Știri
Știri din categoria Externe
Un atac direct asupra centralei nucleare Barakah ar putea declanșa o criză regională cu efecte economice și logistice majore, pe fondul riscului de contaminare radioactivă și al tensiunilor din Golf, potrivit Mediafax. Avertismentul a fost transmis marți de directorul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, într-o reuniune de urgență a Consiliului de Securitate al ONU.
Atacul cu drone a avut loc în apropierea centralei Barakah, situată în emiratul Abu Dhabi, iar autoritățile din Emiratele Arabe Unite au confirmat izbucnirea unui incendiu în zona instalației nucleare. Grossi a spus că o lovitură directă asupra centralei ar putea provoca „consecințe radioactive grave” pentru întreaga regiune.
Șeful AIEA a subliniat că Barakah este o centrală nucleară operațională și că găzduiește „mii de kilograme” de material nuclear, inclusiv combustibil proaspăt și uzat. În acest context, o avarie severă ar putea duce la o eliberare masivă de radioactivitate în mediu.
Un punct critic menționat de Grossi este vulnerabilitatea infrastructurii de alimentare cu energie: inclusiv avarierea liniilor externe de electricitate ar putea genera riscuri majore pentru reactoare. Potrivit acestuia, deteriorarea sistemelor critice poate conduce la afectarea nucleului reactorului și la o situație de urgență nucleară.
În scenariul unui incident major, autoritățile ar putea fi obligate să aplice măsuri de protecție de amploare, între care:
Grossi a avertizat că impactul unui astfel de incident ar putea afecta zone aflate la sute de kilometri distanță, ceea ce ridică miza de la o problemă națională la una de securitate regională și internațională.
Incidentul are loc pe fondul escaladării tensiunilor în Orientul Mijlociu, după atacurile lansate în februarie de Statele Unite și Israel împotriva Iranului și răspunsul Teheranului, care a vizat Israelul și aliați americani din Golf, inclusiv Emiratele Arabe Unite.
În plus, Iranul a blocat temporar Strâmtoarea Ormuz, rută maritimă esențială pentru transportul global de petrol, amplificând îngrijorările de pe piețele internaționale. Deși un armistițiu mediat de Pakistan a intrat în vigoare pe 8 aprilie și a fost prelungit temporar, potrivit sursei, negocierile nu au produs un acord de pace durabil, iar tensiunile rămân ridicate.
Recomandate
Autoritățile din Emiratele Arabe Unite investighează un incident de securitate la bordul unui zbor FlyDubai , după ce copilotul ar fi încercat să deturneze aeronava și l-ar fi lovit pe pilot cu un topor de urgență din cockpit, potrivit informațiilor prezentate de Antena 3 . Cazul ridică semne de întrebare privind riscurile operaționale pe rute sensibile și procedurile de control în cabină. Zborul Dubai–Tel Aviv, cu peste 170 de persoane la bord, a pierdut 5.200 de metri în altitudine la aproximativ două ore și jumătate de la decolare, înainte ca pasagerii să reușească să îl oprească pe atacator și să ajute la recâștigarea controlului asupra avionului. Ce spun autoritățile și ce se investighează Procurorul general al Emiratelor Arabe Unite a declarat presei de stat că anchetele sunt în desfășurare pentru a stabili circumstanțele și motivele incidentului. În paralel, Emiratele Arabe Unite verifică dacă „incidentul a fost legat de vreo activitate sau scop terorist”, potrivit agenției de presă de stat a țării. Arma folosită ar fi fost un topor de urgență, care este, de regulă, păstrat în cabină. Potrivit relatării, acest detaliu a fost o întrebare-cheie pentru anchetatori, în contextul măsurilor de securitate stricte de pe o rută descrisă ca fiind sensibilă. Cum a fost oprit atacul și cum a aterizat avionul Pilotul Smit Machchhar a descris lupta din cockpit și a spus că, deși rănit, a reușit să mai facă „un ultim efort”. După ce a reușit să deschidă ușa din interior, pasageri au intrat în cockpit și l-au imobilizat pe atacator. Ulterior, doi piloți de rezervă au aterizat avionul în siguranță în Arabia Saudită. Indicii tehnice: codurile de urgență transmise Aeronava a transmis inițial codul „urgență generală” (squawk 7700), apoi a comutat la squawk 7500, cod asociat cu „interferența ilegală” sau deturnarea, potrivit informațiilor citate. Cine este suspectul: informații neconfirmate oficial Copilotul ar fi fost cetățean omanez, potrivit premierului israelian Benjamin Netanyahu . Mai multe instituții media, inclusiv Reuters, CNN și The New York Times, l-au numit Hamam al-Hammami, însă, potrivit BBC, nu există confirmare oficială a identității. În relatare apare și o informație atribuită „presei americane”, potrivit căreia, în perioada în care ar fi lucrat la Oman Air, acesta ar fi fost retras din antrenamentul de zbor din cauza îngrijorărilor legate de opinii radicale și ar fi primit un alt rol în companie. Starea pilotului și reacții oficiale Machchhar, care ar fi fost înjunghiat în atac, a fost dus la un spital din apropiere și apoi transportat cu elicopterul la Abu Dhabi, unde se află în stare stabilă. Ambasada Indiei în Emiratele Arabe Unite a transmis că pilotul este „în stare bună de sănătate și se recuperează bine”. Netanyahu a afirmat, într-o declarație pentru Fox News, că atacatorul ar fi strigat după imobilizare „Omoară-mă, omoară-mă” și a spus că „pare foarte probabil” că intenționa să prăbușească avionul, adăugând că ar fi fost supus unei „îndoctrinări radicale islamiste”. Aceste afirmații sunt prezentate ca declarații politice și nu ca rezultate ale anchetei. [...]
Autoritățile din Emiratele Arabe Unite tratează ca posibil „atac terorist” incidentul dintr-un avion Flydubai , iar cazul pune presiune pe controalele de securitate și verificările de personal din aviație, inclusiv pe traseul prin care un copilot din Oman a ajuns să opereze un zbor spre Tel Aviv, potrivit Adevărul . Royal Air Maroc (RAM) , compania aeriană de stat a Marocului, a transmis că Hamam al-Hammami a urmat în 2025 doar trei luni de pregătire teoretică în cadrul companiei, în perspectiva unei posibile angajări, dar „cererea sa a fost respinsă” și nu a fost niciodată angajat. Compania nu a precizat motivul respingerii, iar reacția vine după informații potrivit cărora copilotul ar fi lucrat anterior la RAM. Ancheta din EAU: topor în cabina de pilotaj și încercare de preluare a controlului Parchetul din Emiratele Arabe Unite susține că al-Hammami a inițiat un „atac terorist”, atacând căpitanul cu un topor de urgență și încercând să preia controlul aeronavei. Procurorul general din Emirate, Hamad Saif al-Shams, a declarat că investigațiile urmăresc să stabilească circumstanțele, motivele și „conexiunile aferente”, inclusiv prin verificări tehnice și analiza probelor fizice și digitale. „Investigaţiile sunt în curs de desfăşurare pentru a clarifica toate circumstanţele incidentului, motivele acestuia şi conexiunile aferente, precum şi pentru a finaliza verificările tehnice şi analiza probelor fizice şi digitale.” Procurorul general a mai spus că rezultatele finale vor fi comunicate după încheierea procedurilor. Semnale de risc și întrebarea-cheie: cum a primit permisiunea să zboare spre Tel Aviv Potrivit CNN , copilotul ar fi primit interdicție de zbor în Oman, după ce autoritățile ar fi descoperit că avea opinii extremiste. Aceeași sursă notează că acesta ar fi părăsit Omanul după interdicție și că este posibil să fi fost influențat de „idei extremiste” ale unor „grupări radicale” în Siria, unde ar fi petrecut o perioadă de timp. În acest context, autoritățile investighează cum a ajuns copilotul din Oman să primească permisiunea de a zbura spre Tel Aviv, un element cu potențial impact asupra procedurilor de verificare și autorizare în aviația comercială. Ce s-a întâmplat la bord și reacția autorităților israeliene În avion se aflau aproximativ 180 de persoane în momentul incidentului. Mai mulți pasageri au intervenit pentru a-l imobiliza pe atacator și pentru a acorda primul ajutor pilotului rănit, iar ulterior doi piloți aflați la bord au ajutat la stabilizarea aeronavei. Israelul a închis temporar spațiul aerian și a trimis avioane de luptă în apropierea aeronavei. Ancheta este coordonată de Emiratele Arabe Unite. Flydubai este deținută de Guvernul emiratului Dubai. [...]
Mihail Kasianov avertizează că ezitarea Occidentului îl încurajează pe Putin să prelungească războiul din Ucraina, pe fondul prețurilor ridicate la petrol și al divergențelor dintre SUA și Europa, potrivit HotNews , care citează un interviu acordat de fostul premier rus agenției AFP. Kasianov, fost prim-ministru al Rusiei și astăzi critic al Kremlinului, susține că Vladimir Putin „a făcut o greșeală” când a invadat Ucraina în 2022, însă nu este dispus să o recunoască și va continua războiul fără concesii. El afirmă că liderul rus a mizat pe evaluările serviciilor de securitate, care ar fi indicat că Ucraina este „slabă”. În interviul pentru AFP , Kasianov spune că nu este convins că războiul se va încheia anul viitor și leagă această perspectivă de doi factori: prețurile ridicate ale petrolului, alimentate de conflictul dintre SUA și Iran, respectiv lipsa unei poziții unitare între Statele Unite și Europa privind abordarea Kremlinului. „Cea mai mare greșeală” a Occidentului, în viziunea lui Kasianov Fostul premier consideră că principala vulnerabilitate a Occidentului este teama de Putin, inclusiv în contextul amenințărilor cu arme nucleare legate de Kaliningrad , despre care HotNews amintește într-un material separat, aici . „Cea mai mare greșeală a Occidentului și a europenilor este că le e prea frică de Putin. Nu este atât de puternic pe cât pare.” Kasianov mai afirmă că Putin ar fi „încurajat” de ideea că poate câștiga un „război de uzură” și că încearcă să ridice miza prin „atacuri hibride”, pentru a provoca reacții pe care ulterior să le exploateze. Context: presiunea internă și calculele Kremlinului Kasianov, care a părăsit Rusia în 2022 și trăiește în exil la Riga (Letonia), spune că a rămas în contact cu membri ai elitei ruse, unde ar domina frica, iar „o majoritate covârșitoare” ar dori încheierea războiului, chiar dacă motivațiile diferă: de la dorința unei „victorii” până la oprirea conflictului „indiferent de rezultat”. În lectura sa, Putin urmărește în primul rând „respectul” și ar încerca să forțeze Europa să i-l acorde, în timp ce, pe plan extern, exploatează orice semn de divizare sau prudență excesivă în tabăra occidentală. [...]
PPE își pregătește din timp repoziționarea pentru europarlamentarele din 2029 , mizând pe o platformă care să recupereze voturi de la extrema dreaptă, o direcție care riscă să schimbe echilibrele de negociere și vot din Parlamentul European, potrivit Antena 3 . Cea mai mare familie politică din Parlamentul European, Partidul Popular European (PPE) , a lansat un grup de lucru numit „Win2029” („Victorie2029”), inițiat de președintele PPE, Manfred Weber . Miza este construirea unei platforme politice suficient de „atrăgătoare” pentru a contracara ascensiunea partidelor de extremă dreapta la alegerile europarlamentare programate în 2029, notează Politico, citată de Antena 3. O strategie care tensionează linia de demarcație față de extrema dreaptă În interiorul PPE există divergențe legate de cât de departe poate merge colaborarea cu grupuri europarlamentare de extremă dreapta, în special pe teme precum migrația, politicile sociale și clima. În același timp, documentul lansat de Weber indică o urgență resimțită de liderii PPE pe fondul creșterii influenței extremei drepte în Europa. Europarlamentarul finlandez Sirpa Pietikäinen (PPE) descrie dilema ca fiind una de identitate politică: dacă PPE rămâne o formațiune de centru-dreapta sau se transformă într-un „alt partid de dreapta”. „Cordonul sanitar” și voturile care îl erodează Politico arată că, în unele state, guvernarea „cu sau alături de extrema dreaptă” a devenit deja o realitate politică, menționând Spania, Suedia, Finlanda, Danemarca și Olanda. În alte țări, precum Polonia sau România, se menține încă un „cordon sanitar” care să împiedice formarea unei coaliții cu extremiștii de dreapta. În Germania, situația rămâne sensibilă în jurul AfD, după ce partidul a câștigat ultimele două alegeri regionale din Saxonia-Anhalt și Mecklenburg–Pomerania Inferioară, iar parlamentarii din Bundestag sunt descriși ca fiind încă indeciși privind menținerea cordonului sanitar. La nivelul Parlamentului European, PPE încearcă să păstreze această linie de separație: legislatorii ar fi fost instruiți să respingă inițiativele de extremă dreapta, dar să sprijine propunerile venite din partea Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, grup din care face parte și formațiunea conducerii italiene Giorgia Meloni. Totuși, aceeași sursă indică episoade în care PPE a votat alături de dreapta pe dosare unde acordul cu socialiștii și democrații este mai dificil, exemplificând cu votul pe bugetul UE, când o majoritate de dreapta a susținut eliminarea unor fonduri pentru mediu și criterii de gen. De ce contează: semnal pentru agenda legislativă din următorii ani Dincolo de competiția electorală, repoziționarea PPE are un efect direct asupra modului în care se formează majoritățile în Parlamentul European: dacă PPE își mută agenda „spre dreapta” pentru a recâștiga alegători, negocierile pe dosare sensibile (migrație, climă, buget) pot deveni mai volatile, iar „cordonul sanitar” poate fi mai greu de susținut în practică. În acest cadru, PPE își asumă o provocare dublă: să limiteze creșterea extremei drepte fără a-i valida temele și, simultan, să rămână recognoscibil ca pol politic de centru-dreapta în UE. [...]
Analiza ISW contrazice direct bilanțul teritorial prezentat de Vladimir Putin pentru luna septembrie , indicând pierderi nete ale Rusiei pe front, într-un episod care arată miza „războiului cognitiv” – controlul percepțiilor despre evoluția conflictului – descris de institut. Potrivit Antena 3 , Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) , citat de Moscow Times, susține că declarațiile liderului de la Kremlin despre „succesele” din Ucraina sunt atât de departe de realitatea de pe teren încât „seamănă cu niște halucinații”. ISW afirmă că, în loc să câștige cei 1.301 km pătrați revendicați de Putin, Rusia a încheiat septembrie cu pierderi teritoriale nete de 80,81 km pătrați. Institutul mai notează că, dacă sunt incluse și zonele în care trupele ruse au pătruns, dar pe care nu au reușit să le controleze, pierderile teritoriale nete ar ajunge la 175,18 km pătrați. Ce a spus Putin și ce contestă ISW Pe 1 octombrie, la reuniunea Clubului de discuții Valdai, Putin a declarat că armata rusă ar fi preluat controlul asupra a 1.301 km pătrați de teritoriu ucrainean în septembrie, susținând că suprafața ar fi „de 2,5 ori mai mare decât în lunile precedente”. În evaluarea ISW, concluzia este opusă, pe baza analizei situației de pe linia frontului. Institutul consideră că astfel de declarații construiesc o imagine „fictivă” a câmpului de luptă și se înscriu într-un efort mai larg al Kremlinului de a prezenta evoluțiile într-o lumină favorabilă. „Război cognitiv” și posibile explicații pentru discrepanțe ISW descrie această abordare drept parte a unui „război cognitiv” – adică o strategie de influențare a percepțiilor publice și politice despre realitatea din teren. Institutul precizează că nu poate spune dacă Putin știe că cifrele prezentate nu corespund realității. O ipoteză avansată este că liderul rus ar putea primi date distorsionate de la comandamentul militar, pe fondul unei culturi înrădăcinate în structurile militare ruse de a ascunde eșecurile și de a transmite conducerii informații convenabile. Mesajul politic: Donețk și presiunea asupra Kievului Pe lângă bilanțul din septembrie, Putin a afirmat că Rusia ar fi capabilă să cucerească întreaga regiune Donețk mai devreme decât se așteaptă Europa și Ucraina și a sugerat că guvernul de la Kiev ar trebui să renunțe „de bunăvoie” la Donbas, pe care Rusia nu a reușit să îl ocupe complet nici după patru ani și jumătate de război. „Dacă pierderea acestor teritorii se va produce oricum inevitabil, mai are rost să vă agățați de ele?” Context: amenințări repetate și referiri la Kaliningrad Materialul mai arată că Putin a susținut un discurs-maraton de circa trei ore, în care a reluat teme recurente – conspirații, falsuri și amenințări cu arma nucleară – și a lansat noi avertismente la adresa Occidentului. El a invocat, între altele, riscuri la adresa exclavei Kaliningrad și a afirmat că Rusia ar apăra teritoriul inclusiv cu arme nucleare „dacă va fi necesar”. Totodată, Putin a susținut că Rusia nu intenționează să atace, dar a repetat că va riposta dacă se va considera atacată și a spus că furnizarea de arme Ucrainei reprezintă „o amenințare” care trebuie evaluată. În același context, a afirmat că Rusia nu va lovi „teritoriile și companiile” țărilor care furnizează arme Ucrainei „mâine”. De ce contează Diferența dintre cifrele prezentate de Kremlin și evaluarea ISW indică o miză care depășește frontul: credibilitatea informațiilor despre evoluția războiului și capacitatea Moscovei de a susține, intern și extern, o narațiune de succes. În lipsa unor clarificări independente suplimentare în material, rămâne de urmărit dacă și alte evaluări publice vor confirma amploarea pierderilor teritoriale nete invocate de ISW pentru luna septembrie. [...]
Presiunile SUA asupra rezervelor europene de motorină riscă să transforme energia într-un dosar de securitate și piață , pe fondul amenințărilor cu restricții la export care ar putea afecta aprovizionarea și prețurile înainte de iarnă, potrivit Antena 3 , care citează o analiză Politico . Țările din G7 au anunțat că vor elibera aproximativ 15,9 miliarde de litri de motorină și țiței din rezervele strategice, după o campanie de presiuni a administrației Trump, care ar fi cerut Europei să scoată pe piață motorină înainte de iarnă sau să riște o interdicție americană asupra exporturilor. În discuții private, un diplomat european a descris explicit solicitarea drept „șantaj”, iar un oficial a spus că statele membre UE o tratează ca pe „o problemă mai amplă de securitate”. De ce contează pentru economie: prețuri record și risc de volatilitate În material se arată că prețurile motorinei au ajuns la niveluri record, pe fondul războiului declanșat de administrația Trump împotriva Iranului la începutul anului și al războiului Rusiei împotriva Ucrainei, ambele lovind rafinăriile din Orientul Mijlociu și Europa. În acest context, eliberarea coordonată de rezerve urmărește să crească oferta și să tempereze prețurile, însă modul în care s-a ajuns la decizie a amplificat tensiunile politice și incertitudinea de piață. Casa Albă susține că Europa are „cantități uriașe” de produse rafinate, în special motorină, și „spațiu de manevră” pentru a ajuta economia mondială, potrivit declarațiilor lui Kevin Hassett, directorul Consiliului Economic Național. Cum s-au făcut presiunile: bilateral, „haotic”, în afara canalelor tradiționale Un oficial european din energie descrie abordarea SUA drept „haotică”, deoarece, în loc să folosească Agenția Internațională pentru Energie (canalul tradițional pentru eliberări coordonate), oficialii americani ar fi contactat țările bilateral, cu propuneri care se schimbau de la o zi la alta. În text sunt menționate mai multe repere ale negocierilor: o cerere transmisă miercuri la Berlin de secretarul american al energiei, Chris Wright, pentru eliberarea a aproximativ 19,1 miliarde de litri (potrivit unui oficial european); un contact direct, în seara zilei următoare, către președintele francez Emmanuel Macron, pentru eliberarea a aproximativ 15,9 miliarde de litri (potrivit unui alt oficial); discuții informale purtate de Wright cu un oficial european de rang înalt, la New York, în marja Adunării Generale a ONU . În interiorul UE, unele state – inclusiv Germania, potrivit materialului – s-ar fi opus inițial, considerând ultimatumul o mișcare cu miză electorală internă în SUA, în condițiile în care Trump a spus în repetate rânduri că ia în calcul o interdicție la export pentru a reduce prețurile motorinei în Statele Unite. Ce urmează: implementare monitorizată și posibilitatea unor noi eliberări Un oficial american de rang înalt, citat anonim, afirmă că „aceste cantități trebuie să ajungă rapid pe piață” și că ar putea fi necesare măsuri suplimentare, precizând că SUA vor urmări îndeaproape punerea în aplicare și condițiile de pe piață. În același timp, o parte dintre diplomații UE implicați în discuțiile de urgență susțin că anunțul de vineri ar putea să nu fie, în practică, o „victorie” pentru SUA, ci o reafirmare a unui angajament anterior din martie privind eliberarea a aproximativ 63,6 miliarde de litri, din care „cea mai mare parte” nu ar fi ajuns efectiv pe piețele europene, deoarece nu putea concura cu țițeiul american mai ieftin. ClearView Energy Partners atrage atenția asupra formulării „elastice” a declarației G7 și spune că nu este clar ce proporție revine efectiv Europei, G7 sau altor parteneri și nici cât se va elibera de la început. Emmanuel Macron respinge ideea că amenințările ar fi forțat decizia și susține că discuția a fost „constructivă”, iar Trump ar fi fost „foarte clar” că nu va exista o interdicție asupra exporturilor. Separat, Chris Wright s-a pronunțat public împotriva unei interdicții, pe motiv că ar duce, în final, la creșterea prețurilor carburanților, iar în material se arată că industria petrolieră încearcă să convingă Casa Albă că o astfel de măsură ar putea avea efecte adverse, inclusiv prin reducerea activității rafinăriilor după pierderea piețelor externe. [...]
