Știri
Știri din categoria Externe
Concentrarea puterii de decizie în jurul Casei Albe, în detrimentul Departamentului de Stat, începe să erodeze capacitatea SUA de a gestiona crizele externe, iar Marco Rubio pare tot mai marginal în ambele roluri pe care le deține, potrivit unei analize din Politico.
Rubio a mers la Roma „ieri”, cu miza de a repara relațiile cu Papa și cu guvernul italian după tensiuni legate de războiul cu Iranul. Misiunea este una tipică pentru un secretar de stat, însă analiza ridică întrebarea centrală: de ce nu conduce Rubio eforturile diplomatice majore – de la încetarea războiului cu Iranul și gestionarea conflictului Israel–vecini, până la Ucraina și relația cu China – în condițiile în care alți oficiali americani ar fi preluat inițiativa.
Politico notează că Rubio este „în mare parte” absent din dosarele-cheie, inclusiv prin comparație cu predecesori care au investit masiv în diplomația de navetă (vizite repetate și prezență constantă în regiuni de criză). În termeni de activitate externă, analiza indică un bilanț mai modest: 18 deplasări ca secretar de stat, aproximativ 75 de zile pe drum și 31 de țări vizitate. Prin comparație, Hillary Clinton ar fi avut, în primele 16 luni de mandat, 28 de deplasări, 130 de zile pe drum și peste 60 de țări vizitate.
În paralel, Departamentul de Stat ar fi fost „marginalizat”: diplomați de rang înalt ar fi fost concediați sau ar fi demisionat, iar moralul ar fi fost puternic afectat. Rubio însuși ar fi minimalizat relația cu instituția, spunând că trece pe la sediul departamentului „aproape în fiecare zi”, fără ca asta să se traducă, potrivit autorului, într-o revenire a departamentului în centrul procesului decizional.
În locul secretarului de stat, rolul de negociator principal ar fi fost preluat de Steve Witkoff (apropiat al președintelui) și de Jared Kushner (ginerele lui Donald Trump), care ar fi condus discuțiile pentru „o pace durabilă” în mai multe conflicte. Analiza susține că abordarea lor seamănă cu tranzacții imobiliare, cu „term sheets” (liste de condiții) – 28 de puncte pentru Ucraina, 20 pentru Gaza și 14 pentru Iran – însă cu formulări vagi și ușor de interpretat, ceea ce ar explica de ce niciun conflict nu ar fi fost, de fapt, încheiat.
În același timp, contextul descris este unul de deteriorare a mediului de securitate: războiul din Ucraina s-ar fi intensificat după instalarea lui Trump, armistițiile din jurul Israelului ar fi fragile, iar Iranul ar fi atacat vecini și ar fi închis Strâmtoarea Hormuz ca reacție la decizia SUA și Israelului de a intra în război.
Miza operațională, în lectura Politico, este că Rubio nu este doar secretar de stat, ci și consilier pentru securitate națională – funcție care, în mod normal, coordonează procesul interinstituțional și pregătește opțiuni coerente pentru președinte, cu costuri, beneficii și pași de implementare.
Analiza afirmă că dovezile unui astfel de proces funcțional sunt slabe. Un exemplu: după instalarea la Casa Albă, Rubio ar fi concediat jumătate din personalul Consiliului Național de Securitate (NSC), iar rezultatul ar fi fost o echipă frustrată și confuzie internă, potrivit diplomaților și oficialilor străini citați de autor.
În dosarul Iran, această disfuncție ar fi devenit vizibilă: Rubio ar fi oferit explicații multiple și uneori contradictorii despre război și obiectivele lui și ar fi părut tot mai des în dezacord cu președintele. Politico dă un exemplu punctual: Rubio a declarat marți că războiul este „terminat”, iar a doua zi Trump ar fi amenințat cu reluarea lui.
Concluzia analizei este că suprapunerea celor două roluri nu le face „în sincron”, ci crește probabilitatea ca niciunul să nu fie îndeplinit bine – cu efect direct asupra capacității SUA de a conduce diplomația și de a coordona coerent politica externă în crize simultane.
Recomandate
Secretarul de stat american Marco Rubio încearcă să deblocheze negocierile pentru un acord de pace SUA–Iran prin consultări cu partenerii regionali , odată cu debutul unui turneu în Golf, început la Abu Dhabi , potrivit Al Jazeera . Rubio a ajuns în capitala Emiratelor Arabe Unite la începutul vizitei și a indicat că obiectivul principal este avansarea înțelegerii dintre Washington și Teheran, prin coordonare cu actorii regionali. Oficialul american a spus că discuțiile recente „au pus bazele” pentru progrese, însă a subliniat că sunt necesare consultări suplimentare pe „preocupări-cheie”. Materialul nu detaliază care sunt aceste preocupări și nici calendarul următoarelor runde de discuții. [...]
Uniunea Europeană pregătește separarea parcursului de aderare al Republicii Moldova de cel al Ucrainei , o mișcare cu miză de reglementare care ar permite avansarea Chișinăului pe criterii de merit, fără ca procesul să fie încetinit de blocaje politice legate de dosarul ucrainean, potrivit Euronews . După depășirea unui blocaj de doi ani și deschiderea primului „cluster” (grup tematic) de negocieri, tot mai mulți diplomați europeni admit că cele două candidaturi ar putea evolua în ritmuri diferite. Bruxellesul încearcă, în același timp, să evite scenariul în care Ucraina ar fi blocată „exclusiv din motive politice”. La summitul de la Bruxelles, președinta Comisiei Europene , Ursula von der Leyen , a indicat că Republica Moldova și Ucraina ar putea urma, în cele din urmă, trasee separate în procesul de aderare. Până acum, Chișinăul și Kievul au fost tratate ca un tandem, pe fondul războiului declanșat de Rusia, care a accelerat aspirațiile europene ale ambelor state. „Odată ce primul grup de capitole este deschis, fiecare țară candidată este responsabilă pentru propriul parcurs, deoarece trebuie să implementeze reforme și trebuie să implementeze reforme diferite, în funcție de țara candidată despre care vorbim. Așadar, aici mă refer doar la Republica Moldova. Dacă procesul bazat pe merite este fundamentul, atunci este mult mai bine pentru Moldova, deoarece astfel ea poate livra rezultatele necesare, iar noi ne putem respecta promisiunea.” Ce înseamnă „decuplarea” în negocierile de aderare Procesul de aderare la UE este împărțit în șase clustere tematice. Conform informațiilor din articol, Republica Moldova și Ucraina sunt considerate pregătite din punct de vedere tehnic pentru deschiderea tuturor capitolelor de negociere, însă până acum a fost deschis doar clusterul „Fundamente”. Acesta include domenii-cheie pentru condiționalitatea UE: justiția și statul de drept; combaterea corupției; respectarea drepturilor fundamentale. De ce contează pentru regiune Separarea formală a parcursurilor ar întări principiul „pe merit” în extindere și ar permite ca progresul Republicii Moldova să fie evaluat și avansat independent, în funcție de reformele implementate. În paralel, UE încearcă să gestioneze riscul ca dosarul Ucrainei să fie încetinit de considerente politice, fără ca acest lucru să se transfere automat asupra Chișinăului. [...]
China extinde aplicarea noii legi a „unității etnice” dincolo de granițe , susținând că poate sancționa penal persoane și organizații din afara țării acuzate că „subminează” coeziunea etnică sau „incită” la separatism, potrivit Mediafax . Miza este una de reglementare: Beijingul își revendică explicit jurisdicție extraterritorială, cu potențial de a afecta actori din diaspora și din teritorii sensibile politic, precum Taiwan . Legea privind unitatea etnică a fost adoptată în martie și urmează să intre în vigoare la 1 iulie. Conform articolului, actul normativ urmărește consolidarea unei identități naționale comune în rândul celor 55 de minorități etnice recunoscute oficial în China, inclusiv tibetanii și uigurii. Ce prevede componenta extraterritorială Textul legii menționează că persoane și grupuri din afara frontierelor Republicii Populare Chineze pot fi trase la răspundere penal dacă „subminează unitatea și progresul etnic” sau „incită la separatism etnic”. Această formulare a alimentat îngrijorări în Taiwan, unde oficiali și analiști consideră că legislația ar putea deveni un instrument suplimentar împotriva susținătorilor independenței insulei. Poziția Beijingului: „în concordanță cu practica internațională” Într-o conferință de presă la Beijing, vice-ministrul chinez al Justiției, Hu Weilie , a respins criticile venite din partea unor publicații occidentale, acuzându-le că au interpretat greșit dispozițiile privind aplicarea în afara teritoriului național. „Această prevedere se bazează pe condițiile specifice ale Chinei, respectă principiile juridice și este în concordanță cu practica internațională. Este o dispoziție legală legitimă, necesară și fezabilă”, a declarat Hu, potrivit Reuters. Oficialul a mai spus că multe state adoptă legi interne pentru a preveni activități separatiste și pentru a menține ordinea socială, iar, în interpretarea sa, prevederile ar proteja suveranitatea, securitatea și interesele de dezvoltare ale Chinei, precum și drepturile „legitime” ale tuturor grupurilor etnice. De ce contează: risc de presiune juridică asupra persoanelor din străinătate Organizațiile pentru apărarea drepturilor omului au criticat în repetate rânduri Beijingul, acuzând autoritățile chineze că încearcă să folosească mecanisme internaționale, inclusiv notificările Interpol, pentru a obține arestarea unor persoane aflate în străinătate pentru presupuse infracțiuni cu motivație politică. Autoritățile chineze susțin însă că noua lege nu va afecta schimburile obișnuite între cetățeni, cooperarea economică, activitățile academice sau relațiile internaționale „normale”. În practică, rămâne de văzut cum va fi aplicată prevederea extraterritorială și ce cazuri vor fi încadrate drept „separatism” sau „subminare” a unității etnice. [...]
Putin leagă reluarea negocierilor de pace de presiunea asupra pieței interne a carburanților din Rusia , după ce atacurile ucrainene asupra rafinăriilor au început să producă efecte vizibile, inclusiv restricții la vânzarea de combustibili și creșteri de preț, potrivit G4Media . În ultimele luni, Ucraina și-a intensificat loviturile asupra rafinăriilor de petrol din Rusia, iar săptămâna trecută a fost vizată inclusiv o rafinărie din zona Moscovei, într-unul dintre cele mai ample atacuri asupra infrastructurii energetice ruse de la începutul conflictului. Putin a acuzat Kievul că urmărește să creeze instabilitate în societatea rusă prin atacuri asupra infrastructurii civile și a cerut autorităților măsuri suplimentare pentru gestionarea efectelor. Negocierile, condiționate de „baza Istanbul 2022” Președintele rus a spus că Moscova rămâne dispusă să poarte discuții de pace pe baza proiectului de acord negociat la Istanbul în 2022, susținând că documentele au fost parafate atunci de delegația ucraineană. „Rusia este pregătită pentru negocieri de pace cu Ucraina și pentru continuarea dialogului pe baza acordurilor convenite la Istanbul. (...) Nu vedem motive pentru a ne îndepărta de acele înțelegeri”, a afirmat președintele rus. În paralel, în spațiul public sunt discutate scenarii privind o posibilă nouă ofensivă rusă în estul Ucrainei, în special în Donbas , pe fondul evaluărilor că Moscova ar încerca să-și consolideze pozițiile înaintea unor eventuale negocieri. Efecte economice: restricții, exporturi limitate și presiune pe piață Pe plan intern, atacurile asupra sectorului energetic încep să se traducă în probleme de aprovizionare și tensiuni de preț: mai multe regiuni au raportat restricții la vânzarea carburanților, scumpiri și cozi la stațiile de alimentare. Rusia, unul dintre cei mai mari exportatori mondiali de produse petroliere, a limitat deja exporturile de benzină și combustibil pentru aviație pentru a proteja piața internă. Vicepremierul Alexander Novak a declarat că autoritățile analizează inclusiv suspendarea exporturilor de motorină și pregătesc modificări fiscale pentru sprijinirea sectorului combustibililor. Potrivit lui Novak, companiile petroliere au amânat unele lucrări de mentenanță la rafinării și folosesc rezerve strategice pentru a acoperi cererea internă. Presa rusă a relatat că, în reuniuni guvernamentale recente, a fost discutată și varianta creșterii importurilor de produse petroliere pentru stabilizarea pieței. În acest context, articolul notează și deprecierea monedei ruse, precum și scăderi semnificative pe piețele financiare, în timp ce imaginile cu șoferi așteptând la benzinării devin mai frecvente pe măsură ce atacurile cu drone continuă să afecteze capacitatea de procesare a petrolului. [...]
Relaxarea condițiilor de intrare pentru Iran la CM 2026 reduce presiunea logistică asupra echipei , după ce autoritățile americane au permis lotului să ajungă la Seattle cu două zile înaintea meciului decisiv cu Egiptul, potrivit news . Departamentul pentru Securitate Internă al SUA a anunțat marți că, pentru al treilea meci al Iranului de la Seattle (Washington), programat pe 26 iunie, echipa va putea intra în Statele Unite cu două zile înainte de partidă. Totuși, concesia vine cu o condiție: iranienii rămân obligați să plece în ziua în care se încheie meciul. De ce contează: pregătire mai bună înaintea unui meci cu miză sportivă Decizia schimbă un element operațional important pentru Iran, care a reclamat că a fost dezavantajat de la începutul turneului din cauza restricțiilor de intrare. Până acum, echipei i s-a permis să ajungă în SUA doar cu o zi înaintea celor două meciuri anterioare de la Los Angeles. Un purtător de cuvânt al echipei iraniene a confirmat că lotul va pleca miercuri din Tijuana, orașul mexican unde a fost bazat pe durata Cupei Mondiale, pentru a pregăti meciul de vineri împotriva Egiptului. Partida este descrisă ca fiind crucială, Iranul urmând să joace pentru un loc în 16-imi. Context: Iranul a renunțat la ideea unui apel la FIFA După remiza 0-0 cu Belgia, antrenorul Amir Ghalenoei și-a felicitat jucătorii pentru că au reușit „două meciuri fără înfrângere, în ciuda provocărilor logistice”. Înaintea meciului, el a mai spus că federația iraniană a decis, în cele din urmă, să nu depună un apel la FIFA împotriva restricțiilor impuse de SUA, deși luase în calcul această opțiune săptămâna trecută. [...]
Donald Trump semnalează deschidere pentru înăsprirea sancțiunilor pe energia rusă , după ce, în privat, l-a îndemnat pe Volodîmîr Zelenski să acționeze „mai curajos” față de Rusia, relatează Meduza , citând mai multe surse media și oficiali ucraineni. Potrivit Kyiv Independent , care invocă un oficial ucrainean de rang înalt, Trump ar fi spus că „nu crede” că Vladimir Putin „va face ceva fără presiune”. În același context, oficiali americani nu au confirmat direct că Trump sprijină lovituri ucrainene cu rază lungă pe teritoriul Rusiei, dar au indicat că președintele SUA ar susține ideea de „pace prin forță” (abordare care mizează pe descurajare și presiune militară pentru a obține concesii la masa negocierilor). Presiune militară ca premisă pentru „diplomație reală” Conform RBC-Ukraine , Trump ar considera că presiunea militară exercitată de Ucraina este cea care împinge Rusia spre condițiile în care „diplomația reală” devine posibilă. G7: apreciere pentru loviturile în adâncimea Rusiei și discuții despre sancțiuni energetice Financial Times scrie, citând doi oameni familiarizați cu discuțiile, că la ultima rundă de conversații de la summitul G7 de la mijlocul lunii iunie Trump ar fi fost „extrem de impresionat și încurajat” de campania Ucrainei de lovituri cu rază lungă asupra unor ținte din interiorul Rusiei și i-ar fi spus lui Zelenski că l-au impresionat succesele recente ale forțelor armate ucrainene. În același cadru, Trump ar fi fost de acord și cu întărirea sancțiunilor împotriva sectorului energetic rusesc, potrivit aceleiași publicații. Meduza nu oferă detalii despre calendar, instrumente sau amploarea măsurilor discutate. Context: efecte raportate în Crimeea Într-un scurt context de pe front, Meduza notează că Ucraina a anunțat intensificarea loviturilor, iar forțele ucrainene au declarat că au distrus unul dintre cele trei poduri care leagă Crimeea de continent; pe peninsulă ar fi apărut întreruperi de electricitate și lipsă de benzină. Aceste informații nu sunt însoțite, în materialul citat, de confirmări independente. [...]
