Știri
Știri din categoria Politică
Cancelarul german Friedrich Merz cere Europei să devină mai suverană tehnologic, pe fondul unei relații transatlantice pe care o descrie drept tot mai dificilă, potrivit The Times of Israel. Mesajul a fost transmis într-un discurs susținut la sediul Deutsche Boerse Group, operatorul Bursei de la Frankfurt, unde Merz a argumentat că „vechile certitudini” nu mai sunt valabile și că Europa „nu își poate permite să fie sentimentală” în raport cu un SUA „din ce în ce mai ostil”.
În centrul intervenției sale, Merz a plasat ideea de independență tehnologică: Europa ar trebui să își reducă dependențele structurale și să își consolideze capacitatea proprie de a controla infrastructuri, tehnologii și decizii economice critice. Cancelarul a spus explicit că această nevoie de suveranitate „se aplică și Statelor Unite ale Americii”, semnalând o schimbare de ton față de reflexul european de a trata parteneriatul transatlantic ca pe o garanție implicită.
Contextul politic invocat în relatare include reacțiile europene la sugestiile președintelui american Donald Trump privind o posibilă anexare a Groenlandei, teritoriu autonom al Danemarcei, aliat european în NATO. Episodul a amplificat temerile privind impredictibilitatea strategică și a alimentat discuția despre vulnerabilități, inclusiv în energie: președintele Franței, Emmanuel Macron, a numit situația „un semnal strategic de trezire pentru întreaga Europă”, iar comisarul european pentru energie, Dan Jorgensen, a avertizat că blocul riscă să devină dependent de importurile de gaz natural lichefiat din SUA.
Merz a susținut că Europa trebuie să se adapteze la „o nouă parte a realității” și a punctat că „relațiile transatlantice s-au schimbat”, adăugând că „nostalgia și amintirile vremurilor bune” nu ajută. Din perspectivă economică, accentul pe suveranitate tehnologică indică o direcție politică în care autonomia în domenii precum infrastructura digitală și lanțurile de aprovizionare devine o condiție pentru securitate și competitivitate, nu doar o opțiune de politică industrială.
Recomandate
Publicarea declarațiilor de avere ale partenerei președintelui reaprinde discuția despre extinderea obligațiilor de transparență după ce un amendament privind declararea „partenerilor de viață” a trecut de Camera Deputaților , potrivit Ziarul Financiar . Președintele Nicușor Dan a anunțat miercuri că au fost publicate declarațiile de avere și de interese ale partenerei sale, Mirabela Grădinaru. Documentele sunt publicate pe site-ul Administrației Prezidențiale, conform informațiilor citate de publicație. Ce apare în declarația de avere Potrivit declarației de avere, Mirabela Grădinaru: deține opt terenuri, dintre care șapte sunt în județul Vaslui; unul este cumpărat, restul sunt moștenite; are două case de locuit în județul Vaslui, dobândite în 2025 de la membri ai familiei; deține două autovehicule: un Renault Clio (cumpărat în 2016) și un Opel Vectra (cumpărat în 1992). La capitolul venituri, ea este angajată la Automobile Dacia S.A., iar venitul actual declarat este de 158.360 de lei, respectiv 13.280 de lei pe lună. În declarație este menționat și un împrumut acordat în nume personal către Asociația S.O.S. Orașul, unde Mirabela Grădinaru are funcția de președinte, în valoare de 116.563 de lei. Miza de reglementare: includerea „partenerilor de viață” în obligațiile de declarare Publicarea acestor declarații vine în contextul în care un amendament AUR privind declararea averii „concubinilor”/„partenerilor de viață” a trecut de Camera Deputaților și a fost susținut de AUR și PSD, notează Ziarul Financiar. Textul amendamentului prevede obligația de a completa și depune declarațiile de avere și de interese pentru „soțul, soția sau persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți” cu o listă de demnitari, inclusiv Președintele României, parlamentari, prim-ministrul, membri ai Guvernului și alți înalți funcționari. În continuare, legea ANI urmează să intre „astăzi” în comisii și în plen, pentru a fi supusă votului, conform aceleiași surse. [...]
Senatul decide miercuri forma finală a „ legii integrității ”, după amendamente contestate care pot schimba regimul incompatibilităților și al declarațiilor de avere , potrivit Agerpres . Proiectul intră în dezbaterea Senatului în sesiune extraordinară, acesta fiind for decizional. Comisia juridică a Senatului se reunește la ora 12:00 pentru întocmirea raportului, iar plenul este programat la ora 15:00. Senatorii au avut termen până marți pentru depunerea amendamentelor. Miza: reguli mai dure la incompatibilitate și extinderea obligațiilor de declarare a averii În forma adoptată luni de Camera Deputaților, ca prim for sesizat, au fost introduse amendamente ale PSD și AUR, contestate de PNL și USR pe motiv că ar fi neconstituționale. Printre amendamentele menționate se află: încetarea funcției, demnității publice sau a mandatului pentru persoanele față de care se constată definitiv incompatibilitatea ori conflictul de interese după intrarea în vigoare a legii, „la data rămânerii definitive” a raportului de evaluare sau a hotărârii judecătorești, după caz; un amendament al AUR care vizează obligativitatea depunerii declarațiilor de avere și pentru soț/soție sau „persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți” în cazul președintelui României, deputaților, senatorilor, prim-ministrului, membrilor Guvernului și altor demnitari. Context: proiect redepus după respingerea formei inițiale Proiectul a fost redepus vinerea trecută de PNL și USR, după ce forma inițială a fost respinsă joi, în sesiunea extraordinară, de Senat. Conform Agerpres, motivul a fost că includea același amendament al PSD privind sancționarea retroactivă a faptelor de conflict de interese și incompatibilitate prin pierderea mandatului, amendament despre care se arată că l-ar fi vizat pe liderul USR, Dominic Fritz . Alte proiecte pe agenda de miercuri a Senatului Pe ordinea de zi a plenului de miercuri (ora 15:00) mai sunt două proiecte la care Senatul este primul for sesizat, iar Camera Deputaților este decizională: un proiect inițiat de PNL care propune majorarea de la 40% la 60% a plăților parțiale pentru cererile de decontare depuse de furnizorii de energie electrică și gaze naturale, în cadrul schemelor reglementate de OUG nr. 6/2025 și OUG nr. 27/2022; un proiect inițiat de PSD care vizează reglementarea procedurii de acordare, plată, suspendare, modificare și încetare a dreptului la beneficiul pentru locuire și la beneficiul de tranziție, în cadrul legislației privind dezinstituționalizarea persoanelor adulte cu handicap și protecția drepturilor persoanelor cu handicap. [...]
Sesizarea depusă de Cristian Popescu Piedone la DNA ridică din nou miza interpretării sancțiunilor pentru conflict de interese , într-un moment în care practica administrativă arată că diminuarea temporară a indemnizației este folosită frecvent în locul încetării mandatului, potrivit Mediafax . Plângerea vine după ce Prefectura Timiș a anunțat marți, 4 august, că primarul Timișoarei, Dominic Fritz, va avea indemnizația diminuată cu 10% timp de șase luni, ca urmare a încălcării regimului juridic al conflictului de interese. Prefectura a precizat că ordinul a fost emis în baza Legii nr. 176/2010 și a Codului administrativ. Cristian Popescu Piedone susține că prefectul de Timiș, Paul Finta, ar fi trebuit să dispună încetarea mandatului lui Fritz, nu doar reducerea indemnizației. Într-o postare pe Facebook, Piedone a transmis: „Legea trebuie aplicată, nu interpretată. În fața legii, toți suntem egali. Unde-i lege, nu-i tocmeală”. Potrivit documentului publicat de Piedone, plângerea penală îl vizează pe Paul Finta „sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 Cod penal”, dar și pentru eventuale alte infracțiuni care ar putea rezulta din verificările procurorilor. El cere DNA să stabilească dacă prefectul avea obligația legală de a emite un ordin de încetare a mandatului sau dacă sancțiunea aleasă respectă Codul administrativ, Legea nr. 176/2010 și celelalte acte normative aplicabile. În sesizare se solicită analizarea hotărârii definitive a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a raportului Agenției Naționale de Integritate (ANI) , a ordinului emis de prefect și a avizelor juridice care au stat la baza acestuia. Piedone mai cere verificarea corespondenței Prefecturii Timiș cu Ministerul Afacerilor Interne, ANI și alte instituții, precum și audierea prefectului și a funcționarilor implicați în luarea deciziei. Depunerea unei plângeri penale nu înseamnă că persoana reclamată este vinovată; procurorii urmează să verifice dacă faptele sesizate intră în competența DNA și dacă există elemente care justifică deschiderea unei anchete penale. Context: de ce a fost declarat Dominic Fritz în conflict de interese Înalta Curte de Casație și Justiție a respins pe 18 iunie 2026 recursul formulat de Dominic Fritz și a menținut hotărârea Curții de Apel Timișoara care confirmase raportul ANI. Instanța supremă a reținut că primarul a participat la emiterea unui act administrativ care a produs beneficii pentru o persoană de la care primise un împrumut pentru finanțarea campaniei electorale din 2020. Potrivit ANI, Fritz a aprobat un referat privind modificarea unui Plan Urbanistic Zonal și l-a înaintat Consiliului Local, iar documentația aferentă fusese realizată de firma unui arhitect care îl împrumutase în campania electorală cu 25.000 de lei. Fritz a susținut că proiectul fusese pregătit în mandatul fostului primar Nicolae Robu și că funcționarii municipalității i-au recomandat să continue procedura administrativă deja începută. De ce contează: practica sancțiunilor și presiunea pentru schimbarea legii ANI a transmis, înaintea emiterii ordinului în cazul Fritz, că monitorizează 122 de persoane aflate sub interdicția de trei ani calculată de la încetarea mandatului sau a funcției. Pentru majoritatea, măsurile aplicate au constat în diminuarea salariului sau a indemnizației cu procente între 5% și 20%, pentru perioade de până la șase luni. Agenția a precizat că 22 dintre persoanele declarate în conflict de interese în timpul exercitării unei funcții elective continuă să ocupe o funcție aleasă. Datele ANI indică faptul că, în practica administrativă actuală, constatarea unui conflict de interese nu a determinat automat încetarea imediată a mandatului în toate cazurile. Agenția a arătat însă că susține modificarea legislației, astfel încât încălcarea regimului conflictului de interese să nu mai poată fi sancționată doar printr-o diminuare temporară a veniturilor. Paul Finta a fost numit prefect al județului Timiș printr-o hotărâre de Guvern adoptată la 18 iunie 2026, după ce a fost propus pentru această funcție de USR. [...]
PSD cere implicarea ANI și MAI și o anchetă penală, escaladând disputa pe aplicarea sancțiunilor de integritate potrivit Adevărul , în contextul unui ordin semnat de prefectul USR de Timiș care îl sancționează pe primarul Timișoarei, Dominic Fritz , cu o reducere de 10% din salariu, după o decizie definitivă privind conflictul de interese. PSD susține că reprezentanți ai USR din Parlament și din administrația locală ar fi încercat să îl „protejeze” pe Dominic Fritz de consecințele legale ale deciziei definitive. Într-un comunicat transmis marți, social-democrații acuză USR că ar fi încercat „fără succes” să introducă amendamente în noua Lege a integrității care ar fi anulat sancțiunile aplicabile în caz de conflict de interese. În același mesaj, PSD afirmă că prefectul USR de Timiș, Paul Finta, ar fi aprobat ordinul prin care i-ar fi aplicat primarului „doar o amendă” de 10% din salariu, calificând decizia drept „abuz în serviciu” și susținând că, în situația lui Dominic Fritz, mandatul ar înceta „de drept” odată cu confirmarea definitivă a conflictului de interese. Argumentul juridic invocat: încetarea „de drept” a mandatului Pentru a-și susține poziția, PSD invocă jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), citând Decizia nr. 74/2020. Potrivit fragmentului redat, pentru aleșii locali aflați în incompatibilitate sau conflict de interese confirmat printr-un raport definitiv, „mandatul lor încetează de drept”, iar această situație este constatată prin ordin al prefectului, în baza articolelor relevante din Codul administrativ. PSD mai citează un pasaj din aceeași decizie, potrivit căruia prefectul ar avea obligația „de a constata” încetarea mandatului, „fără a se substitui unei instanțe judecătorești”. Ce solicită PSD instituțiilor statului În plan operațional și de reglementare, PSD cere intervenții rapide din partea instituțiilor, pe două direcții: către Agenția Națională de Integritate (ANI) și Ministerul Afacerilor Interne (MAI): să „intervină urgent” și să conteste în instanța de contencios administrativ ordinul prefectului de Timiș; către parchet: declanșarea unei anchete penale împotriva reprezentanților USR, pentru „utilizarea abuzivă a funcțiilor și demnităților publice” cu scopul de a-l scăpa pe Dominic Fritz de sancțiunile legale. Context: Legea integrității a intrat în circuitul parlamentar Disputa are loc la scurt timp după ce, luni, 3 august, Camera Deputaților a adoptat noua Lege a integrității (ANI), ca primă cameră sesizată, proiectul urmând să intre în dezbaterea Senatului, care este for decizional. În Comisia juridică, PSD a reintrodus un amendament contestat de USR, despre care sursa arată că „ar putea duce la pierderea mandatului” primarului Timișoarei, alimentând tensiunile dintre partidele din coaliție și cele din opoziție. [...]
Alexandru Rogobete susține că blocarea proiectelor energetice a crescut dependența de importuri , acuzând „reformiștii” că au împins România spre o criză cu prețuri mari și efecte în economie, potrivit Washington Post . Într-o postare pe Facebook, Rogobete le reproșează celor vizați că „ani la rând” s-au opus „fiecărei surse de energie” disponibile, iar acum, pe fondul unei „crize energetice”, România se confruntă cu „prețuri uriașe” și cu o industrie care „își reduce activitatea”. Ce proiecte spune Rogobete că au fost blocate și de ce contează economic Fostul ministru afirmă că o serie de decizii și blocaje ar fi diminuat independența energetică a României, indicând trei direcții principale: închiderea centralelor pe cărbune; renunțarea la exploatarea gazelor de șist; contestarea hidrocentralelor și blocarea unor investiții hidroenergetice. În argumentația sa, reducerea producției interne ar fi amplificat nevoia de importuri și ar fi alimentat scumpirile, cu efecte directe asupra companiilor mari consumatoare de energie și asupra activității industriale. „Câștigă cei care fac miliarde din importuri” Rogobete susține că diminuarea producției interne avantajează actorii care câștigă din importuri și din tranzacțiile cu energie (trading – cumpărare și vânzare pe piețe), invocând „diferențe uriașe de preț”. În același mesaj, el afirmă că beneficiarul indirect ar fi și „Kremlinul”, prin creșterea vulnerabilității României și a dependenței Europei. Context invocat: criza apei de la Paltinu Ca exemplu de consecințe ale „blocajelor” în zona infrastructurii energetice și de utilități, Rogobete amintește criza apei de la acumularea Paltinu, de la sfârșitul anului trecut, când, potrivit afirmațiilor sale, peste 100.000 de oameni ar fi rămas fără apă și ar fi fost afectată funcționarea a cinci spitale din Prahova. Materialul nu include o reacție a celor acuzați de Rogobete și nici date independente care să cuantifice impactul economic al proiectelor menționate; acuzațiile sunt prezentate în forma unei poziții politice exprimate pe rețele sociale. [...]
Un amendament votat în Senat la legea decarbonizării riscă să redeschidă un jalon PNRR deja închis și să blocheze plăți viitoare , potrivit HotNews , care relatează acuzațiile PNL la adresa PSD și poziția social-democraților. Propunerea legislativă privind decarbonizarea sectorului energetic a fost adoptată marți de Senat, for decizional în acest caz, însă – pe fondul modificărilor substanțiale – urmează să fie înaintată Camerei Deputaților pentru a fi pusă în acord, nu președintelui pentru promulgare, potrivit unor surse politice citate de publicație. Miza: bani din PNRR și penalități, pe fondul schimbării unei reforme „deja plătite” PNL susține că amendamentele susținute de PSD „intervin asupra unui jalon PNRR deja îndeplinit, validat și plătit de Comisia Europeană” și pot bloca accesul României „la miliarde de euro” din PNRR. În comunicatul PNL, Ilie Bolojan (premier interimar și lider al partidului) este citat spunând că anumite capacități nu pot fi închise în această toamnă, deoarece România nu are încă surse care să le înlocuiască, iar liberalii dau ca exemplu centrala de la Craiova, care ar trebui să rămână în funcțiune pentru ca orașul să nu rămână fără încălzire, în lipsa investițiilor din ultimii ani. PNL afirmă că situația ar fi putut fi gestionată prin negocieri cu Comisia Europeană, cu asumarea unor penalități pentru întârziere, însă amendamentul PSD ar modifica legislația care a stat la baza închiderii Jalonului 114, pentru care România ar fi primit deja bani prin Cererea de plată nr. 2. Ce prevede amendamentul PSD votat în Senat Un amendament introdus de PSD stabilește că scoaterea treptată din exploatare a capacităților de producție de energie electrică pe bază de lignit și huilă se va putea realiza numai după construirea și punerea în funcțiune de noi capacități energetice similare, potrivit Agerpres . Ce consecințe invocă PNL PNL susține că România riscă „consecințe extrem de grave”, între care: blocarea cererilor de plată nr. 5 și nr. 6 din PNRR; penalități de până la 770,8 milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei); punerea în pericol a fondurilor pentru spitale, școli și infrastructură; afectarea credibilității țării și a evaluărilor agențiilor de rating. În comunicatul citat, Ilie Bolojan avertizează asupra unor penalități suplimentare ca urmare a intervenției pe un jalon „închis”. „Nu rezolvăm nimic votând un astfel de amendament. Riscăm să avem alte penalități suplimentare, ca urmare a intervenției pe un jalon care este închis.” Replica PSD: termenul din PNRR „nu se poate întâmpla” în contextul actual Liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, susține că necesitatea amendamentului a apărut din situația creată încă de la adoptarea PNRR și că România nu își permite să închidă aceste capacități în contextul războiului și al crizei energetice. El i-a acuzat pe Florin Cîțu, Cristian Ghinea și Virgil Popescu pentru angajamentele privind închiderea capacităților pe cărbune până la 31 august 2026. „Domnul Cristian Ghinea și cu domnul Virgil Popescu au angajat România la închiderea capacităților pe cărbune cu final 31 august 2026. Ei bine, lucrul ăsta evident că nu se poate întâmpla, având în vedere toată perioada parcursă de atunci – a apărut războiul, avem criza energetică.” Ce urmează Deoarece proiectul a fost modificat substanțial în Senat, acesta ar urma să ajungă la Camera Deputaților pentru a fi pus în acord, conform informațiilor citate de HotNews. În paralel, disputa politică se mută pe terenul riscului de conformare cu PNRR: PNL susține că amendamentul poate afecta plățile viitoare, în timp ce PSD argumentează că închiderea capacităților pe cărbune la termenul asumat nu este realistă în condițiile actuale. [...]
