Știri
Știri din categoria Externe
Armata britanică a declanșat o operațiune aeriană de urgență pentru a livra personal și oxigen pe Tristan da Cunha, după apariția unui caz suspect de hantavirus pe una dintre cele mai izolate comunități locuite din lume, relatează Antena 3. Miza imediată este una operațională: insula nu are pistă de aterizare, iar capacitatea medicală locală este limitată, ceea ce obligă autoritățile să recurgă la soluții logistice rare și costisitoare.
Potrivit informațiilor citate de Antena 3 din BBC, medicii armatei britanice au fost parașutați pe Tristan da Cunha pentru a ajuta un cetățean britanic suspectat că are hantavirus. Bărbatul părăsise nava de croazieră MV Hondius, afectată de un focar mortal, la mijlocul lunii aprilie și se află pe insulă, unde este stabilit.
Cazul a fost semnalat după ce bărbatul a raportat primele simptome la două săptămâni de la plecarea de pe navă. El este descris ca fiind în stare stabilă și se află în izolare. În total, șase cazuri de hantavirus au fost confirmate, inclusiv alți doi britanici care sunt tratați în prezent în afara navei, iar Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a menționat și existența a două cazuri suspecte, inclusiv cel de pe Tristan da Cunha.
Ministerul Apărării din Regatul Unit a transmis că, pe lângă echipa medicală, sâmbătă a fost lansat dintr-un avion A400M RAF și oxigen, proviziile ajungând la un „nivel critic” pe insulă.
Tristan da Cunha este un arhipelag din Atlanticul de Sud, considerat printre cele mai îndepărtate insule din lume. Insula are 221 de locuitori, nu are pistă de aterizare și poate fi accesată doar cu barca, ceea ce complică orice intervenție rapidă, mai ales în context medical.
Echipa trimisă a inclus șase parașutiști și doi medici din Brigada 16 Asalt Aerian, care au zburat de la RAF Brize Norton. Doi dintre parașutiști au sărit în tandem cu o asistentă de terapie intensivă și un medic de terapie intensivă, care urmează să sprijine insula, unde în mod obișnuit există o echipă medicală formată din două persoane.
Ministerul Apărării a precizat că este prima dată când armata britanică parașutează personal medical pentru a oferi sprijin umanitar.
La aproape o lună după primul deces la bordul MV Hondius, nava a ajuns în Tenerife, unde sunt în curs planuri pentru repatrierea a peste 100 de persoane aflate la țărm, potrivit informațiilor din articol. Trei persoane au murit în urma focarului, inclusiv două cazuri confirmate ca hantavirus.
Hantavirusul este un grup de virusuri transmise de rozătoare. În mod obișnuit, majoritatea hantavirusurilor nu se transmit de la persoană la persoană, însă tulpina Andes — identificată la mai multe persoane care se aflaseră pe nava de croazieră olandeză — se transmite interuman, conform explicațiilor din material.
Pe termen scurt, intervenția vizează stabilizarea cazului suspect de pe insulă și acoperirea deficitului de oxigen și suport medical. În paralel, rămâne în derulare gestionarea situației de pe MV Hondius, inclusiv planurile de repatriere a persoanelor ajunse la țărm în Tenerife, în condițiile în care autoritățile sanitare monitorizează atât cazurile confirmate, cât și pe cele suspecte.
Recomandate
Debarcarea pasagerilor de pe MV Hondius este organizată ca o operațiune „fără contact” cu populația locală , după ce toți cei aflați la bord au fost considerați, preventiv, „contacte cu risc ridicat”, relatează HotNews . Miza imediată este una operațională: repatrierea și izolarea pasagerilor în condiții controlate, pentru a limita orice risc de transmitere. Nava de croazieră a ajuns duminică dimineață în apropiere de insula spaniolă Tenerife, potrivit imaginilor live transmise de presa spaniolă. Cum se face evacuarea și ce reguli se aplică Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC) a recomandat ca pasagerii fără simptome să fie repatriați pentru autoizolare prin mijloace de transport special organizate de țările lor, nu prin zboruri comerciale regulate. Operațiunea de debarcare era preconizată să înceapă între 06:30 și 07:00 GMT (09:30–10:00 în România), iar autoritățile spaniole au anunțat că procesul este construit astfel încât să nu existe „niciun contact” cu populația locală pe tot parcursul evacuării. Triaj medical, debarcare eșalonată și supraveghere 42 de zile Planul prezentat de autorități prevede un examen medical la bord, urmat de debarcare „eșalonată și ordonată”, fără bagaje. Cei 14 cetățeni spanioli ar urma să coboare primii, iar toți pasagerii vor purta măști FFP2. Pasagerii cu simptome trebuie prioritizați pentru evaluare medicală și testare la sosire, potrivit ECDC. În funcție de starea lor, aceștia pot fi izolați în Tenerife sau evacuați medical în țările de origine. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a indicat că pasagerii vor fi supuși unei supravegheri timp de 42 de zile. Cazurile raportate și evaluarea riscului OMS a transmis vineri că opt persoane s-au îmbolnăvit, dintre care trei au decedat (un cuplu olandez și un cetățean german). Șase dintre cele opt cazuri au fost confirmate, iar alte două sunt suspecte, potrivit organizației. De regulă, hantavirusul se răspândește prin rozătoare, însă în cazuri rare poate fi transmis de la persoană la persoană. Autoritățile sanitare au declarat că riscul de răspândire este scăzut. În paralel, șeful OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus , a ajuns sâmbătă seara în portul industrial Granadilla de Abona pentru a supraveghea operațiunile, potrivit unui material anterior al HotNews . [...]
Administrația SUA caută o formulă rapidă de dezescaladare cu Iranul , iar Qatarul își consolidează rolul de canal de comunicare în negocieri, potrivit Adevărul . Secretarul de Stat Marco Rubio și emisarul special al Casei Albe Steve Witkoff s-au întâlnit sâmbătă, la Miami, cu premierul Qatarului, Mohammed bin Abdulrahman al-Thani, pentru a discuta perspectivele unei înțelegeri care ar putea duce la oprirea războiului cu Iranul, relatează Axios, citând două surse apropiate discuțiilor. Miza întrevederii a fost, potrivit acelorași surse, conturarea unui memorandum de înțelegere care să deschidă un proces de dezescaladare și să creeze baza unui acord mai amplu între Washington și Teheran. În paralel, mai multe state din regiune își coordonează eforturile pentru apropierea pozițiilor celor două părți. Qatarul, tot mai activ ca mediator În ecuația de mediere, Qatarul, Pakistanul, Egiptul, Turcia și Arabia Saudită își sincronizează demersurile diplomatice. Unul dintre interlocutorii citați de Axios a declarat: „Mediatorii fac apel la dezescaladare și la concentrarea asupra unei soluții negociate.” Axios mai notează că SUA și Iranul discută în prezent un document scurt care să consfințească oprirea ostilităților și să permită continuarea negocierilor politice într-un cadru mai larg, iar Qatarul și-a asumat un rol de mediere „tot mai activ”. Totuși, până în dimineața zilei de 9 mai, administrația americană aștepta încă un răspuns final din partea Teheranului. Deși Pakistanul este considerat oficial principalul intermediar între SUA și Iran de la începutul conflictului, sursele citate susțin că Doha desfășoară în paralel o activitate diplomatică discretă, iar la Casa Albă partea qatareză este percepută drept unul dintre cei mai eficienți interlocutori în comunicarea cu autoritățile iraniene. Coordonare regională și semnale care neliniștesc aliații SUA Înaintea întâlnirii de la Miami, premierul Qatarului a fost la Washington, unde a discutat cu vicepreședintele american J.D. Vance. Inițial, Mohammed bin Abdulrahman al-Thani urma să revină direct la Doha, dar și-a schimbat programul și a plecat în Florida. În timpul vizitei, a avut și o convorbire telefonică cu ministrul saudit de Externe, pentru coordonarea eforturilor regionale de mediere. În același timp, Axios atrage atenția că decizii și declarații ale președintelui Donald Trump alimentează îngrijorări în rândul aliaților tradiționali ai Washingtonului, inclusiv prin reducerea prezenței militare americane în Germania, amenințări privind diminuarea efectivelor SUA în alte regiuni europene și încercări de a minimaliza recentele atacuri iraniene din Golful Persic. Publicația arată că, deși Washingtonul și Teheranul par să se apropie treptat de o posibilă ieșire din conflict, aceste poziții au reaprins temeri în Europa, Orientul Mijlociu și Indo-Pacific privind predictibilitatea SUA ca aliat într-o viitoare criză internațională. [...]
Propunerea lui Putin de a-l folosi pe Gerhard Schröder ca mediator redeschide în Germania o dispută politică cu implicații directe pentru poziționarea UE față de Rusia și pentru legitimitatea oricărui canal de negociere cu Moscova , potrivit HotNews , care citează reacții culese de AFP. Vladimir Putin a fost întrebat sâmbătă pe cine ar prefera pentru reluarea dialogului cu europenii și a răspuns că îl preferă „personal” pe fostul cancelar german Gerhard Schröder, în contextul în care liderul rus a afirmat că războiul „se apropie de final”. De ce contează: acceptabilitatea politică a unui „mediator” și condiția Ucrainei În Germania, ideea a generat reacții contradictorii, inclusiv în interiorul SPD. Michael Roth, fost președinte social-democrat al Comisiei pentru afaceri externe a Bundestagului, a respins explicit varianta Schröder, argumentând că un mediator între Rusia și UE „pur și simplu nu poate fi prietenul lui Putin”. Roth a insistat și asupra unei condiții-cheie pentru orice astfel de demers: acceptarea de către Ucraina. „Esențial este ca [acest mediator] să fie, în primul rând, acceptat de Ucraina. Nici Moscova, nici noi nu putem decide în locul Kievului.” SPD, între respingere și deschidere prudentă Schröder, cancelar între 1998 și 2005, a rămas în ultimii 20 de ani un susținător al lui Putin, iar refuzul său de a condamna invazia din 2022 i-a atras critici în SPD și i-a costat o parte dintre avantajele asociate statutului de fost cancelar. Totuși, voci din SPD – partid descris ca având și un curent pacifist – s-au arătat mai deschise față de propunerea venită de la Kremlin. Adis Ahmetović, purtător de cuvânt al SPD pentru afaceri externe în Bundestag, a spus pentru Spiegel că ideea „trebuie analizată cu atenție”, în coordonare cu partenerii europeni, și că nu ar trebui exclusă „din start”. În Spiegel, deputatul SPD Ralf Stegner a argumentat că ar trebui valorificată „fiecare șansă”, chiar și una „infimă”, pentru a evita ca viitorul Ucrainei să fie decis „doar” de Putin și Trump. Opoziția pro-rusă susține ideea, liberalii o contestă În opoziție, partidul de stânga pro-rus BSW susține apelarea la fostul cancelar. Liderul formațiunii, Fabio De Masi, a declarat pentru AFP: „Ar trebui să apelăm la fostul cancelar. Ce avem de pierdut?”. De cealaltă parte, Marie-Agnes Strack-Zimmermann, membră a conducerii FDP, a spus pentru ziarele grupului Funke că există „îndoieli serioase” că ar fi o idee bună. Contextul care complică rolul lui Schröder Materialul amintește că Schröder a avut roluri importante în proiectele Nord Stream 1 și 2 și a fost membru în consiliul de administrație al companiei ruse Rosneft , din care a demisionat în 2022. De asemenea, anul trecut a anunțat că suferă de „burnout serios” și s-a internat într-o clinică, în timpul unei anchete privind Nord Stream 2. În acest moment, din informațiile prezentate, propunerea lui Putin funcționează mai degrabă ca un test politic: dacă și în ce condiții ar putea apărea un canal de dialog acceptabil pentru UE, fără a submina poziția Ucrainei în orice eventuală negociere. [...]
Vladimir Putin condiționează relația cu Armenia de un vot popular pe direcția UE , sugerând că un referendum ar permite o „separare” negociată și ar da Moscovei baza pentru propriile decizii, potrivit Mediafax . Declarația vine pe fondul apropierii accelerate a Erevanului de Uniunea Europeană, după ce Armenia – aliat tradițional al Rusiei – a găzduit pentru prima dată un summit european și a transmis public că își dorește aderarea la UE, ceea ce a iritat Kremlinul. Referendumul, ca instrument de „separare” și repoziționare Întrebat despre aspirațiile europene ale Armeniei, Putin a spus că ar fi „destul de logic” ca autoritățile de la Erevan să organizeze un referendum și să întrebe cetățenii „care ar fi alegerea lor”, adăugând că, în funcție de rezultat, Rusia „și-ar face și ea propria alegere”. În aceeași intervenție, liderul rus a invocat ideea unei „separări blânde, civilizate și reciproc avantajoase”, formulare care sugerează că Moscova tratează opțiunea pro-UE a Armeniei ca pe un potențial punct de inflexiune în relația bilaterală. Context: distanțarea Armeniei de Rusia și apropierea de UE Armenia și-a suspendat în 2024 participarea la Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO), alianța militară condusă de Rusia, după ce Moscova nu ar fi intervenit pentru a o apăra în conflictul cu Azerbaidjanul, notează materialul. În paralel, Erevanul a semnat memorandumuri de securitate menite să o apropie de parteneriate europene și transatlantice de apărare și să reducă dependența de Rusia. La începutul săptămânii, Armenia a găzduit summitul Comunității Politice Europene (CPE) , cu participarea mai multor lideri europeni, inclusiv a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski . Ulterior, în capitala Erevan a avut loc și un summit separat UE–Armenia. Reacția Moscovei și legătura făcută de Putin cu Ucraina După cele două reuniuni, Rusia l-a convocat pe ambasadorul Armeniei pentru a-și exprima nemulțumirea față de găzduirea lui Zelenski, potrivit informațiilor citate. Putin a făcut și o paralelă cu Ucraina, susținând că evoluțiile actuale „au început” cu „încercarea Ucrainei de a adera la UE”, încadrând astfel extinderea influenței europene în vecinătatea Rusiei ca factor de tensiune regională. [...]
Qatarul a făcut primul pas spre deblocarea exporturilor de LNG din Golf , după ce un petrolier încărcat la Ras Laffan a tranzitat strâmtoarea Ormuz , un coridor-cheie pentru piața globală de energie, potrivit Antena 3 . Mișcarea este relevantă pentru prețuri și aprovizionare, într-un context în care fluxurile din regiune au fost puternic afectate de la finalul lunii februarie. Nava Al Kharaitiyat, care transporta gaze naturale lichefiate (LNG), „pare să fi tranzitat” strâmtoarea Ormuz și se află în Golful Oman, conform datelor de urmărire a navelor analizate de Bloomberg, citate în material. Următoarea destinație indicată de navă este Pakistanul. Tranzitul este prezentat drept un semnal „provizoriu” că livrările de energie ar putea fi reluate din Golful Persic, după ce zona a fost „în mare parte paralizată” de la sfârșitul lunii februarie. Datele mai arată că petrolierul ar fi folosit o rută nordică de-a lungul coastei iraniene, rută care, potrivit informațiilor citate, este în prezent aprobată de Teheran. De ce contează pentru piața energiei Înainte de conflict, regiunea primea, de regulă, aproximativ trei transporturi de LNG pe zi. Antena 3 notează însă că acest singur tranzit, deși notabil, rămâne doar o fracțiune din nivelurile de export de dinainte de război, ceea ce sugerează că revenirea la normal ar putea fi lentă sau incertă. Materialul mai arată că traversarea reușită vine după mai multe încercări anterioare ale Qatarului de a trece nave prin strâmtoare, încercări care s-au încheiat cu întoarceri din cauza preocupărilor de securitate. Context: blocajul Ormuz și efectele în Asia Potrivit articolului, „blocada efectivă” a strâmtorii Ormuz de către forțele americane și iraniene a redus semnificativ aprovizionarea globală cu LNG, ceea ce a dus la creșteri de preț și la penurii de energie în Asia. Qatar este un actor major în această piață: țara a produs anul trecut aproape o cincime din aprovizionarea mondială cu LNG, conform informațiilor din material. În același timp, Antena 3 menționează că cel puțin două petroliere ale Abu Dhabi National Oil Co . au traversat recent strâmtoarea, iar incapacitatea Qatarului de a-și transporta produsele a fost un factor important în perturbările pieței. Ce urmează Reluarea tranzitului este, deocamdată, un semnal punctual, nu o revenire completă a fluxurilor. În paralel, un vas militar din forțele navale britanice se îndreaptă spre Orientul Mijlociu pentru a fi pregătit să se alăture unei misiuni internaționale de protejare a navigației în strâmtoarea Ormuz, potrivit AFP și dpa, citate de Agerpres. [...]
Parada de 9 Mai de la Moscova a fost redusă și securizată drastic , un semnal că Rusia resimte tot mai acut presiunea loviturilor ucrainene în adâncime și că până și centrul capitalei a devenit o zonă vulnerabilă, potrivit Adevărul , care citează o analiză The Telegraph. În locul demonstrației tradiționale de forță, evenimentul a transmis, în lectura publicației britanice, fragilitatea aparatului de război și a regimului de la Kremlin. Deși defilarea a păstrat disciplina și coregrafia militară, contextul de securitate a dominat: campania Ucrainei de lovituri cu drone și rachete a devenit suficient de eficientă încât Moscova nu mai poate fi considerată „sigură”. De ce contează: vulnerabilitatea Moscovei schimbă calculul operațional Textul indică faptul că parada ar fi putut avea loc doar după negocierea unui armistițiu temporar între Rusia și Ucraina, susținut de Donald Trump, pentru a evita perturbarea celui mai important eveniment din calendarul politic al Federației Ruse. În acest cadru, Vladimir Putin a apărut „vizibil îmbătrânit și tot mai izolat”, iar mesajul de invincibilitate pe care Kremlinul îl proiecta în anii anteriori a fost diluat. Comparativ cu anii trecuți, când Piața Roșie era folosită pentru a expune tehnică grea și armament strategic, autoritățile ruse ar fi evitat să scoată în public sisteme importante, de teama transformării lor în ținte. În loc, au fost proiectate pe ecrane gigantice imagini cu echipamente militare. Contextul militar: ofensiva încetinește, iar atacurile la distanță cresc Potrivit Institutului pentru Studiul Războiului (Washington) , citat în material, luna trecută Rusia a pierdut mai mult teritoriu decât a reușit să cucerească pentru prima dată în aproape doi ani, semn că ofensiva s-a blocat. În paralel, deficitul de personal s-ar fi agravat: Rusia nu ar mai reuși să recruteze suficienți soldați pentru a compensa pierderile, în condițiile în care este menționat un nivel de peste 1.000 de victime pe zi, conform serviciilor de informații ucrainene și unor centre occidentale de analiză militară. Elementul nou, cu impact direct asupra capacității Rusiei de a-și proteja infrastructura, este consolidarea capabilităților ucrainene de atac la distanță. Materialul menționează investițiile Kievului în drone și rachete cu rază lungă și dă ca exemplu FP-5 Flamingo, descrisă ca rachetă de croazieră cu focos de peste o tonă și rază de aproape 3.200 km. Tot aici este indicată o escaladare puternică a volumului operațiunilor: de la aproximativ 110 lovituri de acest tip la începutul lui 2024, la peste 7.300 în martie anul trecut, conform textului. Strategia ar urmări să afecteze infrastructura economică și militară a Rusiei și să limiteze beneficiile Moscovei din creșterea prețurilor petrolului, pe fondul tensiunilor dintre SUA și Iran. Măsuri de securitate și efect psihologic Financial Times este citat cu informații atribuite unor surse apropiate Kremlinului, potrivit cărora Vladimir Putin ar petrece tot mai mult timp în buncăre subterane, iar el și familia sa și-ar fi redus semnificativ deplasările în afara Moscovei. În ziua paradei, capitala a fost plasată sub restricții extinse ale internetului și comunicațiilor, descrise de localnici drept o „cortină digitală de fier”, cu scopul de a reduce precizia dronelor ucrainene. Chiar și așa, materialul notează că o dronă ar fi evitat sistemele S-300 și S-400 și ar fi lovit recent un complex rezidențial de lux la câțiva kilometri de Kremlin și de sediul Ministerului rus al Apărării. Evenimentul a fost, de asemenea, scurtat la 45 de minute, iar participarea liderilor internaționali a fost redusă, în condițiile în care „puțini” ar fi acceptat invitația Kremlinului, potrivit textului. În concluzia analizei citate, faptul că parada a depins de un armistițiu și, implicit, de acceptul adversarului de la Kiev este prezentat ca o vulnerabilitate strategică pentru Kremlin. [...]
