Știri
Știri din categoria Externe
Statele Unite cer UE să redeschidă parțial accesul la potasiul din Belarus, o mișcare care ar putea schimba atât piața îngrășămintelor, cât și arhitectura sancțiunilor europene, potrivit Mediafax, care citează Bloomberg.
Washingtonul le solicită Ucrainei și statelor din Uniunea Europeană să relaxeze restricțiile privind importurile de potasiu din Belarus. Potasiul este o materie primă esențială pentru fertilizatorii utilizați în agricultură, iar decizia ar avea o componentă economică, dar și una politică.
Administrația americană consideră că o relaxare a sancțiunilor pe acest segment ar putea contribui la „îndepărtarea Belarus de Rusia” și la îmbunătățirea relațiilor Occidentului cu Minsk, potrivit informațiilor citate.
Belarus este un exportator important de potasiu. Înainte de războiul din Ucraina și de introducerea sancțiunilor, țara exporta potasiu în valoare de 2,5 miliarde de dolari (aprox. 11,5 miliarde lei), exporturi care se derulau prin țările baltice.
În prezent, importurile de potasiu și îngrășăminte pe bază de potasiu din Belarus sunt „strict interzise” în Uniunea Europeană, ca parte a sancțiunilor impuse după implicarea Minskului în invadarea Ucrainei.
Nu este precizat în material un calendar sau o propunere concretă de modificare a regimului de sancțiuni, ci doar poziția Washingtonului și rațiunea invocată pentru această solicitare.
Recomandate
Ungaria prelungește până la 31 decembrie 2026 starea de criză legată de migrație , menținând un cadru legal strict la frontieră, în pofida sancțiunilor europene, potrivit Mediafax . Decizia, luată de guvernul Tisza, mută din nou disputa cu Bruxelles-ul în zona de reglementare: Budapesta susține că apără frontierele externe ale UE, dar este amendată pentru politicile sale. Măsura urma să expire pe 7 septembrie, însă a fost extinsă până la finalul lui 2026, potrivit DailyNewsHungary, citat de publicație. Premierul Péter Magyar a argumentat că inclusiv „modificările minore” ale regulilor pot crea breșe exploatabile rapid de rețelele de trafic de migranți. Argumentul Budapestei: „o singură lacună” poate declanșa o criză Magyar a invocat situația din Ceuta , enclavă spaniolă din nordul Africii, ca exemplu al felului în care rutele migrației se pot schimba brusc. El a spus că, în doar două zile, s-a declanșat o criză la frontieră, iar într-o singură zi „zeci de mii” de persoane ar fi încercat să intre în Spania din Maroc; potrivit declarațiilor sale, au existat și decese pe mare, iar autoritățile spaniole au mobilizat resurse suplimentare. Premierul ungar a legat evoluțiile din Ceuta de o decizie a Curții Supreme a Spaniei, susținând că rețelele de trafic au reacționat imediat la schimbarea de context. „Ceuta este un avertisment pentru întreaga Europă.” „O singură lacună legislativă sau o modificare pregătită necorespunzător poate crea o situație imposibil de gestionat într-un timp foarte scurt. Guvernul ungar nu își poate asuma un asemenea risc.” Presiunea financiară: amenda UE de 1 milion de euro pe zi Decizia vine în condițiile în care Ungaria este în continuare sancționată de Uniunea Europeană cu o amendă de 1 milion de euro pe zi (aprox. 5 milioane lei ), din cauza politicilor sale în domeniul migrației. Magyar a calificat situația drept nedreaptă și a afirmat că Ungaria protejează nu doar propriile granițe, ci și frontierele externe ale UE. El a mai spus că guvernul negociază de luni de zile cu instituțiile europene un nou cadru legislativ care să fie, simultan, eficient în protecția frontierelor și compatibil cu legislația europeană, însă „nu a fost găsită încă o soluție” care să permită acțiune „cu suficientă fermitate și eficiență”. Ce urmează: un „sistem legal și funcțional” până în decembrie Magyar a susținut că situația migrației s-a schimbat semnificativ față de 2016, când Ungaria a introdus pentru prima dată măsura de urgență, și a afirmat că aproximativ 20 de state membre ar susține acum măsuri mai stricte de protecție a frontierelor. Pentru restul anului, guvernul spune că va folosi lunile rămase până în decembrie pentru a institui „un sistem legal și funcțional” care să protejeze frontierele Ungariei și, în același timp, „să apere banii contribuabililor”. [...]
Ursula von der Leyen merge în Groenlanda pe 6–7 septembrie, iar UE pregătește semnarea unei declarații comune și inaugurarea unui proiect de conectivitate prin satelit , într-un demers care întărește poziționarea Bruxelles-ului în Arctica, pe fondul interesului strategic tot mai mare pentru regiune, potrivit Agerpres . Vizita are ca obiectiv „avansarea relațiilor dintre Groenlanda și UE” și discutarea unor teme legate de „importanța strategică în creștere a Arcticii”, conform unui comunicat al Comisiei Europene citat în material. În discuții ar urma să fie abordate „principalele provocări și oportunități” pentru Groenlanda și regiunea arctică, precum și „inițiative concrete” pentru consolidarea cooperării bilaterale. Ce se întâmplă în cele două zile: satelit, declarație comună, întâlniri politice În program sunt incluse întâlniri cu premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen , cu prim-ministrul Danemarcei, Mette Frederiksen, și cu premierul Insulelor Feroe, Beinir Johannesen. Potrivit informațiilor transmise, agenda include: duminică, o vizită de pe o navă la calota de gheață a Groenlandei, împreună cu Nielsen și Frederiksen; luni, inaugurarea unui proiect modernizat de conectivitate prin satelit pentru Groenlanda, la instalațiile companiei locale de poștă și telecomunicații Tussass; semnarea unei declarații comune între UE și guvernele Groenlandei și Danemarcei privind aprofundarea relațiilor. Von der Leyen va fi însoțită de comisarul european pentru parteneriate internaționale, Jozef Síkela, și de consilierul special pentru relațiile UE–Arctica, Jyrki Katainen. De ce contează: Arctica intră în revizuirea de politică a UE, pe fond geopolitic tensionat Comisia Europeană amintește că UE „își revizuiește politica pentru Arctica” pentru a fi pregătită să răspundă evoluțiilor actuale și viitoare. În acest context, vizita are loc la un an și jumătate după ce președintele american Donald Trump și-a reiterat intenția de a anexa Groenlanda, invocând motive de securitate națională și presupuse amenințări din partea Rusiei și Chinei, într-o zonă descrisă ca strategică și bogată în resurse minerale, inclusiv pământuri rare. Groenlanda este teritoriu autonom în cadrul Regatului Danemarcei, care păstrează atribuții precum politica externă, apărarea și securitatea, iar insula nu face parte din Uniunea Europeană. În același registru arctic, materialul notează că vizita survine la o săptămână după ce Islanda a respins prin referendum reluarea negocierilor de aderare la UE. [...]
UE a deschis un pod aerian umanitar către Nepal , trimițând 82 de tone de materiale esențiale și alocând încă 500.000 de euro (aprox. 2,5 milioane lei) pentru răspunsul la criza provocată de inundații, potrivit Mediafax . Miza imediată este operațională: livrarea rapidă de provizii și finanțare către actorii locali care gestionează urgența. Primul zbor al podului aerian al UE a aterizat vineri în Nepal și a fost organizat împreună cu UNICEF. Transportul a inclus provizii și materiale din stocurile UE pentru alimentație, sănătate, apă și salubritate, adăposturi, educație și protecție. Finanțarea suplimentară de 500.000 de euro va fi canalizată prin Fondul de urgență pentru răspuns în caz de dezastre al Federației Internaționale a Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie, astfel încât echipele locale să poată acoperi nevoile urgente. Ce intră în sprijinul livrat prin mecanismele UE Separat de transportul principal, Luxemburgul, Germania, Letonia și Norvegia trimit, prin mecanismul de protecție civilă al UE , echipamente de intervenție, între care: veste de salvare; truse de igienă și de bucătărie; pături; materiale medicale; echipamente de protecție; echipamente energetice de urgență. Context: sprijinul se adaugă unor alocări anterioare Noul pachet se adaugă ajutoarelor acordate anterior. La 28 august, Comisia Europeană a alocat un ajutor umanitar de urgență de 2 milioane de euro (aprox. 10 milioane lei), pe lângă cele aproape 3 milioane de euro (aprox. 15 milioane lei) alocate Nepalului în 2026 pentru pregătirea în caz de dezastre. Totodată, a fost activată cartografierea de urgență prin satelit a programului Copernicus, iar coordonatori UE pentru răspuns rapid și logistică în Asia au fost trimiși în Nepal. Mesajul Comisiei Europene Comisara europeană pentru pregătire și gestionarea situațiilor de criză, Hadja Lahbib , a descris amploarea tragediei și a promis sprijin pentru intervenție și reconstrucție. „Europa este alături de poporul nepalez. Sprijinim personalul de intervenție în caz de urgență și facem în așa fel încât ajutoarele de urgență să ajungă la cei care au nevoie de ele: apă curată, medicamente pentru spitale, adăposturi pentru familiile care dorm în aer liber și sprijin psihologic pentru cei îndurerați.” Coordonarea livrărilor este gestionată de Centrul de coordonare a răspunsului la situații de urgență al Comisiei Europene, care funcționează permanent și intermediază sprijinul între statele participante, țara afectată și experții în protecție civilă și ajutor umanitar. [...]
Lavrov leagă creșterea cheltuielilor militare în NATO de presiuni pe nivelul de trai , susținând că Alianța și UE își „prelungesc” existența prin noi pretexte, potrivit HotNews , care citează declarații făcute la Forumul Economic de la Vladivostok. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov , a afirmat că NATO „nu va mai rezista mult timp” și că încercarea de a găsi motive pentru prelungirea existenței alianței „nu poate continua mult timp”. În același registru, el a susținut că Uniunea Europeană „și-a pierdut avantajele” și „s-a transformat într-un bloc militar anti-rus, deschis agresiv”, care ar servi drept sprijin pentru NATO. Argumentul economic invocat: costul reînarmării În intervenția sa, Lavrov a pus accent pe efectele bugetare ale majorării cheltuielilor militare, sugerând că acestea se traduc în costuri sociale pentru populație. „E vorba de sume uriaşe, atunci când cheltuielile militare cresc, în urma deciziilor luate, de la 2% la 5% din buget sau din PIB – nu contează, desigur, acest lucru se reflectă asupra nivelului de trai cotidian din aceste ţări”, a spus Lavrov. Contextul invocat: de la Afganistan la „limitarea Chinei” Lavrov a dat ca exemplu intervenția din Afganistan după atentatele din New York din septembrie 2001, despre care a spus că s-a încheiat „fără glorie”. El a mai afirmat că ulterior ar fi urmat o „renaștere” a unor viziuni „rusofobe” și că NATO ar încerca acum să-și extindă influența spre Asia de Sud-Est și Nord-Est, sub sloganul „limitării Chinei”, menționând și amplificarea problemei Taiwanului. Declarațiile sunt prezentate de HotNews ca relatate de agenția rusă TASS și preluate „conform News.ro”. [...]
Ungaria condiționează acceptarea bugetului UE 2028–2034 de „interesele” companiilor și cetățenilor , poziție care poate complica negocierile asupra viitorului cadru financiar multianual, potrivit Mediafax . Mesajul a fost transmis de premierul ungar Peter Magyar după o întâlnire la Budapesta cu președintele Consiliului European, Antonio Costa . Magyar a spus că guvernul ungar va accepta cadrul financiar multianual al UE pentru perioada 2028–2034 doar dacă acesta „servește interesele cetățenilor ungari și ale companiilor din țară”. Discuțiile au vizat și protejarea frontierelor externe ale UE, migrația ilegală și extinderea Uniunii Europene. Frontiere, migrație și așteptări de recunoaștere la nivel european Într-o postare pe rețelele de socializare, premierul ungar a reiterat că Ungaria susține „închiderea frontierelor externe” ale UE și adoptarea cadrului legal pe care îl consideră necesar pentru „oprirea migrației ilegale”. În acest context, Magyar a invocat evenimentele recente din Ceuta, exclava spaniolă din Africa de Nord, unde, potrivit informațiilor citate, aproximativ 70.000 de persoane ar fi intrat ilegal în doar câteva zile, în luna iulie. Totodată, el a afirmat că Ungaria va continua să protejeze frontierele Uniunii și că se așteaptă ca aceste eforturi să fie recunoscute la nivel european. Extinderea UE: Budapesta respinge procedurile accelerate În cadrul întâlnirii cu Antonio Costa, Magyar a mai declarat, conform propriilor afirmații, că Ungaria nu sprijină proceduri accelerate de aderare la Uniunea Europeană pentru nicio țară. Turneul regional al lui Antonio Costa: București, apoi Sofia și Atena Antonio Costa a ajuns joi la București, unde are programată o întâlnire cu președintele Nicușor Dan la Palatul Cotroceni. Convorbirile includ o discuție tête-à-tête, urmată de convorbiri oficiale, iar declarațiile comune de presă sunt programate în jurul orei 11:00. După București, Costa urmează să meargă la Sofia pentru discuții cu premierul Bulgariei, Rumen Radev, iar apoi la Atena, unde se va întâlni cu premierul Greciei, Kyriakos Mitsotakis. [...]
Aplicarea provizorie a acordului UE–Mercosur riscă să fie frânată operațional de lipsa unui consens între statele sud-americane privind împărțirea cotelor de export către piața europeană, potrivit Antena 3 . Miza este accesul la volume exportate cu taxe vamale preferențiale, iar blocajul apare la doar câteva luni după intrarea în vigoare provizorie a tratatului. Țările din Mercosur (Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay) nu au ajuns la un acord asupra modului în care vor împărți aceste cote. Deși Uniunea Europeană propune volume însoțite de un regim tarifar preferențial, revine Mercosur să decidă distribuția între membri. De ce contează: fără cote, se aplică „primul sosit, primul servit” În lipsa unor cote definite, alocarea ar urma să se facă după principiul „primul sosit, primul servit”, ceea ce poate crea dezechilibre între exportatori și poate amplifica tensiunile interne din bloc, în special între statele cu capacități logistice și comerciale diferite. Șeful diplomației uruguayene, Mario Lubetkin , a declarat că „nu există încă unanimitate”. Potrivit acestuia, pozițiile Argentinei, Braziliei și Uruguayului s-au apropiat, în timp ce Paraguay rămâne, deocamdată, cel mai departe de un compromis. Ce urmează în negocieri Miniștrii de Externe ai celor patru țări au stabilit să reia discuțiile și să încerce să ajungă la un consens la o nouă întâlnire programată peste 45–60 de zile, la Montevideo, potrivit AFP, citată de Agerpres. Context: acord provizoriu din 1 mai, cu pași instituționali rămași Tratatul UE–Mercosur, rezultat al unor negocieri de peste 25 de ani, ar urma să creeze una dintre cele mai mari zone de liber schimb din lume, cu peste 700 de milioane de consumatori. Acordul se aplică provizoriu de la 1 mai 2026. Intrarea deplină în vigoare depinde de aprobarea Parlamentului European și de avizul Curții Europene de Justiție privind compatibilitatea acordului cu tratatele UE, aviz solicitat de Parlament în ianuarie. [...]
