Știri
Știri din categoria Externe
Statele Unite cer UE să redeschidă parțial accesul la potasiul din Belarus, o mișcare care ar putea schimba atât piața îngrășămintelor, cât și arhitectura sancțiunilor europene, potrivit Mediafax, care citează Bloomberg.
Washingtonul le solicită Ucrainei și statelor din Uniunea Europeană să relaxeze restricțiile privind importurile de potasiu din Belarus. Potasiul este o materie primă esențială pentru fertilizatorii utilizați în agricultură, iar decizia ar avea o componentă economică, dar și una politică.
Administrația americană consideră că o relaxare a sancțiunilor pe acest segment ar putea contribui la „îndepărtarea Belarus de Rusia” și la îmbunătățirea relațiilor Occidentului cu Minsk, potrivit informațiilor citate.
Belarus este un exportator important de potasiu. Înainte de războiul din Ucraina și de introducerea sancțiunilor, țara exporta potasiu în valoare de 2,5 miliarde de dolari (aprox. 11,5 miliarde lei), exporturi care se derulau prin țările baltice.
În prezent, importurile de potasiu și îngrășăminte pe bază de potasiu din Belarus sunt „strict interzise” în Uniunea Europeană, ca parte a sancțiunilor impuse după implicarea Minskului în invadarea Ucrainei.
Nu este precizat în material un calendar sau o propunere concretă de modificare a regimului de sancțiuni, ci doar poziția Washingtonului și rațiunea invocată pentru această solicitare.
Recomandate
UE și SUA au convenit un acord provizoriu care elimină taxele vamale la bunurile industriale , o mișcare menită să reducă riscul unei noi escaladări tarifare și să aducă mai multă predictibilitate companiilor cu lanțuri de aprovizionare transatlantice, potrivit Mediafax . Înțelegerea vizează transpunerea în legislație a pilonului central din acordul-cadru UE–SUA convenit în iulie 2025. Decizia de la Bruxelles este prezentată ca o încercare de detensionare a disputelor comerciale și, conform analiștilor citați de Reuters , ar urma să prevină o reacție de la Washington, care amenința cu tarife punitive mai mari asupra produselor europene. Acordul din iulie 2025 stabilise deja un plafon maxim de 15% pentru tarifele aplicate majorității exporturilor europene către piața americană, blocând intenția inițială a administrației americane de a impune taxe de 30%, cu impact mai sever asupra economiei UE. De ce contează pentru companii: predictibilitate și risc mai mic de „război comercial” Prin eliminarea reciprocă a ultimelor taxe vamale la produsele industriale din SUA, Uniunea Europeană urmărește să își asigure predictibilitatea schimburilor comerciale și să protejeze sectoarele-cheie de export ale statelor membre în relația cu partenerul american. În același timp, acordul provizoriu este prezentat ca un element de stabilizare a lanțurilor de aprovizionare transatlantice într-un context de incertitudine economică globală, prin oferirea unui cadru fiscal mai stabil și reducerea riscului unui conflict comercial direct între UE și SUA. Ce urmează Textul legislativ convenit miercuri trebuie să parcurgă etapele formale de aprobare și ratificare în cadrul instituțiilor europene înainte de a intra oficial în vigoare. [...]
UE pregătește o plată inițială de 3,2 miliarde euro către Ucraina, condiționată de ratificare , într-un pachet mai amplu de 90 de miliarde euro (aprox. 450 miliarde lei), ceea ce mută presiunea pe calendarul de implementare și pe capacitatea Kievului de a accesa rapid finanțarea. Informațiile sunt prezentate de Mediafax . Comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis , a indicat că plata ar urma să aibă loc „în jurul mijlocului lunii iunie”, ca parte a împrumutului de 90 de miliarde de euro, potrivit Le Figaro. El a spus că negocierile privind asistența bugetară au fost finalizate, însă prima tranșă rămâne „sub rezerva” unor pași formali, inclusiv ratificarea acordului de către partea ucraineană. Cum este împărțit împrumutul de 90 de miliarde de euro La sfârșitul lunii aprilie, Uniunea Europeană a aprobat împrumutul de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, garantat de bugetul UE. Din total, alocările sunt împărțite astfel: 60 de miliarde de euro (aprox. 300 miliarde lei) pentru achiziții militare ; 30 de miliarde de euro (aprox. 150 miliarde lei) pentru sprijin bugetar . Fondurile sunt destinate perioadei 2026–2027 , iar prima tranșă este menționată ca fiind programată să sosească în mai , în timp ce plata inițială de 3,2 miliarde de euro este plasată, ca reper, la mijlocul lunii iunie. De ce contează: banii depind de pași procedurali și de calendar Mesajul-cheie pentru piețe și pentru finanțele publice ale Ucrainei este că prima plată, deși anunțată ca iminentă, depinde de îndeplinirea condițiilor procedurale, în special de ratificarea acordului de către Kiev. În practică, asta poate influența ritmul în care Ucraina își poate acoperi nevoile de finanțare bugetară în 2026 și predictibilitatea fluxurilor de bani din partea UE. [...]
UE caută un emisar pentru discuții cu Rusia, ca să nu rămână la marginea negocierilor de pace : guvernele europene iau în calcul nume precum Mario Draghi sau Angela Merkel , pe fondul temerilor că un eventual acord negociat în principal de SUA ar putea lăsa Europa vulnerabilă la condiții nefavorabile, potrivit Digi24 . Miniștrii de Externe ai UE ar urma să discute săptămâna viitoare, la o reuniune în Cipru, meritele potențialilor candidați pentru rolul de reprezentant al Uniunii în eventuale negocieri cu Vladimir Putin. Dezbaterea are loc după ce Washingtonul și Kievul și-au exprimat sprijinul ca Europa să poarte discuții cu președintele Rusiei despre războiul din Ucraina, relatează Financial Times , citat de Digi24. Un element de context important este că Bruxellesul a întrerupt canalele oficiale de comunicare cu Moscova după invazia din 2022, cu excepția unor încercări sporadice de dialog. Acum, UE se teme că lipsa de progrese în negocierile conduse de SUA – pe fondul pretențiilor teritoriale ale Rusiei, respinse de Kiev – a împins Europa pe margine. Cine sunt numele discutate și de ce contează Pe lista vehiculată apar, potrivit surselor citate: Mario Draghi, fost președinte al Băncii Centrale Europene, descris ca o persoană de încredere și respectată în UE, cu profil tehnocratic; Angela Merkel, fost cancelar al Germaniei, care a spus recent că Europa nu ar trebui să fie exclusă din negocieri, dar a sugerat că liderii în exercițiu ar fi luați mai în serios de Putin; Alexander Stubb, președintele Finlandei; Sauli Niinistö, predecesorul lui Stubb, despre care un înalt oficial european a spus că are o relație de lucru cu Putin, deși Rusia ar fi „foarte nemulțumită” de Finlanda după aderarea la NATO. În paralel, există și rezerve: unele guverne se tem că discuția despre un emisar comun ar putea expune disensiunile interne ale UE privind Ucraina și Rusia. Semnale din SUA, Ucraina și Rusia Administrația Donald Trump le-ar fi transmis omologilor din UE că nu se opune ca Europa să discute cu Putin în paralel cu negocierile de pace conduse de SUA, potrivit unor surse citate. De la Kiev, președintele Volodimir Zelenski a insistat că Europa trebuie să participe la negocieri și a cerut stabilirea unei reprezentări „concrete”. Un înalt oficial ucrainean a spus că Zelenski și-ar dori „pe cineva de talia lui Draghi” sau un „lider de stat puternic și actual” în fruntea delegației europene, iar liderul ucrainean ar urma să discute subiectul cu liderii Franței, Germaniei și Regatului Unit în această săptămână. Moscova a transmis, la rândul ei, că Putin ar fi deschis la discuții cu un reprezentant european, cu condiția ca acesta să „nu fi spus tot felul de lucruri urâte” despre Rusia. Putin l-a propus pe Gerhard Schröder, însă ideea a fost respinsă atât de europeni, cât și de Kiev. Ce urmează Pe agenda reuniunii miniștrilor de Externe ai UE ar urma să intre și discuții despre condițiile unei relații post-conflict cu Rusia, limitele acceptabile pentru o soluționare a crizei din Ucraina și condițiile preliminare pentru inițierea oricăror discuții cu Kremlinul. În plus, potrivit unei surse citate, ar exista posibilitatea unor discuții oficiale între liderii UE la un summit programat în iunie. [...]
Tucker Carlson a cerut oprirea finanțării militare americane pentru Israel , argumentând că SUA „plătește” pentru victimele civile din conflictele recente, potrivit The Jerusalem Post , care relatează despre primul său interviu din ultimii ani acordat presei israeliene, difuzat marți seară la Channel 13. În interviu, Carlson a spus că Israel „și-a pierdut cu siguranță moralitatea”, indicând drept exemple victimele civile pe care Israel le-ar fi provocat în războaie recente împotriva Hamas, Hezbollah și Iran. Când i s-a replicat că Israel acționează în legitimă apărare, el și-a mutat accentul pe rolul finanțării americane. „Motivul pentru care am un motiv să comentez și să spun că este greșit este că eu plătesc pentru asta. Nu există niciun motiv ca Statele Unite să trimită vreun ban către Israel, și mai ales către armata sa.” Miza: presiune politică în SUA pe ajutorul militar Poziția lui Carlson plasează discuția într-o zonă sensibilă pentru Washington: condiționarea sau reducerea sprijinului financiar și militar pentru Israel. În logica sa, problema nu este doar conduita Israelului în război, ci faptul că aceasta ar fi susținută din bani publici americani. Alte acuzații: „Israel nu este o democrație” Carlson a mai afirmat că Israel „nu este o democrație în niciun sens”, invocând faptul că milioane de palestinieni din Cisiordania și Gaza nu au drept de vot. Confruntat cu declarații anterioare în care ar fi descris acțiunile Israelului în Gaza drept „genocid”, el a nuanțat termenul, dar a insistat asupra ideii de culpă morală. „Ok, nu este genocid. Este uciderea inocenților. Este greșit. Poți să-i spui genocid sau epurare etnică. Poți să-i spui crimă, păcat, atrocitate. Nu-mi pasă.” Materialul The Jerusalem Post nu oferă detalii suplimentare despre eventuale reacții oficiale israeliene sau americane la interviu, dincolo de conținutul declarațiilor difuzate de Channel 13. [...]
Atacurile nocturne ale Rusiei au lovit infrastructură civilă și logistică în mai multe regiuni din Ucraina, cu cel puțin 11 răniți , potrivit Mediafax . Autoritățile locale avertizează că bilanțul ar putea crește, în condițiile în care mai multe persoane ar fi încă blocate sub dărâmături. Loviturile din noaptea de marți spre miercuri au vizat zone aflate departe de linia frontului și au afectat, pe lângă locuințe, și infrastructura energetică și de transport, într-un tipar de atacuri nocturne intense descris de autorități. Konotop (Sumî): bloc prăbușit și întreruperi de curent Cea mai gravă situație a fost raportată în Konotop, în regiunea Sumî, unde un atac masiv a lovit un bloc de locuințe cu mai multe etaje, ducând la prăbușirea a trei niveluri ale clădirii. Guvernatorul regional, Oleh Hrîhorov , a anunțat inițial cel puțin șase răniți. Primarul Artem Semenîhin a spus că echipele de intervenție au scos mai multe persoane de sub resturile de beton și continuă căutările. În contextul unei capacități medicale tensionate, în Konotop răniții au fost transportați la spital și cu mașini personale, din cauza lipsei de ambulanțe disponibile. Atacul a avariat și case, apartamente și clădiri administrative și a distrus muzeul de istorie al orașului. În Sumî, capitala regională, au fost raportate întreruperi majore de energie electrică. Dnipro și Odesa: depozite alimentare incendiate și clădiri distruse În centrul țării, atacurile s-au concentrat pe infrastructura logistică din Dnipro. Guvernatorul regiunii Dnipropetrovsk, Oleksandr Hanza, a anunțat cinci răniți după un atac care a declanșat un incendiu puternic la depozite de stocare a alimentelor; două persoane (un bărbat și o femeie) au avut nevoie de spitalizare de urgență. În paralel, orașul-port Odesa a fost, de asemenea, atacat: oficialii locali au raportat avarii la case și vehicule, iar o clădire cu un singur etaj a fost distrusă complet de suflul exploziilor. Autoritățile locale au indicat că operațiunile de căutare și salvare sunt în desfășurare, iar numărul victimelor ar putea fi revizuit pe măsură ce sunt evaluate zonele afectate. [...]
Rusia ia în calcul extinderea războiului prin nordul Ucrainei și pregătește mobilizarea a până la 100.000 de oameni , potrivit președintelui Volodîmîr Zelenski , citat de Kyiv Post . Miza imediată este una operațională: Kievul își consolidează dispozitivul în nord și își ajustează planurile de apărare pentru mai multe direcții posibile de ofensivă. Zelenski a spus, într-o postare pe Telegram, că a convocat o ședință la nivel de comandament pentru a analiza datele serviciilor ucrainene de informații privind planificarea Rusiei pentru operațiuni ofensive, cu accent pe direcția Cernihiv–Kiev. În paralel, Ucraina pregătește răspunsuri pentru fiecare dintre „cele cinci” scenarii pe care Moscova le-ar avea în vedere pentru a extinde războiul prin nord. „Pregătim răspunsuri pentru fiecare opțiune posibilă a acțiunilor inamicului, dacă rușii chiar îndrăznesc să-și extindă agresiunea. Forțele noastre din [sector] vor fi întărite.” Ce înseamnă „plus 100.000” și ce limite vede Kievul Președintele ucrainean a afirmat că, în cadrul aceleiași reuniuni, a fost discutată și pregătirea de către Rusia a unor noi măsuri de mobilizare care ar viza „plus 100.000 de persoane”. Totuși, Zelenski a susținut că Ucraina evaluează că Rusia nu ar avea, în acest moment, capacitatea de a face o mobilizare „ascunsă” la această scară, sugerând că Moscova ar putea recurge la „decizii politice într-un alt format”. În acest context, el a invocat acțiuni similare celor recente legate de regiunea transnistreană din Republica Moldova, fără a oferi detalii suplimentare în materialul citat. Răspunsul Ucrainei: întăriri în nord și lovituri cu drone pe distanță lungă Pe lângă întărirea forțelor în sectorul vizat, Zelenski a spus că Ucraina se pregătește să extindă amploarea loviturilor pe distanță lungă asupra teritoriului rus, pe care le-a descris drept „sancțiuni pe distanță lungă”, argumentând că acestea au redus deja capacitatea Rusiei de a purta războiul. În evaluarea prezentată de liderul de la Kiev, obiectivul este ca niciunul dintre cele cinci scenarii de extindere a războiului prin nordul Ucrainei să nu poată fi pus în practică. [...]
