

SUA și Taiwan reduc taxele vamale la 15% – acord comercial cu impact major asupra schimburilor bilaterale

Statele Unite și Taiwan au semnat un acord care reduce taxele vamale la maximum 15% pentru produsele taiwaneze , potrivit Economica.net , care citează AFP și Agerpres. Înțelegerea, oficializată joi, aduce tarifele aplicate mărfurilor din Taiwan la același nivel cu cele pentru produsele europene și japoneze. Conform Biroului Reprezentantului pentru Comerț al Casei Albe ( USTR ), acordul prevede și măsuri asumate de Taipei pentru eliminarea practicilor comerciale considerate neloiale și pentru facilitarea accesului produselor americane pe piața taiwaneză. Astfel, Taiwanul se angajează să elimine sau să reducă 99% din barierele tarifare pentru bunurile din SUA și să diminueze obstacolele netarifare în domenii precum autovehiculele, produsele farmaceutice și dispozitivele medicale, inclusiv prin acceptarea standardelor americane. Acordul include și angajamente privind respectarea proprietății intelectuale, îmbunătățirea condițiilor de muncă și consolidarea legislației de mediu. În paralel, Taiwanul va comanda produse energetice americane – gaze naturale lichefiate și petrol – în valoare de peste 44 de miliarde de dolari, precum și echipamente pentru rețele electrice de 25 de miliarde de dolari. Pentru Washington , înțelegerea consolidează lanțurile de aprovizionare, în special în sectorul tehnologic . Totuși, politica tarifară promovată de președintele Donald Trump ar putea fi analizată de Curtea Supremă a SUA, care urmează să decidă dacă taxele generalizate au fost aplicate în conformitate cu Constituția . [...]

Vladimir Medinski discutând despre negocierile de pace la Geneva.
Externe14 feb. 2026

Consilierul lui Putin, Vladimir Medinski, conduce delegația rusă la Geneva - Schimbare față de runda anterioară de negocieri de la Abu Dhabi

Volodimir Zelenski spune că SUA cer prea des concesii Ucrainei , în contextul negocierilor de pace mediate de Washington, potrivit AGERPRES , care citează Reuters. Declarațiile au fost făcute sâmbătă, 14 februarie, la Conferința de Securitate de la Munchen, cu câteva zile înaintea unor discuții programate la Geneva. Zelenski a spus că speră ca întâlnirile trilaterale de săptămâna viitoare să fie „serioase” și „substanțiale”, dar a indicat o problemă de fond în modul în care se conturează agenda: în percepția sa, se discută prea mult despre concesii din partea Kievului și insuficient despre concesii din partea Moscovei. În același discurs, el a descris situația ca pe o conversație în care părțile par să vorbească „despre lucruri complet diferite”. Pe linia presiunii americane, liderul ucrainean a afirmat că simte „puțină” presiune din partea președintelui SUA, Donald Trump , după ce acesta declarase vineri că Zelenski nu ar trebui să rateze „oportunitatea” de a face pace în curând. În lectura Kievului, această insistență riscă să se traducă într-o așteptare repetată ca Ucraina să accepte compromisuri, fără o cerință comparabilă adresată Rusiei, ceea ce ar putea afecta echilibrul negocierilor și, implicit, rezultatul lor. În pofida criticilor, Zelenski a subliniat că își dorește ca SUA să rămână implicate în proces și a reluat ideea că Europa este în prezent marginalizată, dar ar trebui să aibă un rol mai important. El a amintit și o preocupare mai veche: apropierea alegerilor de la jumătatea mandatului pentru Congresul SUA ar putea împinge administrația americană spre teme interne după vara acestui an, cu efecte asupra continuității efortului diplomatic. Negocierile vin după două runde recente de convorbiri mediate de SUA la Abu Dhabi, descrise de ambele părți drept constructive, însă fără progrese majore. Pentru reuniunea de la Geneva, Rusia a anunțat că delegația va fi condusă de Vladimir Medinski, consilier al lui Vladimir Putin , în locul șefului informațiilor militare Igor Kostiukov, care a condus echipa rusă la Abu Dhabi; surse ucrainene l-au criticat anterior pe Medinski, acuzându-l că evită discuțiile de substanță. [...]