Știri
Știri din categoria Externe
Escaladarea retorică pe Kaliningrad ridică riscul de incidente în Baltică, într-un moment în care regiunea se confruntă deja cu episoade repetate de securitate aeriană, potrivit HotNews. Kremlinul a reacționat dur la declarațiile ministrului lituanian de externe despre capacitatea NATO de a „penetra” exclava rusă, calificându-le drept „aproape de nebunie”.
Ministrul lituanian al afacerilor externe, Kęstutis Budrys, a spus că NATO trebuie să arate Moscovei că este capabilă „să penetreze” Kaliningrad, o exclavă rusă între Lituania și Polonia, pe coasta baltică. El a susținut că alianța „are capacitatea” ca, „dacă este necesar”, să distrugă apărarea antiaeriană și bazele de rachete rusești din zonă, într-un interviu publicat luni de ziarul elvețian Neue Zürcher Zeitung.
Întrebat miercuri despre afirmațiile ministrului lituanian, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat la televiziunea rusă de stat că remarcile arată cât de „nesăbuiți” sunt politicienii din țările baltice și că nu ar trebui luați în serios.
„Declarația se apropie de nebunie.”
Peskov a mai afirmat că statele baltice „sunt cu adevărat maniacal de anti-ruse” și că acest sentiment „le orbește” și „le împiedică să facă ceea ce este în interesul acestor țări”, potrivit Reuters, citată de HotNews.
Kaliningrad are o populație de aproximativ 1 milion de locuitori și este descrisă ca fiind puternic militarizată, inclusiv ca bază principală a Flotei ruse de la Marea Baltică.
În trecut, Moscova a acuzat Occidentul că vrea să izoleze Kaliningrad. În decembrie, Vladimir Putin a avertizat că Rusia va răspunde oricăror tentative de blocadă și a invocat riscul unui „conflict pe scară largă” într-un astfel de scenariu.
Pe fondul acestui schimb de replici, regiunea a fost marcată de noi alerte de securitate: miercuri, legiuitorii Lituaniei au intrat într-un adăpost subteran, iar traficul aerian de la aeroportul din Vilnius a fost suspendat temporar, după ce o dronă a încălcat spațiul aerian al țării. Separat, în Estonia, un avion militar românesc F-16 din misiunea NATO de poliție aeriană a doborât marți o dronă aparent de origine ucraineană, potrivit HotNews.
Recomandate
Donald Trump a promis creșterea producției americane de arme, pe fondul presiunii aliaților NATO pentru livrări rapide , după cum a declarat la finalul summitului NATO din Turcia , relatează Agerpres . Mesajul are o miză operațională și economică: cererea europeană pentru echipamente militare ar urma să se traducă în comenzi către industria de apărare din SUA, în condițiile în care liderii europeni ar fi cerut termene de livrare mult mai scurte. Trump a spus că europenii „vor echipament american, pentru că funcționează mai bine” și că le-a prezentat „noi informații” despre pașii pentru majorarea producției în Statele Unite. Potrivit declarațiilor sale, aliații ar fi interesați de livrări accelerate, nu în „patru-cinci ani”, ci „cam într-o săptămână”. Cerere pentru livrări rapide și semnal către industria de apărare Din perspectiva funcționării alianței, accentul pus pe termene indică o presiune crescută pentru disponibilitate imediată a echipamentelor, nu doar pentru creșterea bugetelor de apărare. Trump a legat explicit discuția de interesul aliaților pentru producția americană, sugerând că ritmul de livrare este un criteriu central în deciziile de achiziție. „Unitate extraordinară”, dar și reproșuri către unele state europene În același context, Trump a descris atmosfera de la summit drept una de „unitate extraordinară” și a spus că, dacă ar folosi un singur cuvânt pentru a defini reuniunea, acesta ar fi „unificare”. Întrebat dacă ar apăra Spania, Italia sau Regatul Unit în cazul unui pericol, în pofida criticilor din ultimele luni, Trump a răspuns că „Spania a fost rea, Italia a fost bună”. El a adăugat, în termeni generali, că țările europene au avut „un moment prost” când au ezitat – în timpul războiului cu Iranul – să ofere ajutor Statelor Unite, despre care a afirmat că „oricum nu avea nevoie de el”. Context: summit NATO în Turcia Declarațiile au fost făcute la finalul summitului NATO desfășurat în Turcia, unde Trump a reluat ideea unei coeziuni sporite între aliați, afirmând că „exista multă iubire în sală” și că „fiecare dintre aceste țări ne iubește pe noi și se iubesc una pe alta”. [...]
Donald Trump a cerut întreruperea tuturor relațiilor comerciale ale SUA cu Spania , într-o escaladare cu potențial economic direct asupra fluxurilor bilaterale și asupra companiilor care operează între cele două piețe, potrivit HotNews . Declarația a fost făcută miercuri, la summitul NATO de la Ankara , în prezența secretarului general Mark Rutte. Trump a spus că i-a ordonat lui Scott Bessent, secretarul american al Trezoreriei, să „întrerupă toate relațiile comerciale” cu Madridul, pe care l-a descris drept „un partener îngrozitor” în cadrul alianței, relatează Reuters . În același context, Bessent ar fi răspuns: „Da, domnule”, după ce Trump a cerut oprirea comerțului. De ce contează: comerțul, folosit ca instrument de presiune în interiorul NATO Mesajul președintelui american indică o mutare de la presiune politică la măsuri cu impact economic, în interiorul unei alianțe militare. Trump a legat explicit decizia de nemulțumirile față de pozițiile Spaniei în NATO și de cooperarea militară cu SUA. În declarațiile citate, Trump a cerut oprirea imediată a contactelor comerciale și a folosit un limbaj dur la adresa Spaniei: „Oprește totul imediat. Nici măcar să nu mai vorbești cu ei. Sunt fără speranță. Sunt niște oameni răi.” Tot el a susținut că Spania „câștigă atât de mulți bani de pe urma relațiilor comerciale” cu SUA și că Washingtonul se va asigura că „vor câștiga mult mai puțin”. Contextul disputei: cheltuieli de apărare și războiul cu Iran Potrivit informațiilor din articol, Trump și-a exprimat în repetate rânduri frustrarea față de Spania din două motive principale: Madridul nu a fost de acord cu noul obiectiv NATO privind cheltuielile pentru apărare, de 5% din PIB; guvernul spaniol a refuzat să permită SUA să își folosească spațiul aerian sau bazele de pe teritoriul spaniol în războiul cu Iran. Trump i-ar fi spus lui Rutte: „Spania nu este de acord cu nimic și nu ar trebui să o susțineți”. Miza operațională: baze militare americane în Spania și opțiuni de sancționare SUA au două baze militare importante în Spania: Baza Navală Rota și Baza Aeriană Morón, notează HotNews. În plus, Reuters menționează că un email intern al Pentagonului, dezvăluit anterior, prezenta opțiuni prin care SUA ar putea sancționa aliați NATO considerați nesprijinitori în războiul cu Iranul, inclusiv suspendarea Spaniei din Alianță. Articolul nu oferă detalii despre dacă și când ar urma să fie aplicate efectiv măsuri comerciale sau militare. [...]
Ungaria își menține linia de neimplicare militară în Ucraina, dar promite creșterea bugetului de apărare până la 5% din PIB în 2035 , o repoziționare cu implicații directe pentru planificarea NATO și pentru industria de apărare din regiune, potrivit G4Media . Premierul ungar Peter Magyar a declarat la Ankara, înainte de a doua zi a summitului NATO , că Budapesta consideră Ucraina „victima” agresiunii ruse și recunoaște dreptul acesteia de a-și apăra integritatea teritorială, însă a reiterat că Ungaria „nu va trimite arme sau trupe” în Ucraina. În schimb, guvernul ungar spune că va continua ajutorul umanitar. Informațiile sunt relatate de agenția EFE, citată de Agerpres. „Continuăm să acordăm ajutor umanitar Ucrainei, dar, aşa cum am spus de mai multe ori, Ungaria nu va trimite arme sau trupe în Ucraina.” Semnal către NATO: creștere „previzibilă” a cheltuielilor de apărare În același context, Magyar a susținut că „ungurii cred în forța și unitatea NATO” și s-a declarat hotărât să „restabilească poziția Ungariei de aliat de încredere al NATO”. Concret, el a afirmat că guvernul a decis să crească cheltuielile pentru apărare „într-un mod previzibil” și că Ungaria va atinge nivelul de 5% din PIB în 2035, în linie cu acordul de anul trecut din cadrul Alianței. Context politic: schimbare de guvern, continuitate pe sprijinul militar Magyar a preluat funcția de prim-ministru în luna mai, după ce partidul său, Tisza, a câștigat alegerile parlamentare din aprilie, punând capăt celor 16 ani de guvernare ai lui Viktor Orban . Fostul premier era asociat cu o poziție mai apropiată de Moscova și tensionată cu Kievul și a refuzat în mod constant sprijinul militar pentru Ucraina, potrivit aceleiași surse. Magyar a mai spus că a avut o scurtă discuție cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și că au convenit o întâlnire bilaterală „în viitorul apropiat”, fără alte detalii despre calendar sau agendă. [...]
Donald Trump a reluat la Ankara criticile la adresa NATO , punând sub semnul întrebării „rentabilitatea” angajamentului american în alianță , pe fondul nemulțumirii că aliații nu ar fi sprijinit SUA în războiul declanșat împotriva Iranului, potrivit Economica . Mesajul are implicații directe pentru coeziunea alianței și pentru așteptările privind contribuțiile și solidaritatea între membri, într-un moment în care liderii NATO s-au reunit pentru un summit în Turcia. Trump a spus că a fost „foarte dezamăgit” și a sugerat că ar fi putut să nu participe la summit dacă acesta nu ar fi avut loc în Turcia, unde a făcut referire la președintele Recep Tayyip Erdogan ca la „un lider foarte puternic”. În același context, liderul american a afirmat că SUA „nu au fost tratate bine” după ce „au făcut ceva în Iran”, reiterând ideea că aliații Washingtonului nu ar fi oferit sprijin în conflictul din Orientul Mijlociu lansat împreună cu Israelul. În intervenția sa, Trump a reluat și tema costurilor suportate de SUA în NATO, întrebând retoric de ce America „a investit trilioane de dolari în NATO” pentru a proteja Europa de Rusia „fără a primi nimic în schimb”. El a descris situația ca pe un „test” al disponibilității aliaților de a fi „acolo pentru noi la nevoie”, menționând explicit Regatul Unit, Franța, Germania și Italia. Groenlanda , un nou punct de fricțiune în interiorul alianței Tot la Ankara, Trump a readus în discuție Groenlanda, afirmând că insula ar trebui să fie controlată de SUA, nu de Danemarca. Potrivit Reuters, citată de Economica, declarațiile privind dobândirea sau controlul asupra Groenlandei au alimentat tensiuni între Washington și Copenhaga, ambele state fiind membri fondatori ai NATO, iar subiectul a fost gestionat ulterior pe canal diplomatic. Trump a susținut că disputa privind Groenlanda i-a afectat relația cu NATO și a argumentat că Danemarca nu ar cheltui suficient pentru a sprijini insula, pe care a descris-o drept „un loc important pentru SUA”, invocând prezența navelor rusești și chineze în zonă. Ce urmează, pe baza informațiilor disponibile În plan diplomatic, secretarul de stat american Marco Rubio a declarat în iunie că discuțiile cu Danemarca și Groenlanda continuă lunar. Din informațiile prezentate, nu reiese dacă la summitul din Turcia au fost convenite măsuri concrete ca răspuns la criticile lui Trump, însă mesajele transmise indică o presiune politică sporită asupra aliaților privind reciprocitatea sprijinului și gestionarea diferendelor interne. [...]
Interdicția manifestațiilor la Ankara, în timpul summitului NATO, a dus la confruntări și arestări , într-un context în care liderii Alianței se pregătesc să prezinte contracte de armament de „zeci de miliarde de dolari”, potrivit News . Protestele au perturbat circulația în capitala Turciei, iar poliția a intervenit pentru a dispersa manifestanții. Summitul NATO are loc marți și miercuri la Ankara, cu participarea șefilor de stat și de guvern ai celor 32 de state membre. În marja reuniunii, pe străzile orașului au avut loc confruntări între manifestanți anti-NATO și forțele de ordine, pe fondul interdicției impuse de guvernoratul Ankara privind orice manifestație până la finalul summitului. În imagini publicate de Reuters, manifestanți purtând tricouri cu mesajul „Trump, cară-te!” (în turcă) scandau sloganuri cu pumnul ridicat. Potrivit relatării, polițiștii i-au încercuit cu scutieri, i-au trântit la pământ și i-au încătușat, în timp ce unii protestatari erau ridicați de pe stradă. Arestări pe fondul tensiunilor interne din Turcia Arestările din timpul protestelor vin după „mai bine de două săptămâni” de rețineri ale unor opozanți politici, avocați și jurnaliști care se opun puterii turce, mai notează materialul. Potrivit AFP, doi jurnaliști turci – Buse Sögütlü (T24) și Ceren Erdogdu (Odav TV) – au fost plasați în arest preventiv luni, cu o zi înainte de deschiderea summitului. Avocatul lui Erman Ozturk a declarat AFP că nu cunoaște motivele arestării jurnalistului și a sugerat o posibilă legătură cu summitul NATO: „Nu știm în continuare de ce a fost arestat jurnalistul. Însă credem că este în legătură cu summitul NATO.” Context: miza politică și militară a summitului Donald Trump a fost primit de președintele turc Recep Tayyip Erdogan și urmează să se întâlnească cu ceilalți lideri ai Alianței la summitul care începe marți seara. În același timp, președintele SUA acuză de mult timp guvernele europene că se bazează excesiv pe Statele Unite pentru apărarea continentului prin NATO, organizație care „apără continentul de la încheierea Războiului Rece”, potrivit sursei. [...]
Criza de carburanți din Rusia împinge cererea pentru conversii la GPL , iar service-urile care montează astfel de instalații raportează liste de așteptare până în toamnă, potrivit Antena 3 . Fenomenul are un impact operațional direct: capacitatea atelierelor este depășită, pe fondul scumpirilor la benzină și motorină și al cozilor de la stațiile de alimentare. Publicația citează The Independent, care notează că șoferii ruși se grăbesc să-și modifice mașinile pentru a funcționa pe GPL (gaz petrolier lichefiat), în contextul unei crize de combustibil la nivel național. Egor Popov, a cărui companie „Garant-Gas” din Moscova instalează echipamente pentru trecerea la GPL, spune că „cererea a crescut de mai multe ori”. „Avem o listă de așteptare până în septembrie.” De ce s-a blocat piața: atacuri asupra rafinăriilor și efecte în lanț Problemele sunt puse pe seama atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor, care ar fi redus disponibilitatea carburanților și ar fi alimentat creșterea prețurilor, conform materialului. În acest context, conversia la GPL devine o soluție practică pentru șoferi, mai ales într-o țară unde acest tip de combustibil era deja „relativ ieftin și disponibil din abundență”, iar Rusia ajunsese lider mondial la utilizarea lui ca combustibil auto. GPL-ul folosit în transport este bazat în principal pe propan și butan, obținute din prelucrarea gazelor naturale și din rafinarea țițeiului; materialul menționează și că acestea generează mai puține emisii decât petrolul. Cât GPL folosește Rusia și unde se duce consumul Potrivit World Liquid Gas Association, Rusia a consumat aproximativ 3,5 milioane de tone metrice de GPL drept combustibil auto în 2024. Conform datelor oficiale rusești citate, combustibilul auto a reprezentat 54% din consumul de GPL al țării în anul precedent, iar puțin peste o treime din cantitate a fost utilizată ca materie primă în industria petrochimică. Atacuri cu rază lungă și opriri de capacitate În aceeași relatare, este menționat un atac asupra rafinăriei din Omsk , descrisă drept cea mai mare rafinărie de petrol a Rusiei, confirmat atât de armata de la Kiev, cât și de autoritățile locale ruse. Guvernatorul Vitali Hotsenko a afirmat că apărarea antiaeriană rusă a distrus majoritatea dronelor implicate. Separat, materialul susține că rafinăria NORSI (a patra ca mărime din Rusia), deținută de Lukoil , a fost lovită a doua oară pe 2 iulie, iar procesarea țițeiului ar fi fost suspendată, potrivit unor surse. Este menționată avarierea unei unități primare de rafinare (CDU-6), cu o capacitate de 25.700 de tone metrice pe zi (echivalentul a aproximativ 190.000 de barili), reprezentând 53% din capacitatea totală a rafinăriei. În lipsa unor detalii suplimentare despre durata întreruperilor și refacerea capacităților, amploarea exactă a efectului pe termen mediu asupra pieței rămâne dificil de cuantificat doar din informațiile publicate, însă presiunea imediată se vede deja în aglomerarea service-urilor care fac conversii la GPL. [...]
