Știri
Tag: conferinta de securitate

Hillary Clinton a calificat drept „rușinoasă” poziția administrației Trump față de Ucraina , acuzându-l pe actualul președinte american că subminează unitatea Occidentului și angajamentele internaționale asumate de Statele Unite. Declarațiile au fost făcute la Conferința de securitate de la München și sunt relatate de Gândul . Fosta candidată democrată la președinția SUA a susținut că presiunile asupra Kievului pentru a accepta un acord cu Vladimir Putin echivalează cu o capitulare. În opinia sa, Ucraina „luptă în prima linie pentru democrația noastră”, suportând pierderi umane și distrugeri masive, în timp ce administrația de la Washington ar forța o soluție dezavantajoasă. Clinton l-a acuzat direct pe Donald Trump că „a trădat Occidentul” și că a abandonat valori fundamentale precum Carta NATO , Carta Atlanticului și Declarația Universală a Drepturilor Omului. Ea a afirmat că liderul de la Casa Albă fie nu înțelege amploarea suferinței provocate de război, fie nu îi pasă de consecințe. În intervenția sa, Hillary Clinton a propus o strategie mai dură de sprijin militar pentru Kiev, considerând că doar presiunea reală asupra infrastructurii strategice ruse poate crea condiții pentru negocieri serioase. Printre măsurile menționate: livrarea de rachete Tomahawk; suplimentarea sistemelor Patriot; permisiunea de a lovi ținte din interiorul Rusiei; atacarea rafinăriilor și a amplasamentelor de rachete. Potrivit acesteia, simplele pierderi de personal militar nu reprezintă „suficientă durere” pentru Kremlin, iar negocierile ar deveni credibile doar în momentul în care costurile interne pentru Moscova cresc semnificativ. Declarațiile vin într-un context tensionat, în care administrația Trump este criticată de o parte a aliaților occidentali pentru schimbarea de ton față de conflictul din Ucraina. Rivalitatea politică dintre Hillary Clinton și Donald Trump datează din alegerile prezidențiale din 2016, când democrata a pierdut scrutinul, iar diferențele de viziune în politica externă rămân evidente și în 2026. [...]

Zelenski cere Germaniei rachete Taurus cu rază de 500 km în ziua 1.452 a războiului, reafirmând la Conferința de Securitate de la Munchen că Ucraina are nevoie de aceste arme pentru a lovi ținte aflate în profunzimea teritoriului rus, potrivit Gândul . Conflictul declanșat pe 24 februarie 2022 a intrat duminică, 15 februarie 2026, în al patrulea an, iar solicitarea Kievului readuce în prim-plan dezbaterea sensibilă de la Berlin privind livrarea armamentului cu rază lungă de acțiune. Întrebat dacă Ucraina are nevoie de rachetele Taurus, care pot atinge ținte la aproximativ 500 de kilometri, președintele ucrainean a răspuns fără echivoc: „Da!”. Cu toate acestea, el a precizat că nu există, deocamdată, o decizie finală privind furnizarea acestor sisteme. Poziția Germaniei Berlinul a ezitat constant în această privință: fostul cancelar Olaf Scholz a respins anterior solicitarea, invocând riscul escaladării conflictului ; actualul cancelar Friedrich Merz nu a exclus public posibilitatea livrării, dar nu a anunțat un angajament ferm. Kievul susține că rachetele Taurus ar permite lovirea infrastructurii militare ruse aflate la distanță mare, inclusiv în interiorul Federației Ruse. Moscova avertizează însă că furnizarea unor astfel de arme ar amplifica tensiunile și ar implica direct statele occidentale în conflict. Context militar Rusia continuă atacurile asupra orașelor ucrainene cu drone și rachete de croazieră, în timp ce Ucraina încearcă să-și consolideze capacitatea de răspuns și de descurajare. Cererea pentru sistemul Taurus vine într-un moment în care sprijinul occidental rămâne esențial pentru menținerea frontului. Decizia Berlinului ar putea influența echilibrul militar din regiune și relațiile dintre Germania și Rusia, într-un conflict care rămâne cel mai amplu din Europa după Al Doilea Război Mondial. [...]