Știri
Știri din categoria Externe

Concentrarea puterii de decizie în jurul Casei Albe, în detrimentul Departamentului de Stat, începe să erodeze capacitatea SUA de a gestiona crizele externe, iar Marco Rubio pare tot mai marginal în ambele roluri pe care le deține, potrivit unei analize din Politico.
Rubio a mers la Roma „ieri”, cu miza de a repara relațiile cu Papa și cu guvernul italian după tensiuni legate de războiul cu Iranul. Misiunea este una tipică pentru un secretar de stat, însă analiza ridică întrebarea centrală: de ce nu conduce Rubio eforturile diplomatice majore – de la încetarea războiului cu Iranul și gestionarea conflictului Israel–vecini, până la Ucraina și relația cu China – în condițiile în care alți oficiali americani ar fi preluat inițiativa.
Politico notează că Rubio este „în mare parte” absent din dosarele-cheie, inclusiv prin comparație cu predecesori care au investit masiv în diplomația de navetă (vizite repetate și prezență constantă în regiuni de criză). În termeni de activitate externă, analiza indică un bilanț mai modest: 18 deplasări ca secretar de stat, aproximativ 75 de zile pe drum și 31 de țări vizitate. Prin comparație, Hillary Clinton ar fi avut, în primele 16 luni de mandat, 28 de deplasări, 130 de zile pe drum și peste 60 de țări vizitate.
În paralel, Departamentul de Stat ar fi fost „marginalizat”: diplomați de rang înalt ar fi fost concediați sau ar fi demisionat, iar moralul ar fi fost puternic afectat. Rubio însuși ar fi minimalizat relația cu instituția, spunând că trece pe la sediul departamentului „aproape în fiecare zi”, fără ca asta să se traducă, potrivit autorului, într-o revenire a departamentului în centrul procesului decizional.
În locul secretarului de stat, rolul de negociator principal ar fi fost preluat de Steve Witkoff (apropiat al președintelui) și de Jared Kushner (ginerele lui Donald Trump), care ar fi condus discuțiile pentru „o pace durabilă” în mai multe conflicte. Analiza susține că abordarea lor seamănă cu tranzacții imobiliare, cu „term sheets” (liste de condiții) – 28 de puncte pentru Ucraina, 20 pentru Gaza și 14 pentru Iran – însă cu formulări vagi și ușor de interpretat, ceea ce ar explica de ce niciun conflict nu ar fi fost, de fapt, încheiat.
În același timp, contextul descris este unul de deteriorare a mediului de securitate: războiul din Ucraina s-ar fi intensificat după instalarea lui Trump, armistițiile din jurul Israelului ar fi fragile, iar Iranul ar fi atacat vecini și ar fi închis Strâmtoarea Hormuz ca reacție la decizia SUA și Israelului de a intra în război.
Miza operațională, în lectura Politico, este că Rubio nu este doar secretar de stat, ci și consilier pentru securitate națională – funcție care, în mod normal, coordonează procesul interinstituțional și pregătește opțiuni coerente pentru președinte, cu costuri, beneficii și pași de implementare.
Analiza afirmă că dovezile unui astfel de proces funcțional sunt slabe. Un exemplu: după instalarea la Casa Albă, Rubio ar fi concediat jumătate din personalul Consiliului Național de Securitate (NSC), iar rezultatul ar fi fost o echipă frustrată și confuzie internă, potrivit diplomaților și oficialilor străini citați de autor.
În dosarul Iran, această disfuncție ar fi devenit vizibilă: Rubio ar fi oferit explicații multiple și uneori contradictorii despre război și obiectivele lui și ar fi părut tot mai des în dezacord cu președintele. Politico dă un exemplu punctual: Rubio a declarat marți că războiul este „terminat”, iar a doua zi Trump ar fi amenințat cu reluarea lui.
Concluzia analizei este că suprapunerea celor două roluri nu le face „în sincron”, ci crește probabilitatea ca niciunul să nu fie îndeplinit bine – cu efect direct asupra capacității SUA de a conduce diplomația și de a coordona coerent politica externă în crize simultane.
Recomandate

Înfrângerea republicanilor la alegerile de la jumătatea mandatului riscă să blocheze agenda Casei Albe , pe fondul unui climat intern descris de colaboratori drept „haos” și „iad”, potrivit Digi24 , care citează interviuri realizate de canalul MS NOW cu persoane din anturajul administrației Trump. Miza, dincolo de episodul politic, este una operațională: sursele intervievate vorbesc despre un moral „la pământ”, despre plecări iminente și despre dificultatea de a menține aparatul prezidențial funcțional și concentrat pe programul politic în următorii doi ani. Moral scăzut și risc de plecări din administrație Potrivit mai multor colaboratori ai Casei Albe intervievați de MS NOW, faptul că Donald Trump „nu își asumă nicio responsabilitate” după eșecul electoral i-a făcut pe unii să își piardă speranța și să se teamă că președintele va fi greu de ținut „concentrat asupra programului său politic”. Un fost funcționar, care spune că păstrează contacte regulate cu oameni rămași la Washington, descrie o administrație în care intenția de plecare nu mai este ascunsă și în care unii caută deja ieșiri. „Nimeni nu-și mai ascunde dorința de a pleca. Unii dau deja telefoane pentru a încerca să părăsească nava.” Același fost oficial afirmă că unor angajați li s-ar recomanda, „din precauție”, să solicite aviz juridic, fără ca materialul să detalieze motivele concrete ale acestei recomandări. „Doi ani de haos” și recrutare mai dificilă Sursele citate anticipează intensificarea luptelor interne în următorii doi ani, într-un context politic pe care îl descriu drept tot mai conflictual. „Toată lumea își va pune bețe în roate. Va fi un adevărat iad.” În paralel, apare și o problemă de resurse umane: găsirea de noi colaboratori ar urma să fie mai grea, în condițiile în care, potrivit unui fost funcționar citat, candidații ar fi reticenți să renunțe la „locurile de muncă bine plătite din sectorul privat” pentru un post perceput ca precar și de scurtă durată. În același context, sursa îl descrie pe Trump drept „o rață șchioapă” – expresie folosită în politica americană pentru un lider aflat spre final de mandat, cu influență redusă. Contextul imediat: reacția publică a lui Trump după eșec Digi24 notează că prima apariție publică a lui Trump după înfrângerea electorală a fost la șantierul noii sale săli de bal de la Casa Albă, unde a discutat cu presa despre detalii precum marmura aleasă pentru pardoseală, limitând comentariile despre scrutin „la strictul necesar”. În ansamblu, tabloul descris de sursele intervievate indică o administrație care intră într-o perioadă cu risc crescut de disfuncționalități interne, ceea ce poate reduce capacitatea executivului de a-și împinge agenda mai departe în următorii doi ani. [...]

Europa ar putea rămâne expusă la șocuri energetice și volatilitate a prețurilor dacă Washingtonul intră într-o perioadă de confruntare politică internă, iar Donald Trump își păstrează libertatea de manevră în politica externă, potrivit unei analize citate de Digi24 . Miza pentru economiile europene este dublă: riscul unui nou val de tensiuni comerciale și, mai ales, persistența presiunilor pe energie, cu efect direct asupra costului vieții și asupra industriei. După alegerile din SUA, democrații au câștigat controlul asupra Senatului și au obținut câștiguri decisive în Camera Reprezentanților, ceea ce deschide calea pentru anchete și audieri extinse asupra administrației Trump. În paralel, analiza notează că președintele SUA păstrează o marjă considerabilă de acțiune în domenii-cheie precum politica externă, securitatea națională și politica comercială, inclusiv prin decrete și veto. Energia: de ce Europa nu ar trebui să se aștepte la ieftiniri rapide Unul dintre punctele centrale pentru Europa este evoluția prețurilor la energie. Analiza avertizează că o scădere nu este un scenariu pe care să se poată „paria” ușor, în condițiile în care tensiunile din Orientul Mijlociu rămân un factor major. În acest context, POLITICO indică drept element critic Strâmtoarea Ormuz : fără un acord de pace cu Teheranul care să permită redeschiderea rutei, șocul energetic care împinge prețurile în sus în Europa ar putea continua, cu efecte negative asupra politicii europene și asupra crizei costului vieții. Sursa menționează și un reper de piață: țițeiul Brent se tranzacționa la 108 dolari pe baril (aprox. 497 lei), chiar dacă prețurile petrolului au înregistrat cea mai rapidă scădere din august. Efecte economice colaterale: aviația avertizează asupra unei „crize” Impactul nu se oprește la facturile la energie. Pentru transportul aerian și industria aeronautică, directorul general al Ryanair, Michael O’Leary, avertizează că, în lipsa unui acord, industria s-ar putea confrunta cu „o adevărată criză” până în martie sau aprilie anul viitor. Această presiune ar putea alimenta costuri mai mari de operare și, implicit, tensiuni suplimentare asupra prețurilor și cererii, într-un moment în care economiile europene sunt sensibile la noi șocuri. Context politic la Washington: risc de blocaj și efecte indirecte asupra Europei Analiza mai arată că SUA ar putea deveni atât de absorbită de „războiul politic” intern, încât politica externă să treacă pe plan secund. Într-un astfel de scenariu, incertitudinea ar crește, iar Europa ar putea rămâne fără un partener american previzibil în dosare care influențează direct economia – de la securitatea energetică la comerț. În paralel, există și riscul ca Trump să își intensifice confruntările cu Europa, un diplomat german avertizând că ar urma „mai multă acrimonie” și mai multe pretenții față de aliații europeni, în timp ce Casa Albă își poate folosi pârghiile pe tarife și acorduri comerciale. Pentru Europa, concluzia practică este că perioada următoare poate aduce mai degrabă volatilitate decât stabilizare: prețurile la energie rămân vulnerabile la decizii geopolitice, iar turbulențele politice din SUA pot întârzia sau complica răspunsurile coordonate cu impact economic. [...]

Donald Trump pregătește remanieri în Cabinet după eșecul republicanilor la alegerile de la jumătatea mandatului , semnalând o posibilă schimbare de direcție în administrație într-un moment de presiune politică internă, potrivit Digi24 . Președintele SUA a spus, într-un interviu acordat CBS News (care urmează să fie difuzat duminică, în emisiunea „60 Minutes”), că intenționează să facă „câteva” schimbări și a răspuns afirmativ când a fost întrebat dacă va concedia persoane. Trump a evitat însă să indice nume. „Îmi iubesc Cabinetul. Cred că membrii săi sunt buni, dar probabil voi face câteva schimbări. Nu vreau să spun despre cine este vorba.” Prima schimbare anunțată: șefia de cabinet În aceeași zi, Trump a anunțat că o înlocuiește pe Susie Wiles cu Stephen Miller, descris ca un susținător loial și cunoscut pentru poziții radicale, care a fost anterior consilier principal și a coordonat agenda lui Trump în domeniul imigrației. Digi24 notează că, ulterior, Trump le-a spus jurnaliștilor că plecarea șefei de cabinet „nu are legătură cu alegerile”. „Pur și simplu a venit momentul. Uneori faci schimbări.” Mesaj de continuitate la Apărare, în ciuda criticilor interne Întrebat dacă mai are încredere în secretarul Apărării, Pete Hegseth — pe care unii republicani îl consideră responsabil pentru rezultatele slabe ale partidului — Trump a răspuns că are încredere în el. „Da. Uitați, am câștigat două războaie”. De ce contează Semnalul de remaniere, venit imediat după înfrângerea electorală a Partidului Republican, indică o recalibrare a echipei de la vârful administrației și o încercare de a gestiona consecințele politice ale rezultatului. În perioada următoare, rămâne de urmărit dacă Trump va anunța și alte schimbări în Cabinet și ce portofolii vor fi vizate. [...]

Ucraina avertizează că Rusia pregătește lovituri asupra infrastructurii energetice și a podurilor , un scenariu care ar putea amplifica riscurile operaționale pentru alimentarea cu electricitate și transport înaintea unei întâlniri Ucraina–SUA–Rusia programate săptămâna viitoare la Abu Dhabi , potrivit G4Media . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că are „informații” despre un atac aerian rusesc planificat care ar viza „infrastructura civilă și energetică” și podurile, inclusiv cele peste râul Nipru, în contextul în care urmează discuții la Abu Dhabi. În discursul său zilnic, Zelenski a detaliat țintele pe care Kievul le consideră expuse: sectorul energetic; podurile peste Nipru; infrastructura civilă. „Avem informaţii care indică faptul că se pregăteşte un nou atac împotriva sectorului energetic, împotriva podurilor noastre peste râul Nipru şi împotriva infrastructurii civile.” Ce răspuns anunță Kievul Zelenski a mai afirmat că a discutat cu responsabilii pentru atacurile aeriene ucrainene cu rază lungă și a transmis că Ucraina va reacționa. „Rusia va primi răspunsul nostru.” Întâlnirea dintre Ucraina, Statele Unite și Rusia este menționată ca fiind programată săptămâna viitoare la Abu Dhabi, însă materialul nu oferă detalii despre agenda sau formatul discuțiilor. [...]

Ucraina vrea să prelungească accesul la Starshield pentru a evita noi blocaje operaționale , după ce limitări de viteză impuse luna trecută au afectat direct misiuni cu drone, potrivit Digi24 . Contractul cu guvernul SUA pentru utilizarea Starshield – versiunea militară a rețelei Starlink a lui Elon Musk – ar urma să expire la jumătatea anului 2027, iar Kievul cere începerea din timp a negocierilor pentru noile condiții. Denys Sienik , ambasadorul adjunct al Ucrainei la Washington, a spus că Ucraina consideră „momentul potrivit” pentru discuții, tocmai pentru că renegocierea poate dura. Declarațiile au fost făcute în cadrul unui mic dejun organizat de Defense Writers Group, iar informațiile despre poziția Kievului sunt relatate de Kyiv Post. De ce contează: continuitatea comunicațiilor militare și controlul dronelor Limitările de viteză apărute luna trecută au avut impact operațional imediat, afectând atât operațiunile cu drone, cât și pe cele de combatere a dronelor. Sienik a afirmat că Ucraina nu a primit o explicație „satisfăcătoare” pentru restricții – nici de la Casa Albă, nici de la Pentagon, nici de la SpaceX – și că „nimeni nu a oferit răspunsuri”. Totuși, oficialul ucrainean a susținut că problema a fost între timp rezolvată, iar armata și-a putut relua activitatea, subliniind că Kievul nu își dorește repetarea unui astfel de episod. Ce urmează: negocieri cu Pentagonul și discuția despre finanțare Sienik a indicat că Ucraina se pregătește să înceapă negocierile cu Washingtonul, mai precis cu lideri din Pentagon, și a legat explicit continuarea utilizării de trei elemente: semnarea contractului, negocierea termenilor și existența finanțării. „Sper că contractul va fi semnat, că termenii de referință vor fi negociați, că vom avea finanțare și că vom putea să ne apărăm.” Context: de la Starlink la Starshield, după 2022 Ucraina a început să folosească oficial Starlink la scurt timp după invazia Rusiei din februarie 2022, pe fondul unui atac cibernetic major asupra rețelei KA-SAT ViaSat. În decembrie 2024, armata ucraineană a început transferul comunicațiilor și al controlului dronelor către Starshield. Potrivit Atlantic News, SUA au acceptat utilizarea versiunii criptate militar deoarece ar oferi Pentagonului un control operațional mai mare asupra modului în care sistemul este folosit în Ucraina, ceea ce ar fi sprijinit atacuri cu drone cu rază lungă și întărirea apărării aeriene. Întrebarea rămasă: de ce au apărut restricțiile Revista TIME și alte surse au relatat că pe 14 octombrie forțele ucrainene au raportat pierderea parțială a accesului și restricții de viteză impuse fără avertisment, care au îngreunat operațiunile. Serhii „Flash” Beskrestnov, consilier pe tehnologie militară al președintelui Volodimir Zelenski, a spus că restricțiile au dus la „eșecul” unor misiuni în desfășurare și a sugerat o legătură cu „situația politică actuală”. În spațiul public au apărut speculații privind cauza – defecțiune tehnică sau o decizie la nivelul guvernului SUA ori al lui Elon Musk – însă, din informațiile prezentate, nu există o explicație confirmată. Într-un interviu la „Piers Morgan Uncensored”, Zelenski a sugerat o posibilă motivație politică, apoi a spus că speră să fi fost o „greșeală” generată de „o problemă tehnică majoră” la SpaceX. [...]

O eventuală reluare a dialogului SUA–Coreea de Nord ar putea tensiona alianțele din Asia , dacă administrația Trump ar accepta concesii care să ocolească obiectivul denuclearizării, cu efecte directe asupra arhitecturii de securitate regionale, potrivit Digi24 , care citează o analiză Reuters. Eșecul suferit de Donald Trump în alegerile intermediare din SUA ar putea să-l împingă să caute un „succes” de politică externă în ultimii doi ani de mandat, iar Asia este văzută de analiști drept zona în care ar avea mai multă marjă de manevră, în condițiile în care dosarele Ucraina și Iran nu au produs încă progrese semnificative. De ce contează: riscul de fractură între Washington, Seul și Tokyo Miza, potrivit analiștilor citați, este că o relansare a negocierilor cu Phenianul ar putea veni cu presiuni pentru concesii americane care să irite aliații regionali. Coreea de Sud și Japonia se opun oricărei înțelegeri care ar lăsa deoparte denuclearizarea, iar oficiali din cele două țări se tem că ar putea fi „excluși” dacă Washingtonul ar negocia direct cu Kim Jong Un, cu un acord tacit al Beijingului și al Moscovei. Leif-Eric Easley, profesor la Universitatea Ewha Womans din Seul, avertizează că un summit care ar evita tema denuclearizării ar submina descurajarea (capacitatea de a preveni un atac prin amenințarea cu represalii) și ar alimenta tensiuni politice între SUA, Coreea de Sud și Japonia. Context: de ce Phenianul are mai puține motive să răspundă Trump s-a întâlnit de trei ori cu Kim în primul mandat, însă summitul din 2019 s-a încheiat fără acord, pe fondul divergențelor privind programul nuclear nord-coreean și ridicarea sancțiunilor. Între timp, potrivit materialului, Coreea de Nord și-a extins arsenalul nuclear și de rachete , iar relațiile sale cu Rusia și China sunt descrise ca fiind la cel mai bun nivel din ultimii ani, ceea ce reduce stimulentele pentru negocieri. Kim Yo Jong, sora liderului nord-coreean, a transmis că dialogul rămâne o cale către pace, dar că Phenianul nu vede acum necesitatea negocierilor și a denunțat „politica ostilă” a Washingtonului. În același timp, Kim Jong Un a indicat anterior că ar fi dispus la discuții dacă SUA ar renunța la cererea ca Nordul să abandoneze armele nucleare — o linie roșie pentru Seul și Tokyo. Semnalul care ar schimba jocul: acceptarea statutului nuclear al Coreei de Nord Trump a descris Coreea de Nord drept o putere nucleară, statut pe care aliații din regiune și din Occident refuză să-l recunoască. Profesorul Kazuhiro Maeshima, de la Universitatea Sophia din Japonia, spune că dacă discuțiile ar duce la acceptarea de către Washington a acestui statut, „contextul de securitate din Asia s-ar schimba radical”, numind scenariul „o situație gravă”. În paralel, materialul notează că arsenalul nord-coreean este acum mai avansat decât în perioada 2018–2019, incluzând mai multe arme și rachete, vehicule hipersonice planante, o flotă în creștere de nave de război și submarine moderne, precum și capacități îmbunătățite privind dronele. Ce urmează și ce limite există Chiar dacă Trump ar reuși să-l readucă pe Kim la masa negocierilor, analiștii citați sugerează că ar putea fi nevoie de oferte mai mari decât o relaxare parțială a sancțiunilor. În plus, orice concesii ar putea întâmpina obstacole interne, inclusiv din partea unui Congres controlat de democrați, și ar fi afectate de orizontul limitat al mandatului. Stephen Biegun, fost secretar de stat adjunct care a condus negocierile cu Coreea de Nord în primul mandat Trump, apreciază că Phenianul are în prezent puține avantaje și chiar posibile dezavantaje dintr-o astfel de întâlnire. [...]