Știri
Știri din categoria Politică
Cancelarul german Friedrich Merz cere Europei să devină mai suverană tehnologic, pe fondul unei relații transatlantice pe care o descrie drept tot mai dificilă, potrivit The Times of Israel. Mesajul a fost transmis într-un discurs susținut la sediul Deutsche Boerse Group, operatorul Bursei de la Frankfurt, unde Merz a argumentat că „vechile certitudini” nu mai sunt valabile și că Europa „nu își poate permite să fie sentimentală” în raport cu un SUA „din ce în ce mai ostil”.
În centrul intervenției sale, Merz a plasat ideea de independență tehnologică: Europa ar trebui să își reducă dependențele structurale și să își consolideze capacitatea proprie de a controla infrastructuri, tehnologii și decizii economice critice. Cancelarul a spus explicit că această nevoie de suveranitate „se aplică și Statelor Unite ale Americii”, semnalând o schimbare de ton față de reflexul european de a trata parteneriatul transatlantic ca pe o garanție implicită.
Contextul politic invocat în relatare include reacțiile europene la sugestiile președintelui american Donald Trump privind o posibilă anexare a Groenlandei, teritoriu autonom al Danemarcei, aliat european în NATO. Episodul a amplificat temerile privind impredictibilitatea strategică și a alimentat discuția despre vulnerabilități, inclusiv în energie: președintele Franței, Emmanuel Macron, a numit situația „un semnal strategic de trezire pentru întreaga Europă”, iar comisarul european pentru energie, Dan Jorgensen, a avertizat că blocul riscă să devină dependent de importurile de gaz natural lichefiat din SUA.
Merz a susținut că Europa trebuie să se adapteze la „o nouă parte a realității” și a punctat că „relațiile transatlantice s-au schimbat”, adăugând că „nostalgia și amintirile vremurilor bune” nu ajută. Din perspectivă economică, accentul pe suveranitate tehnologică indică o direcție politică în care autonomia în domenii precum infrastructura digitală și lanțurile de aprovizionare devine o condiție pentru securitate și competitivitate, nu doar o opțiune de politică industrială.
Recomandate
Rezultatele din Berlin și Mecklenburg-Pomerania de Vest slăbesc poziția CDU și complică guvernarea regională , într-un context în care AfD își consolidează scorurile, dar rămâne izolată politic, potrivit Adevărul . Aproape 4 milioane de alegători au votat duminică, 20 septembrie, în alegeri regionale în Berlin și Mecklenburg-Pomerania de Vest. Scrutinul stabilește componența noului parlament al landului Berlin și, implicit, configurația politică a conducerii capitalei germane. În Berlin, partidul de extremă stânga Die Linke a depășit CDU, formațiunea de centru-dreapta a cancelarului Friedrich Merz , conform sondajelor la ieșirea de la urne realizate de televiziunile publice ARD și ZDF și citate de AFP. Die Linke, cu candidata principală Elif Eralp, ar fi obținut între 24,5% și 26% din voturi, față de 20% pentru CDU, partid aflat în prezent în coaliția de guvernare a capitalei. AfD crește, dar rămâne în afara guvernării Alternativa pentru Germania (AfD) a înregistrat creșteri în ambele alegeri regionale, potrivit acelorași exit-poll-uri. În Mecklenburg-Pomerania de Vest, AfD s-a clasat pe primul loc, cu 37–38% din voturi, iar la Berlin ar fi obținut 16%. Chiar și cu aceste rezultate, partidul ar urma să rămână în afara guvernării în ambele landuri, din cauza unui „ cordon sanitar ” – înțelegerea celorlalte formațiuni importante de a nu coopera cu AfD. Merz: „dezastru” pentru CDU în nord-est, dar promite reforme Cancelarul Friedrich Merz a numit „dezastru” înfrângerea partidului său în alegerile dintr-un land din nord-estul Germaniei și a spus că va continua programul de reforme. Potrivit sondajelor la ieșirea de la urne, CDU s-ar fi prăbușit la aproximativ 5% în Mecklenburg-Pomerania de Vest. „Reformele trebuie să vină.” „Îmi asum această responsabilitate pentru că vreau să duc țara noastră înainte.” Context: victorie AfD și în Saxonia-Anhalt, cu mize administrative Materialul mai notează că AfD a obținut o victorie categorică și în alegerile regionale din Saxonia-Anhalt, în estul Germaniei, devansând „cu mult” partidele tradiționale. O guvernare regională ar oferi AfD atribuții importante în domenii precum poliția, educația locală și cultura. Saxonia-Anhalt are aproximativ 2,1 milioane de locuitori. Filiala regională a AfD este clasificată de serviciul german de informații interne drept „extremistă de dreapta”, etichetă respinsă de liderul formațiunii din land, Ulrich Siegmund, care a prezentat rezultatul drept un semnal „pentru întreaga Germanie”. [...]
Eșecul CDU în Mecklenburg-Pomerania Inferioară pune presiune pe agenda de reforme a cancelarului Friedrich Merz , care a respins speculațiile privind o eventuală retragere și a anunțat că va accelera schimbările pe care le promovează, potrivit G4Media . Merz a numit „un dezastru” rezultatul partidului său în alegerile regionale de duminică din landul Mecklenburg-Pomerania Inferioară. După publicarea primelor estimări de tip exit-poll, Merz a spus că reformele trebuie implementate și a indicat că își asumă în continuare rolul de lider al CDU și de cancelar. „Aceste reforme trebuie implementate (…) Îmi asum această responsabilitate pentru că vreau să duc ţara noastră înainte.” Rezultatele din land: AfD pe primul loc, CDU la limită peste prag Conform sondajelor la ieșirea de la urne difuzate de postul public ARD, Alternativa pentru Germania (AfD) s-a clasat pe primul loc în Mecklenburg-Pomerania Inferioară, cu 37% din voturi, urmată de SPD (35,5%). CDU a fost creditat cu 5,5%, un scor care, potrivit aceleiași surse, i-ar permite cu greu să treacă pragul electoral pentru intrarea în parlamentul landului. G4Media relatează că, dacă rezultatul se confirmă, ar fi cel mai slab scor al partidului lui Merz la alegeri regionale după 1949. De ce contează: reforme nepopulare și risc politic, pe fondul avansului AfD Chiar dacă AfD este puțin probabil să ajungă la guvernare, deoarece celelalte partide principale exclud colaborarea cu formațiunea de extremă dreapta, victoria din land consolidează avântul național al AfD, care se află pe primul loc în sondajele de opinie la nivel național, potrivit materialului. În același timp, Merz se confruntă cu cote scăzute de popularitate și cu costul politic al unor reforme descrise drept nepopulare, iar succesul AfD în alegerile regionale anterioare din Saxonia-Anhalt i-a alimentat incertitudinile privind viitorul politic. Context: și Berlinul a votat duminică Într-un alt scrutin regional desfășurat duminică, la Berlin, Die Linke (extrema stângă) a obținut 24,5% din voturi, în timp ce CDU a fost creditat cu 20%, iar AfD a urcat la 16%, mai notează G4Media. Publicația arată că rezultatele de duminică nu par, deocamdată, o lovitură decisivă pentru Merz, care a primit săptămâna trecută sprijinul a opt premieri conservatori de landuri. [...]
Alegerile regionale din Berlin și Mecklenburg-Pomerania de Vest pot destabiliza poziția cancelarului Friedrich Merz , într-un moment în care CDU riscă să piardă voturi în favoarea AfD, după victoria extremei drepte în Saxonia-Anhalt , potrivit Biziday . Scrutinul are loc duminică, iar miza depășește nivelul local: un rezultat slab al Uniunii Creștin-Democrate (CDU), partidul condus de Merz, ar putea afecta capacitatea acestuia de a-și păstra funcția de cancelar după doar 16 luni la putere. În acest context, AfD, descris ca partid cu politici anti-imigrație și pro-Kremlin, urmărește noi câștiguri electorale, notează The Guardian . În Berlin au drept de vot aproximativ 2,5 milioane de persoane, iar în Mecklenburg-Pomerania de Vest aproape 1,3 milioane. Secțiile de votare s-au deschis la ora 8:00, ora locală (9:00 în România), și se închid la ora 18:00 (19:00 în România). De ce contează pentru guvernarea federală Alegerile vin la două săptămâni după scrutinul cu „impact major” din Saxonia-Anhalt, unde AfD a obținut o victorie. Pe acest fundal, publicația britanică anticipează că AfD ar putea atrage din nou voturi de la CDU, ceea ce ar amplifica presiunea politică asupra cancelarului. Ce scenarii sunt puse în discuție Conform informațiilor citate, un rezultat slab al CDU ar putea declanșa: un proces de înlocuire a lui Merz din funcția de cancelar; sau chiar discuții despre alegeri anticipate, scenariu considerat în prezent improbabil, dar „nu exclus”. [...]
Președintele Nicușor Dan le cere românilor din SUA să rămână implicați și să ceară „competență și integritate” autorităților , într-un mesaj care pune accent pe obligația statului de a oferi servicii funcționale și reguli clare pentru diaspora, inclusiv pentru cei care vor să investească sau să revină în țară, potrivit Mediafax . Mesajul, publicat de Administrația Prezidențială , leagă relația cu diaspora de calitatea interacțiunilor cu instituțiile statului: de la ghișeele consulare și eliberarea documentelor, până la sprijinul pentru investiții și decizia de repatriere. Ce cere președintele de la instituții: servicii care funcționează și răspunsuri la timp Nicușor Dan afirmă că o relație „puternică” între România și diaspora nu se poate construi fără onestitate și fără respect în contactul cu autoritățile. În mesaj, el indică explicit unde ar trebui să se vadă acest respect: în servicii publice „care funcționează bine”; în „reguli clare”; în „răspunsuri oferite la timp”; în modul în care românii sunt tratați la consulate, când cer documente, când vor să investească sau când iau în calcul revenirea în țară. Diaspora, invitată să participe la proiectele de dezvoltare și la controlul democratic Președintele îi îndeamnă pe românii din străinătate să rămână conectați la evoluțiile din România și să se implice în proiectele majore de dezvoltare, argumentând că experiența acumulată în afara țării ar trebui valorificată prin instituții „dispuse să asculte” și capabile să învețe din soluții care funcționează în alte state. În același timp, Nicușor Dan le cere românilor din diaspora să își exercite dreptul de a solicita „competență și integritate” în relația cu autoritățile și susține că distanța geografică nu le reduce legitimitatea, iar „critica de bună-credință” rămâne o formă necesară de implicare într-o democrație. [...]
PNL împinge nominalizarea lui Siegfried Mureșan spre un vot în Parlament, miza fiind profilul pro-european al viitorului premier , potrivit G4Media . Deputatul PNL Raluca Turcan susține că un premier „precum Siegfried Mureșan” ar crește influența României în negocierile externe și ar consolida direcția pro-europeană. Într-o postare pe Facebook, Turcan spune că, la întâlniri avute duminică la Sibiu, mai mulți cetățeni i-ar fi transmis că România „ar avea de câștigat” cu un premier cu experiența lui Mureșan. Ea îl descrie pe europarlamentar ca pe un politician care „a crescut prin muncă” și care ar reprezenta „o garanție” pentru modernizare și pentru menținerea parcursului pro-european, invocând și „rezultatele obținute în ultimele luni” de guvernul Bolojan. Argumentul central: experiența de negociere la nivel european Turcan își bazează susținerea pe rolurile lui Siegfried Mureșan în politica europeană: al treilea mandat de europarlamentar, vicepreședinte al Partidului Popular European și implicare repetată în negocierile bugetului Uniunii Europene. Ea afirmă că Mureșan a negociat de trei ori bugetul UE și că este în prezent negociator-șef pentru viitorul buget multianual al UE 2028–2034 . În logica acestei argumentații, capacitatea de a construi majorități între familii politice diferite (populari, socialiști, liberali, verzi, conservatori) ar fi un atu direct pentru funcția de prim-ministru. Linia de conflict: PSD și „refuzul dialogului” în România Un punct distinct al mesajului este critica la adresa PSD: Turcan spune că socialiștii europeni negociază cu Mureșan la Bruxelles, dar PSD ar refuza să stea „la aceeași masă” cu el în România. În acest context, ea ridică întrebarea dacă nu ar fi „bine pentru România” ca președintele să aibă alături un premier care, în deplasări la Bruxelles, Berlin sau Paris, „cunoaște orice dosar” și „înțelege cum funcționează Europa”. Turcan mai afirmă că un premier ca Mureșan ar face ca România să fie „respectată, ascultată” și să aibă „un cuvânt de spus” atât în țară, cât și în străinătate. Ce urmează: presiune pentru votul din Parlament Deputatul PNL insistă că este „obligatoriu” să se ajungă la vot în Parlament, pentru ca „fiecare partid și fiecare parlamentar” să arate „ce fel de Românie susține”. În același mesaj, ea susține că Mureșan ar avea un „parcurs curat, fără scandaluri sau controverse majore”, pe care îl consideră relevant pentru un candidat la funcția de premier. [...]
Guvernul Mureșan depinde de voturile PSD, iar PNL încearcă să forțeze o decizie publică în Parlament , pe fondul unei majorități insuficiente pentru învestire, potrivit HotNews . Deputata PNL Raluca Turcan le-a cerut „tuturor colegilor parlamentari” să nu respingă dialogul privind susținerea unui guvern condus de Siegfried Mureșan, nominalizat de președintele Nicușor Dan . Turcan susține că este „paradoxal” ca socialiștii europeni să negocieze cu Mureșan la Bruxelles, în timp ce PSD — membru al aceleiași familii politice europene — ar refuza dialogul pentru formarea guvernului la București. Argumentul ei se bazează pe activitatea lui Mureșan în instituțiile europene și pe rolul său în negocierile bugetului UE. În postarea citată, Turcan invocă faptul că Mureșan a fost ales de trei ori europarlamentar și este vicepreședinte al Partidului Popular European (PPE), iar experiența de negociere a bugetului UE ar demonstra capacitatea de a construi majorități între familii politice diferite. „De exemplu, acum negociază viitorul buget multianual al UE pentru 2028–2034, împreună cu o euro-deputată din grupul Socialiştilor şi Democraţilor. Adică socialiştii europeni pot sta la aceeaşi masă cu Siegfried Mureşan (...), dar PSD (...) spune că nu poate sta la aceeaşi masă cu el, pentru ţara noastră.” Aritmetica votului: 169 de voturi, prag 233 Mureșan a declarat vineri seară la Digi24 că, în acest moment, are 169 de voturi în Parlament — cele ale partidelor care l-au propus pentru funcția de premier: PNL, USR și UDMR. Pentru învestire, este nevoie de 233 de voturi, ceea ce face decisivă poziționarea PSD. „Momentul adevărului” pentru PSD, în logica lui Mureșan În aceeași intervenție, Mureșan a spus că felul în care PSD se va poziționa față de susținerea guvernului ar reprezenta „momentul adevărului” pentru partidul condus de Sorin Grindeanu, în sensul alegerii între un guvern „proeuropean” și consolidarea unui parteneriat cu AUR. „PSD va trebui să aleagă dacă susține un guvern proeuropean sau dacă își consolidează parteneriatul cu AUR. Eu voi fi deschis și dispus să le prezint viziunea noastră pentru România.” În logica mesajelor PNL și a premierului desemnat, miza imediată este ajungerea la vot în Parlament, astfel încât fiecare partid să își asume public opțiunea, însă sursa nu indică un calendar al negocierilor sau al votului de învestitură. [...]
