Știri
Știri din categoria Externe
Marco Rubio a pledat la Munchen pentru unitatea Occidentului, afirmând că SUA vor rămâne „un copil al Europei”, dar a avertizat că migrația necontrolată amenință coeziunea societăților occidentale. Potrivit HotNews.ro, secretarul de stat american a susținut sâmbătă, 14 februarie 2026, un discurs amplu la Conferința de Securitate de la Munchen, într-un ton diferit față de intervențiile anterioare ale administrației Trump, insistând pe revitalizarea relației transatlantice.
Rubio a subliniat că Statele Unite și Europa „aparțin aceleiași civilizații” și că destinul lor rămâne legat, respingând ideea unei rupturi între cele două maluri ale Atlanticului. În același timp, a criticat ceea ce a numit iluziile „sfârșitului istoriei”, globalizarea fără limite și externalizarea suveranității către instituții internaționale. Migrația în masă nu este o problemă marginală, a spus el, susținând că afectează stabilitatea și identitatea societăților occidentale și că protejarea frontierelor ține de suveranitate, nu de xenofobie.
De remarcat că, în intervenția de aproape 30 de minute, Rubio nu a menționat Rusia și nici NATO. În sesiunea de întrebări, el a declarat că Washingtonul va testa disponibilitatea Moscovei pentru o soluție negociată în Ucraina, subliniind că un eventual acord trebuie să fie „just și durabil”. Referitor la China, a pledat pentru menținerea canalelor de comunicare, chiar dacă interesele nu sunt aliniate.
Discursul a fost primit cu aplauze prelungite, o parte a audienței ridicându-se în picioare. În context, lideri europeni precum Friedrich Merz și Emmanuel Macron au vorbit despre necesitatea reînnoirii relației transatlantice și a unei Europe mai puternice, capabile să-și definească propriile reguli de securitate.
Recomandate
O instanță federală de apel a cerut reanalizarea desemnării DJI ca „companie militară chineză”, după ce a constatat că judecătorul de fond a acceptat o concluzie-cheie a Pentagonului fără să consulte probele clasificate care o susțin, potrivit Tom's Hardware . Decizia nu scoate însă compania de pe lista Pentagonului: DJI rămâne pe „Section 1260H list” în timp ce dosarul se întoarce la instanța inferioară. Miza este una de reglementare, cu efecte directe asupra accesului DJI la piața americană și asupra contractelor publice: includerea pe lista Pentagonului funcționează ca o etichetă oficială cu potențial de a alimenta restricții suplimentare, într-un moment în care SUA își înăspresc cadrul pentru dronele fabricate în străinătate. De ce a intervenit instanța de apel Curtea de Apel pentru Circuitul D.C . a „întors parțial” hotărârea anterioară, reținând că judecătorul de fond a menținut afirmația centrală a guvernului – că DJI „contribuie la baza industrială de apărare a Chinei” – fără să fi citit versiunea clasificată a dovezilor. În versiunea neclasificată a raportului Pentagonului din decembrie 2024, secțiunea care ar explica această concluzie este integral cenzurată, cu excepția titlului, potrivit opiniei instanței. Judecătorul de circuit Bradley Garcia a scris că nu există „nicio justificare declarată public” pentru această concluzie a Departamentului Apărării, iar completul a criticat faptul că instanța de fond s-a bazat pe depuneri ale guvernului și pe alte părți ale raportului, în loc să evalueze acțiunea agenției strict pe temeiurile invocate de agenție în documentația relevantă. Ce rămâne valabil împotriva DJI și de ce compania nu iese de pe listă acum Instanța de apel a respins celelalte argumente ale DJI, astfel că firma rămâne, deocamdată, pe lista Pentagonului. Completul a menținut constatarea că DJI a primit în mod conștient sprijin din partea statului chinez prin recunoașterea din 2021 ca „ National Enterprise Technology Center ”, statut acordat de Comisia Națională pentru Dezvoltare și Reformă (NDRC) din China. În raportul Pentagonului sunt invocate beneficii asociate acestui statut, inclusiv: subvenții în numerar de 5 milioane până la 15 milioane de yuani; cote preferențiale de impozitare pentru echipamente importate; sprijin financiar din fonduri de capital de stat. Avocații DJI au susținut că firma nu ar fi primit asistență prin această recunoaștere, dar instanța a respins argumentul ca fiind o „afirmație interesată” a apărării. Separat, instanța a arătat că, pentru a câștiga capătul de cerere privind încălcarea dreptului la un proces echitabil (due process), DJI trebuia să demonstreze că desemnarea îi blochează în linii mari activitatea comercială. Completul a citat mărturii potrivit cărora DJI ar deține 90% din piața globală de drone de consum și aproape 70% din sectorul dronelor per ansamblu și a concluzionat că pierderea unor contracte și interdicțiile la nivel de state americane „sunt mult sub” pragul necesar. Ce urmează: acces la probe clasificate și o listă nouă, cu alte justificări Dosarul revine la judecătorul Paul Friedman, care poate examina acum dosarul clasificat și decide dacă acesta susține afirmația că DJI contribuie la baza industrială de apărare a Chinei. Instanța de apel a lăsat la latitudinea lui Friedman dacă avocații DJI vor primi vreun acces la materialul clasificat. În paralel, Pentagonul a publicat la începutul lunii iunie o nouă listă 1260H, în timpul apelului, cu justificări noi pentru includerea DJI, inclusiv o desemnare „Single Champion” și presupuse afilieri cu Ministerul Industriei și Tehnologiei Informației din China și cu Poliția Armată Populară. Judecătorii au notat că aceste justificări noi ridică problema dacă acțiunea DJI împotriva desemnării din ianuarie 2025 a rămas fără obiect, dar au lăsat cauza să continue pe baza dosarului actual. Totodată, chiar și o eventuală victorie la rejudecare nu ar afecta automat listarea din iunie, care se sprijină pe temeiuri diferite, în baza amendamentelor din NDAA 2024. În acest context, desemnarea se suprapune peste alte măsuri menționate în material: tarife de până la 100% pentru drone fabricate în străinătate și interdicția FCC privind dronele noi fabricate în afara SUA, pe care DJI o contestă separat în Circuitul al Nouălea. [...]
Escaladarea retoricii militare iraniene pune sub semnul întrebării șansele unui acord de pace cu SUA , cu doar 24 de ore înainte de expirarea termenului de 60 de zile prevăzut într-un memorandum semnat în iunie, potrivit HotNews . Statul Major al Armatei Iraniene a transmis duminică, într-un comunicat, că nu va ceda în fața Statelor Unite până la „înfrângerea lor completă”. Mesajul a fost emis cu ocazia aniversării întoarcerii prizonierilor din războiul Iran–Irak (1980–1988), potrivit agenției Tasnim, citată de EFE și Agerpres. „Până la înfrângerea completă a duşmanilor americano-sionişti din regiune, la restabilirea drepturilor eroicei naţiuni iraniene şi la capitularea inamicului, nu vom ceda în faţa Statelor Unite.” Termenul-limită din memorandum, pe fondul reluării ostilităților Iranul și SUA au semnat la 17 iunie un memorandum de înțelegere care prevedea încetarea imediată a operațiunilor militare și un termen de 60 de zile pentru negocierea unui acord final de pace. Declarația de duminică vine cu o zi înainte de expirarea acestui termen. În același timp, în material se arată că ostilitățile au fost reluate pe 7 iulie, după ce Washingtonul a acuzat Teheranul că a atacat nave comerciale în Strâmtoarea Ormuz . Au urmat noi atacuri aeriene americane împotriva sudului Iranului, iar ulterior cele două părți s-au acuzat reciproc de încălcarea memorandumului. Ce revendică Teheranul și cum își justifică poziția Comunicatul militar invocă apărarea „cererilor legitime” și „restaurarea drepturilor” poporului iranian și ale liderului suprem, Mojtaba Khamenei, fără să detalieze care sunt aceste cereri. Totodată, Statul Major General susține că forțele iraniene, confruntate cu „cea mai bine echipată armată din lume” (o referire la SUA), ar fi reușit să „îngenuncheze” liderii acesteia. Ce urmează Din informațiile prezentate nu reiese dacă există negocieri active în ultimele 24 de ore ale termenului sau dacă părțile pregătesc o prelungire a memorandumului. Cert este că, pe fondul reluării confruntărilor și al acuzațiilor reciproce, mesajul de „înfrângere completă” indică o înăsprire a poziției publice a Teheranului exact în momentul în care ar fi trebuit închis un acord final. [...]
Schimbările climatice sunt principalul motor al valurilor de căldură marină din acest an , iar efectele se văd deja în pescuit, infrastructură energetică și riscul de fenomene meteo extreme în zonele de coastă, potrivit unei analize citate de Politico . Oamenii de știință avertizează că supraîncălzirea mărilor europene amenință ecosisteme și comunități costiere, cu consecințe economice directe. În această săptămână, Atlanticul și Marea Mediterană au fost „mult mai calde decât normal”, iar în unele zone din jurul Europei temperaturile au ajuns la 6°C peste medie , conform studiului publicat miercuri de consorțiul World Weather Attribution (WWA) . Cercetătorii spun că încălzirea globală este factorul determinant al temperaturilor ridicate ale oceanelor din 2026. Cât de mult s-au încălzit apele și unde Analiza a folosit metode evaluate științific (peer-reviewed) și a acoperit patru regiuni: Mediterana de Est și de Vest, Atlanticul din zona Golfului Biscaya și a Peninsulei Iberice, respectiv mările din jurul Irlandei și vestului Marii Britanii. Potrivit cercetătorilor, schimbările climatice au crescut temperaturile astfel: +2°C în ambele regiuni ale Mediteranei (Est și Vest); +1,4°C în apele din zona Iberică; +1,3°C în mările din jurul Irlandei. Catherine Gregory, cercetător în știința climei la Universitatea din Berna, a indicat că, până în iulie, temperatura medie a întregii Mări Mediterane a depășit 27°C , „cea mai ridicată valoare pentru luna iulie din înregistrări”. Aceeași sursă menționează și o măsurătoare cu o baliză la vest de Mallorca de peste 33°C în larg . De ce contează pentru economie: pescuit, energie, risc de furtuni Căldura din oceane afectează direct speciile marine și lanțurile economice dependente de ele. Studiul notează că temperaturile ridicate pot dăuna speciilor, pot favoriza înmulțirea meduzelor și pot crește riscul de furtuni distructive mai târziu în an. John Bruno, ecolog la University of North Carolina at Chapel Hill și coautor al studiului, descrie un efect de redistribuire a speciilor („câștigători și perdanți”), cu dispariții locale și proliferări în alte zone. În Regatul Unit, pescarii au observat extinderea caracatițelor spre nord , care afectează capturile de crustacee prin consumul de crabi. În Franța, meduzele au ajuns să blocheze centrale nucleare , un impact operațional care poate complica funcționarea infrastructurii energetice în perioade sensibile. Pe lângă ecosisteme și pescuit, valurile de căldură marină amplifică riscurile pentru comunitățile de coastă: mările mai calde cresc combinația periculoasă de căldură și umiditate la țărm și acumulează umezeală ce poate alimenta furtuni. Cercetătorii dau ca exemplu inundațiile mortale din Valencia din 2024 , asociate în analiză cu rolul apelor calde în intensificarea fenomenelor. Dimensiunea fenomenului: cât din mare e afectat Cercetătorii au comparat situația din 2026 cu un scenariu simulat „fără schimbări climatice” și au concluzionat că încălzirea globală a extins semnificativ aria valurilor de căldură marină: în Golful Biscaya: 90% din zonă afectată în 2026, față de 40% fără încălzire globală; în Mediterana de Vest: 80% în 2026, față de 40% fără încălzire globală; în Mediterana de Est: 70% în 2026, față de 9% fără încălzire globală; în jurul Irlandei: 80% în 2026, față de 30% fără încălzire globală. În context, oamenii de știință reamintesc că oceanele absorb „marea majoritate” a surplusului de căldură generat de arderea combustibililor fosili, ceea ce face ca episoadele de încălzire extremă să aibă efecte în cascadă: de la biodiversitate și pescuit, până la infrastructură și riscuri meteo pentru zonele de coastă. [...]
Donald Trump își împinge echipa să pregătească o întâlnire cu Kim Jong Un în această toamnă , un semnal că Washingtonul ar putea încerca să redeschidă canalul de negociere directă cu Phenianul într-un moment în care SUA își calibrează și postura militară în regiune, potrivit Agerpres . Informația a fost relatată de The Wall Street Journal, citat de Anadolu și Reuters, care notează că Trump ar fi discutat în privat despre o întâlnire personală cu liderul nord-coreean în timpul următoarei sale vizite în Asia. Aceasta „ar putea avea loc în noiembrie”, când liderii mondiali se reunesc pentru summitul Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC) de la Shenzhen, în China. Ce se știe concret și ce lipsește Deocamdată, „nu există nicio planificare oficială” pentru o întâlnire Trump–Kim, conform articolului citat. Totuși, interesul lui Trump pentru un nou summit indică o revenire la strategia de dialog direct, după cele trei întâlniri pe care cei doi le-au avut în primul mandat al lui Trump. Un oficial al Casei Albe a spus că Trump și Kim se vor întâlni „la un moment potrivit”. Misiunea Coreei de Nord la ONU nu a răspuns imediat unei solicitări de comentariu. Legătura cu postura militară a SUA în regiune Contextul imediat este relevant: declarațiile vin după ce Trump a cerut Pentagonului să „reducă substanțial” exercițiile militare comune planificate cu Coreea de Sud, invocând costurile și relația sa cu liderul nord-coreean. Trump a susținut, de asemenea, că Kim a răspuns solicitării sale de a avea o discuție și a respins sugestia că Phenianul nu ar fi reacționat. „Kim Jong Un m-a tratat întotdeauna cu mare respect și ne-am întâlnit în numeroase ocazii, de fapt, două ocazii principale, am vorbit și am petrecut timp împreună. Îl înțeleg. El mă înțelege”, a spus el. În lipsa unei confirmări oficiale privind o agendă și un format, rămâne neclar dacă demersul se va concretiza într-o întâlnire propriu-zisă sau va rămâne la nivel de semnal politic. [...]
Apelul fostului ministru al apărării pentru alegeri deschide o breșă politică la Kiev, în plin război , într-un moment în care Ucraina funcționează sub lege marțială, iar scrutinurile sunt suspendate, potrivit BBC . Mihailo Fedorov , demis „neașteptat” de președintele Volodimir Zelenski la finalul lunii iulie, a cerut organizarea alegerilor pe timp de război, într-un mesaj video publicat marți pe YouTube. El susține că „democrația nu poate fi ținută ostatică de Rusia” și că Ucraina luptă „tocmai pentru că vrem să rămânem un stat european liber”. În prezent, alegerile sunt suspendate în baza legii marțiale, în vigoare de la invazia Rusiei la scară largă din 2022. Zelenski nu a reacționat public la mesajul lui Fedorov, iar apelul este descris drept cea mai mare provocare la adresa președintelui ucrainean de la începutul războiului. De ce contează: presiune pe conducere și pe arhitectura decizională în război Demiterea lui Fedorov a stârnit proteste în toată țara, iar în videoclip acesta vorbește despre necesitatea unui „mecanism legal, sigur și realist” care să permită reluarea unui proces democratic „chiar și în mijlocul unui război prelungit”. În același timp, el afirmă că Ucraina se confruntă cu o „criză sistemică de guvernare”, invocând și corupția ca factor care afectează efortul de război. Pe durata mandatului la Apărare, lui Fedorov i se atribuie că a energizat ministerul, a condus o campanie anticorupție și a folosit date și informații pentru a analiza și a încerca să îmbunătățească performanța armatei pe front. Context: schimbări la vârful Apărării și tensiuni în armată Potrivit materialului, demiterea lui Fedorov este asociată pe scară largă cu tensiuni între el și comandantul-șef al armatei, Oleksandr Syrskyi. Syrskyi a fost, la rândul său, înlocuit câteva săptămâni mai târziu, după săptămâni de proteste care au pus presiune pe președinte. Zelenski l-a numit pe Evgheni Khmara, descris ca având un profil politic discret și experiență în Serviciul de Securitate, ca ministru interimar al apărării. Fedorov spune că i-au fost oferite și alte funcții în guvern, inclusiv viceprim-ministru pentru inovație militară, dar că nu intenționează să revină decât ca ministru al apărării. Profil: accent pe tehnologie, drone și achiziții Fedorov este prezentat ca fost ministru al transformării digitale, rol din care a inițiat „Armata IT a Ucrainei” (voluntari pentru atacuri cibernetice) și a condus o campanie de strângere de fonduri numită „Armata Dronelor”. Ca ministru al apărării, și-a păstrat concentrarea pe drone, război de înaltă tehnologie și achiziții publice. Materialul notează și că el i-a cerut fondatorului SpaceX, Elon Musk, să împiedice Rusia să folosească sateliții Starlink pentru atacuri cu drone, un demers despre care se crede că a perturbat semnificativ operațiunile Rusiei. Pe front: intensificarea atacurilor cu drone și escaladarea loviturilor În ultimele săptămâni, Ucraina și-a intensificat atacurile la distanță lungă în Rusia, vizând rafinării de petrol și depozite ale retailerului online Wildberries. Un atac de sâmbătă seara a implicat circa 600 de drone, potrivit guvernatorului regional Andrei Vorobiev, iar oficiali regionali au raportat nouă morți și 23 de răniți în cele mai recente atacuri ucrainene din Rusia. Separat, materialul menționează că 17 persoane au fost ucise marți dimineața într-un atac rusesc asupra Ucrainei. Totodată, premierul britanic Andy Burnham și-a reafirmat sprijinul pentru Ucraina după avertismente ale Moscovei privind „consecințe” legate de folosirea dronelor de fabricație britanică în atacurile ucrainene recente. [...]
Mesajul lui Trump că Strâmtoarea Ormuz este „deschisă” nu schimbă încă riscul pentru fluxurile de petrol , în condițiile în care traficul maritim rămâne redus, iar SUA și Iranul se contrazic public pe tema navigației și a negocierilor, potrivit HotNews . Președintele american Donald Trump a transmis marți că „nu sunt discuții sau conversații în desfășurare sau programate” cu Iranul și a susținut că Strâmtoarea Ormuz este „deschisă și operațională”, în timp ce „blocada navală rămâne deplin în vigoare”. În același mesaj publicat pe Truth Social , Trump a afirmat că „toate minele marine au fost înlăturate sau detonate”. De ce contează: Ormuz rămâne un punct de presiune pentru piața petrolului Dincolo de declarațiile politice, datele de trafic maritim indică faptul că doar un număr redus de nave încearcă să tranziteze în prezent Strâmtoarea Ormuz. Este o arteră strategică: înainte de războiul din acest an, prin zonă trecea de regulă o cincime din petrolul livrat la nivel mondial. În plus, luni dimineața, după expirarea acordului semnat în iunie între SUA și Iran, o navă a fost lovită de un „proiectil necunoscut” în strâmtoare, un episod care amplifică percepția de risc operațional pentru transportatori și asigurători. Poziția Iranului: condiții pentru redeschidere și reluarea angajamentelor Mai devreme în aceeași zi, negociatorul-șef iranian Mohammad Baqer Qalibaf declarase că Strâmtoarea Ormuz va rămâne închisă până când SUA vor respecta condițiile acordului interimar de încetare a focului semnat în iunie, acord care a expirat luni. Condițiile invocate de Teheran includ, potrivit aceleiași surse: ridicarea blocadei SUA asupra porturilor iraniene; ridicarea sancțiunilor petroliere; eliberarea activelor iraniene înghețate în străinătate; încetarea amenințărilor și a operațiunilor militare „pe toate fronturile”. Context: acordul interimar a expirat, iar escaladarea a reluat blocada Acordul interimar SUA–Iran semnat pe 17 iunie permisese redeschiderea Strâmtorii Ormuz și relaxarea sancțiunilor, urmând să fie continuat cu negocieri suplimentare timp de 60 de zile pentru un acord final, inclusiv pe dosarul nuclear și sancțiuni. Negocierile „nu au dus însă la niciun rezultat”. Pe 8 iulie, după ce a acuzat Iranul de noi atacuri asupra navelor din strâmtoare, Trump a ordonat reluarea atacurilor aeriene asupra Iranului, după trei luni de pauză determinate de un armistițiu care suspendase campania militară americano-israeliană lansată pe 28 februarie. Tot atunci, Trump a spus că nu mai consideră valabil acordul din iunie și a ordonat reimpunerea blocadei navale asupra porturilor Iranului, iar Iranul a răspuns cu lovituri asupra bazelor americane din țări aliate SUA și prin blocarea din nou a navigației în Strâmtoarea Ormuz. [...]
