Știri
Știri din categoria Externe
Administrația SUA caută o formulă rapidă de dezescaladare cu Iranul, iar Qatarul își consolidează rolul de canal de comunicare în negocieri, potrivit Adevărul. Secretarul de Stat Marco Rubio și emisarul special al Casei Albe Steve Witkoff s-au întâlnit sâmbătă, la Miami, cu premierul Qatarului, Mohammed bin Abdulrahman al-Thani, pentru a discuta perspectivele unei înțelegeri care ar putea duce la oprirea războiului cu Iranul, relatează Axios, citând două surse apropiate discuțiilor.
Miza întrevederii a fost, potrivit acelorași surse, conturarea unui memorandum de înțelegere care să deschidă un proces de dezescaladare și să creeze baza unui acord mai amplu între Washington și Teheran. În paralel, mai multe state din regiune își coordonează eforturile pentru apropierea pozițiilor celor două părți.
În ecuația de mediere, Qatarul, Pakistanul, Egiptul, Turcia și Arabia Saudită își sincronizează demersurile diplomatice. Unul dintre interlocutorii citați de Axios a declarat:
„Mediatorii fac apel la dezescaladare și la concentrarea asupra unei soluții negociate.”
Axios mai notează că SUA și Iranul discută în prezent un document scurt care să consfințească oprirea ostilităților și să permită continuarea negocierilor politice într-un cadru mai larg, iar Qatarul și-a asumat un rol de mediere „tot mai activ”. Totuși, până în dimineața zilei de 9 mai, administrația americană aștepta încă un răspuns final din partea Teheranului.
Deși Pakistanul este considerat oficial principalul intermediar între SUA și Iran de la începutul conflictului, sursele citate susțin că Doha desfășoară în paralel o activitate diplomatică discretă, iar la Casa Albă partea qatareză este percepută drept unul dintre cei mai eficienți interlocutori în comunicarea cu autoritățile iraniene.
Înaintea întâlnirii de la Miami, premierul Qatarului a fost la Washington, unde a discutat cu vicepreședintele american J.D. Vance. Inițial, Mohammed bin Abdulrahman al-Thani urma să revină direct la Doha, dar și-a schimbat programul și a plecat în Florida. În timpul vizitei, a avut și o convorbire telefonică cu ministrul saudit de Externe, pentru coordonarea eforturilor regionale de mediere.
În același timp, Axios atrage atenția că decizii și declarații ale președintelui Donald Trump alimentează îngrijorări în rândul aliaților tradiționali ai Washingtonului, inclusiv prin reducerea prezenței militare americane în Germania, amenințări privind diminuarea efectivelor SUA în alte regiuni europene și încercări de a minimaliza recentele atacuri iraniene din Golful Persic. Publicația arată că, deși Washingtonul și Teheranul par să se apropie treptat de o posibilă ieșire din conflict, aceste poziții au reaprins temeri în Europa, Orientul Mijlociu și Indo-Pacific privind predictibilitatea SUA ca aliat într-o viitoare criză internațională.
Recomandate
Qatarul a făcut primul pas spre deblocarea exporturilor de LNG din Golf , după ce un petrolier încărcat la Ras Laffan a tranzitat strâmtoarea Ormuz , un coridor-cheie pentru piața globală de energie, potrivit Antena 3 . Mișcarea este relevantă pentru prețuri și aprovizionare, într-un context în care fluxurile din regiune au fost puternic afectate de la finalul lunii februarie. Nava Al Kharaitiyat, care transporta gaze naturale lichefiate (LNG), „pare să fi tranzitat” strâmtoarea Ormuz și se află în Golful Oman, conform datelor de urmărire a navelor analizate de Bloomberg, citate în material. Următoarea destinație indicată de navă este Pakistanul. Tranzitul este prezentat drept un semnal „provizoriu” că livrările de energie ar putea fi reluate din Golful Persic, după ce zona a fost „în mare parte paralizată” de la sfârșitul lunii februarie. Datele mai arată că petrolierul ar fi folosit o rută nordică de-a lungul coastei iraniene, rută care, potrivit informațiilor citate, este în prezent aprobată de Teheran. De ce contează pentru piața energiei Înainte de conflict, regiunea primea, de regulă, aproximativ trei transporturi de LNG pe zi. Antena 3 notează însă că acest singur tranzit, deși notabil, rămâne doar o fracțiune din nivelurile de export de dinainte de război, ceea ce sugerează că revenirea la normal ar putea fi lentă sau incertă. Materialul mai arată că traversarea reușită vine după mai multe încercări anterioare ale Qatarului de a trece nave prin strâmtoare, încercări care s-au încheiat cu întoarceri din cauza preocupărilor de securitate. Context: blocajul Ormuz și efectele în Asia Potrivit articolului, „blocada efectivă” a strâmtorii Ormuz de către forțele americane și iraniene a redus semnificativ aprovizionarea globală cu LNG, ceea ce a dus la creșteri de preț și la penurii de energie în Asia. Qatar este un actor major în această piață: țara a produs anul trecut aproape o cincime din aprovizionarea mondială cu LNG, conform informațiilor din material. În același timp, Antena 3 menționează că cel puțin două petroliere ale Abu Dhabi National Oil Co . au traversat recent strâmtoarea, iar incapacitatea Qatarului de a-și transporta produsele a fost un factor important în perturbările pieței. Ce urmează Reluarea tranzitului este, deocamdată, un semnal punctual, nu o revenire completă a fluxurilor. În paralel, un vas militar din forțele navale britanice se îndreaptă spre Orientul Mijlociu pentru a fi pregătit să se alăture unei misiuni internaționale de protejare a navigației în strâmtoarea Ormuz, potrivit AFP și dpa, citate de Agerpres. [...]
Kim Jong-un își reafirmă sprijinul militar pentru Rusia într-un mesaj către Vladimir Putin transmis de Ziua Victoriei, un semnal care consolidează axa Moscova–Phenian în plin război din Ucraina și complică suplimentar calculele de securitate din regiune, potrivit Libertatea . Liderul nord-coreean l-a felicitat pe Putin pentru aniversarea victoriei asupra Germaniei naziste în Al Doilea Război Mondial, o zi cu miză politică majoră pentru Kremlin, și a transmis că relația cu Rusia rămâne o „prioritate maximă” pentru Coreea de Nord. Mesajul vine după ce Phenianul a trimis mii de soldați să lupte alături de armata rusă, relatează Reuters. Mesajul: „prioritate maximă” și obligații din tratat În mesajul către liderul rus, Kim Jong-un a reafirmat că parteneriatul cu Moscova este tratat drept „prioritate maximă” și a invocat respectarea obligațiilor asumate prin tratatul semnat între cele două țări, potrivit agenției oficiale nord-coreene KCNA. Rusia și Coreea de Nord au semnat în 2024 un „ Tratat de parteneriat strategic cuprinzător ”, în timpul vizitei lui Vladimir Putin la Phenian. Pactul include și o clauză de apărare reciprocă. La începutul lunii aprilie, cele două state au semnat și un acord de cooperare pentru combaterea a ceea ce numesc „dezinformare” răspândită de „numeroșii lor dușmani”. Dincolo de declarații: trupe nord-coreene în sprijinul Rusiei Alianța nu a rămas la nivel politic. Coreea de Nord a trimis aproximativ 14.000 de soldați să lupte alături de forțele ruse în zona Kursk, în războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Oficiali sud-coreeni, ucraineni și occidentali au declarat că trupele nord-coreene au suferit pierderi grele; potrivit acestora, peste 6.000 de soldați nord-coreeni ar fi fost uciși în luptă. În același context, sursa citată menționează că soldații nord-coreeni ar fi primit ordin să se arunce în aer dacă sunt pe cale să devină prizonieri. Contextul Zilei Victoriei: paradă restrânsă și armistițiu de trei zile Mesajul a fost transmis în ziua în care Rusia marchează Ziua Victoriei, iar parada de la Moscova a fost una dintre cele mai restrânse din ultimii ani, pe fondul temerilor privind un posibil atac ucrainean. Totodată, Rusia și Ucraina au confirmat vineri că au convenit asupra unui armistițiu de trei zile, anunțat de președintele american Donald Trump. Încetarea focului ar urma să fie în vigoare între 9 și 11 mai. [...]
Comerțul China–Rusia a depășit 140 mld. dolari, iar energia rămâne prioritară. Într-o declarație făcută după parada de Ziua Victoriei de la Moscova, Vladimir Putin a prezentat cooperarea cu China drept un factor-cheie de stabilitate internațională și a indicat că relația economică bilaterală continuă să se adâncească, potrivit Global Times . Putin a spus că China este cel mai mare partener comercial și economic al Rusiei, iar schimburile bilaterale au depășit 140 de miliarde de dolari (aprox. 630 de miliarde de lei) și „continuă să crească”. El a adăugat că cele două părți au ajuns la un nivel ridicat de consens și sunt pregătite să facă pași „substanțiali” în cooperarea din sectorul petrol și gaze. De ce contează: energie și tehnologie, într-un context de securitate mai fragil Publicația notează că mesajul vine într-un moment în care o parte din arhitectura de securitate internațională – inclusiv cadrele de control al armamentelor, dezarmare și neproliferare nucleară – se erodează pe fondul tensiunilor dintre marile puteri. Zhang Hong, cercetător la Institutul pentru Studii Ruse, Est-Europene și Central-Asiatice din cadrul Academiei Chineze de Științe Sociale, a declarat că relația China–Rusia „amortizează” turbulențele globale alimentate de unilateralism și „politica de putere”. El a susținut că Beijingul promovează soluționarea conflictelor pe canale politice și diplomatice în cadre multilaterale precum ONU, Consiliul de Securitate al ONU, G20 și BRICS și se opune folosirii forței și sancțiunilor unilaterale. Ce domenii sunt în prim-plan Potrivit expertului citat, cooperarea energetică rămâne o prioritate, pe fondul instabilității din Golful Persic și al „crizei Iranului”, menționate în material. În paralel, Zhang spune că cele două țări își extind cooperarea în: inteligență artificială; materiale avansate; energie nouă; economia verde. În interpretarea sa, această componentă „high-tech” este împinsă mai ales de strategii de stat și diplomație la nivel înalt, nu de forțe de piață, și ar ajuta Rusia să acopere „goluri de inovare”, fără a viza o „a treia parte”. Semnale către SUA și Europa, pe fondul războiului din Ucraina Putin a salutat și o posibilă vizită a președintelui american Donald Trump în China, afirmând că dialogul SUA–China este benefic pentru stabilitatea regională și are efect direct asupra economiei globale, având în vedere rolul celor două țări ca parteneri comerciali majori. În același context, Putin a comentat războiul Rusia–Ucraina, afirmând că „problema se apropie de final” și că ar fi deschis unei întâlniri cu Volodîmîr Zelenski la Moscova sau într-o țară terță, „când ambele părți sunt pregătite să semneze un acord”. Materialul menționează și un armistițiu de trei zile, între 9 și 11 mai , anunțat de Trump și confirmat public de Zelenski, care ar include oprirea operațiunilor de luptă și un schimb de 1.000 de prizonieri de război de fiecare parte, informație atribuită CBS News. Rusia ar fi acceptat propunerea mediată de SUA, potrivit aceluiași raport. Zhang apreciază că încetarea focului este temporară și ține și de „strategii diplomatice și de comunicare”, dar vede revenirea la negocieri ca opțiune realistă, cu condiția ajustării pozițiilor de negociere. [...]
Miniștrii UE discută la Nicosia bugetul 2028–2034, cu miza unui acord unanim până la finalul lui 2026 , într-o reuniune informală care pune presiune pe statele membre să își fixeze rapid prioritățile de finanțare și regulile de guvernanță ale viitoarelor fonduri, potrivit Agerpres . Întâlnirea Consiliului Afaceri Generale (CAG) , care îi reunește pe miniștrii afacerilor europene, are loc în zilele de 10–11 mai 2026, la Nicosia, sub egida președinției cipriote a Uniunii. Pe agendă sunt două teme: Cadrul Financiar Multianual (CFM) 2028–2034 și procesul de extindere al UE. CFM 2028–2034: negocieri accelerate pentru un acord până la sfârșitul lui 2026 CFM 2028–2034 a fost discutat și la reuniunea formală a CAG din 17 martie 2026. De la prezentarea propunerii de buget de către Comisia Europeană, în iulie 2025, discuțiile au continuat în Consiliu la nivel politic și tehnic, cu obiectivul obținerii unui acord unanim între statele membre până la sfârșitul anului 2026. În acest interval, Comisia a avansat „o serie de propuneri de flexibilizare și de posibilități de reprogramare” pentru diverse instrumente și programe, în încercarea de a facilita compromisul între capitale. La reuniunea din 17 martie, miniștrii au avut un schimb de opinii privind mecanismele de guvernanță pentru trei fonduri principale din următorul CFM: planurile de parteneriat național și regional; Fondul european pentru competitivitate; instrumentul „Europa globală”. Ce prevede propunerea Comisiei: 2.000 miliarde euro și fonduri noi Propunerea de CFM 2028–2034 prezentată de Comisie la 16 iulie 2025 prevede „cel mai mare buget din istoria Uniunii”, de 2.000 miliarde de euro (aprox. 10.000 miliarde lei). În propunere sunt menționate, între altele: un nou Fond european pentru competitivitate, cu un buget de 409 miliarde de euro (aprox. 2.045 miliarde lei); Orizont Europa, cu un buget de 175 miliarde euro (aprox. 875 miliarde lei); 131 miliarde de euro (aprox. 655 miliarde lei) pentru sprijinirea investițiilor în apărare, securitate și spațiu; 200 de miliarde de euro (aprox. 1.000 miliarde lei) pentru instrumentul „Europa globală”; sprijin pentru Ucraina de circa 100 miliarde de euro (aprox. 500 miliarde lei). Extinderea UE, în paralel cu bugetul A doua temă majoră este extinderea UE. Comisia Europeană arăta, într-o comunicare din noiembrie 2025, că procesul de extindere este „mai accelerat” decât în urmă cu 15 ani. La 9 martie 2026, Înalta Reprezentantă a UE, Kaja Kallas , a cerut accelerarea ritmului de includere a noilor membri, menținând principiul meritului, dar adaptând viteza la contextul geopolitic. În prezent sunt 9 țări candidate: Muntenegru, Serbia, Albania, Macedonia de Nord, Bosnia și Herțegovina, Turcia, Ucraina, Republica Moldova și Georgia. Ultimul stat care a aderat la UE a fost Croația, în 2013. [...]
Armata britanică a declanșat o operațiune aeriană de urgență pentru a livra personal și oxigen pe Tristan da Cunha , după apariția unui caz suspect de hantavirus pe una dintre cele mai izolate comunități locuite din lume, relatează Antena 3 . Miza imediată este una operațională: insula nu are pistă de aterizare, iar capacitatea medicală locală este limitată, ceea ce obligă autoritățile să recurgă la soluții logistice rare și costisitoare. Potrivit informațiilor citate de Antena 3 din BBC, medicii armatei britanice au fost parașutați pe Tristan da Cunha pentru a ajuta un cetățean britanic suspectat că are hantavirus. Bărbatul părăsise nava de croazieră MV Hondius, afectată de un focar mortal, la mijlocul lunii aprilie și se află pe insulă, unde este stabilit. Cazul a fost semnalat după ce bărbatul a raportat primele simptome la două săptămâni de la plecarea de pe navă. El este descris ca fiind în stare stabilă și se află în izolare. În total, șase cazuri de hantavirus au fost confirmate, inclusiv alți doi britanici care sunt tratați în prezent în afara navei, iar Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a menționat și existența a două cazuri suspecte, inclusiv cel de pe Tristan da Cunha. De ce a fost nevoie de parașutare: limitări logistice și resurse „critice” Ministerul Apărării din Regatul Unit a transmis că, pe lângă echipa medicală, sâmbătă a fost lansat dintr-un avion A400M RAF și oxigen, proviziile ajungând la un „nivel critic” pe insulă. Tristan da Cunha este un arhipelag din Atlanticul de Sud, considerat printre cele mai îndepărtate insule din lume. Insula are 221 de locuitori, nu are pistă de aterizare și poate fi accesată doar cu barca, ceea ce complică orice intervenție rapidă, mai ales în context medical. Cum s-a desfășurat intervenția militară Echipa trimisă a inclus șase parașutiști și doi medici din Brigada 16 Asalt Aerian, care au zburat de la RAF Brize Norton. Doi dintre parașutiști au sărit în tandem cu o asistentă de terapie intensivă și un medic de terapie intensivă, care urmează să sprijine insula, unde în mod obișnuit există o echipă medicală formată din două persoane. Ministerul Apărării a precizat că este prima dată când armata britanică parașutează personal medical pentru a oferi sprijin umanitar. Contextul focarului de pe MV Hondius și riscul de transmitere La aproape o lună după primul deces la bordul MV Hondius, nava a ajuns în Tenerife, unde sunt în curs planuri pentru repatrierea a peste 100 de persoane aflate la țărm, potrivit informațiilor din articol. Trei persoane au murit în urma focarului, inclusiv două cazuri confirmate ca hantavirus. Hantavirusul este un grup de virusuri transmise de rozătoare. În mod obișnuit, majoritatea hantavirusurilor nu se transmit de la persoană la persoană, însă tulpina Andes — identificată la mai multe persoane care se aflaseră pe nava de croazieră olandeză — se transmite interuman, conform explicațiilor din material. Ce urmează Pe termen scurt, intervenția vizează stabilizarea cazului suspect de pe insulă și acoperirea deficitului de oxigen și suport medical. În paralel, rămâne în derulare gestionarea situației de pe MV Hondius, inclusiv planurile de repatriere a persoanelor ajunse la țărm în Tenerife, în condițiile în care autoritățile sanitare monitorizează atât cazurile confirmate, cât și pe cele suspecte. [...]
Propunerea lui Putin de a-l folosi pe Gerhard Schröder ca mediator redeschide în Germania o dispută politică cu implicații directe pentru poziționarea UE față de Rusia și pentru legitimitatea oricărui canal de negociere cu Moscova , potrivit HotNews , care citează reacții culese de AFP. Vladimir Putin a fost întrebat sâmbătă pe cine ar prefera pentru reluarea dialogului cu europenii și a răspuns că îl preferă „personal” pe fostul cancelar german Gerhard Schröder, în contextul în care liderul rus a afirmat că războiul „se apropie de final”. De ce contează: acceptabilitatea politică a unui „mediator” și condiția Ucrainei În Germania, ideea a generat reacții contradictorii, inclusiv în interiorul SPD. Michael Roth, fost președinte social-democrat al Comisiei pentru afaceri externe a Bundestagului, a respins explicit varianta Schröder, argumentând că un mediator între Rusia și UE „pur și simplu nu poate fi prietenul lui Putin”. Roth a insistat și asupra unei condiții-cheie pentru orice astfel de demers: acceptarea de către Ucraina. „Esențial este ca [acest mediator] să fie, în primul rând, acceptat de Ucraina. Nici Moscova, nici noi nu putem decide în locul Kievului.” SPD, între respingere și deschidere prudentă Schröder, cancelar între 1998 și 2005, a rămas în ultimii 20 de ani un susținător al lui Putin, iar refuzul său de a condamna invazia din 2022 i-a atras critici în SPD și i-a costat o parte dintre avantajele asociate statutului de fost cancelar. Totuși, voci din SPD – partid descris ca având și un curent pacifist – s-au arătat mai deschise față de propunerea venită de la Kremlin. Adis Ahmetović, purtător de cuvânt al SPD pentru afaceri externe în Bundestag, a spus pentru Spiegel că ideea „trebuie analizată cu atenție”, în coordonare cu partenerii europeni, și că nu ar trebui exclusă „din start”. În Spiegel, deputatul SPD Ralf Stegner a argumentat că ar trebui valorificată „fiecare șansă”, chiar și una „infimă”, pentru a evita ca viitorul Ucrainei să fie decis „doar” de Putin și Trump. Opoziția pro-rusă susține ideea, liberalii o contestă În opoziție, partidul de stânga pro-rus BSW susține apelarea la fostul cancelar. Liderul formațiunii, Fabio De Masi, a declarat pentru AFP: „Ar trebui să apelăm la fostul cancelar. Ce avem de pierdut?”. De cealaltă parte, Marie-Agnes Strack-Zimmermann, membră a conducerii FDP, a spus pentru ziarele grupului Funke că există „îndoieli serioase” că ar fi o idee bună. Contextul care complică rolul lui Schröder Materialul amintește că Schröder a avut roluri importante în proiectele Nord Stream 1 și 2 și a fost membru în consiliul de administrație al companiei ruse Rosneft , din care a demisionat în 2022. De asemenea, anul trecut a anunțat că suferă de „burnout serios” și s-a internat într-o clinică, în timpul unei anchete privind Nord Stream 2. În acest moment, din informațiile prezentate, propunerea lui Putin funcționează mai degrabă ca un test politic: dacă și în ce condiții ar putea apărea un canal de dialog acceptabil pentru UE, fără a submina poziția Ucrainei în orice eventuală negociere. [...]
