Știri
Știri din categoria Externe
Comerțul China–Rusia a depășit 140 mld. dolari, iar energia rămâne prioritară. Într-o declarație făcută după parada de Ziua Victoriei de la Moscova, Vladimir Putin a prezentat cooperarea cu China drept un factor-cheie de stabilitate internațională și a indicat că relația economică bilaterală continuă să se adâncească, potrivit Global Times.
Putin a spus că China este cel mai mare partener comercial și economic al Rusiei, iar schimburile bilaterale au depășit 140 de miliarde de dolari (aprox. 630 de miliarde de lei) și „continuă să crească”. El a adăugat că cele două părți au ajuns la un nivel ridicat de consens și sunt pregătite să facă pași „substanțiali” în cooperarea din sectorul petrol și gaze.
Publicația notează că mesajul vine într-un moment în care o parte din arhitectura de securitate internațională – inclusiv cadrele de control al armamentelor, dezarmare și neproliferare nucleară – se erodează pe fondul tensiunilor dintre marile puteri.
Zhang Hong, cercetător la Institutul pentru Studii Ruse, Est-Europene și Central-Asiatice din cadrul Academiei Chineze de Științe Sociale, a declarat că relația China–Rusia „amortizează” turbulențele globale alimentate de unilateralism și „politica de putere”. El a susținut că Beijingul promovează soluționarea conflictelor pe canale politice și diplomatice în cadre multilaterale precum ONU, Consiliul de Securitate al ONU, G20 și BRICS și se opune folosirii forței și sancțiunilor unilaterale.
Potrivit expertului citat, cooperarea energetică rămâne o prioritate, pe fondul instabilității din Golful Persic și al „crizei Iranului”, menționate în material. În paralel, Zhang spune că cele două țări își extind cooperarea în:
În interpretarea sa, această componentă „high-tech” este împinsă mai ales de strategii de stat și diplomație la nivel înalt, nu de forțe de piață, și ar ajuta Rusia să acopere „goluri de inovare”, fără a viza o „a treia parte”.
Putin a salutat și o posibilă vizită a președintelui american Donald Trump în China, afirmând că dialogul SUA–China este benefic pentru stabilitatea regională și are efect direct asupra economiei globale, având în vedere rolul celor două țări ca parteneri comerciali majori.
În același context, Putin a comentat războiul Rusia–Ucraina, afirmând că „problema se apropie de final” și că ar fi deschis unei întâlniri cu Volodîmîr Zelenski la Moscova sau într-o țară terță, „când ambele părți sunt pregătite să semneze un acord”.
Materialul menționează și un armistițiu de trei zile, între 9 și 11 mai, anunțat de Trump și confirmat public de Zelenski, care ar include oprirea operațiunilor de luptă și un schimb de 1.000 de prizonieri de război de fiecare parte, informație atribuită CBS News. Rusia ar fi acceptat propunerea mediată de SUA, potrivit aceluiași raport. Zhang apreciază că încetarea focului este temporară și ține și de „strategii diplomatice și de comunicare”, dar vede revenirea la negocieri ca opțiune realistă, cu condiția ajustării pozițiilor de negociere.
Recomandate
Escaladarea atacurilor aeriene cu drone și rachete crește presiunea operațională asupra apărării antiaeriene în Rusia și Ucraina, după o nouă noapte de lovituri în care Moscova a raportat interceptarea a cel puțin 28 de drone ucrainene, iar Kievul a fost vizat de rachete balistice, potrivit Euronews . Moscova susține că dronele se îndreptau spre capitala rusă și au fost doborâte în decurs de aproximativ o oră, conform primarului Serghei Sobianin . Acesta a precizat că echipele de urgență intervin în locurile unde au căzut resturile, într-un mesaj publicat pe Telegram. Interceptări lângă Moscova, pe fondul intensificării atacurilor ucrainene În ultimele luni, Ucraina și-a intensificat atacurile cu drone cu rază lungă de acțiune asupra Rusiei, vizând în special infrastructura energetică, notează publicația, citând Agerpres. Săptămâna trecută, un atac de acest tip ar fi provocat un incendiu de amploare la o rafinărie din sud-estul Moscovei. Kievul, ținta unui atac cu rachete balistice La scurt timp după episodul raportat de partea rusă, la Kiev au fost auzite explozii, după ce autoritățile ucrainene au avertizat că rachete rusești se îndreaptă spre capitală. Primarul Vitali Kliciko a anunțat activarea apărării antiaeriene și le-a cerut locuitorilor să se adăpostească. Ulterior, Kliciko a spus că „fragmente de rachete” au căzut în cartierul Darnița (sud-estul Kievului), iar echipele de intervenție au fost trimise în zonă. Șeful administrației militare a capitalei, Timur Tkacenko, a declarat că Rusia a lansat „rachete balistice” asupra Kievului. Jurnaliști ai AFP au relatat că au observat urmele lăsate pe cer de rachetele interceptoare și au auzit exploziile din timpul operațiunilor de apărare antiaeriană. Atacul asupra Kievului a avut loc la o oră neobișnuită, în condițiile în care Rusia lovește de regulă Ucraina în timpul nopții. Context: atacuri aproape zilnice și extinderea loviturilor pe teritoriul rus De la începutul invaziei pe scară largă, Rusia desfășoară aproape zilnic atacuri cu drone și rachete asupra Ucrainei, în timp ce Kievul și-a extins în ultimele luni campania de lovituri cu drone asupra teritoriului rus, vizând obiective strategice și infrastructura energetică. [...]
Ucraina își intensifică atacurile asupra infrastructurii petroliere ruse printr-o operațiune planificată pe 40 de zile, aprobată de președintele Volodimir Zelenski , potrivit Știrile Pro TV . Miza este creșterea presiunii asupra Moscovei pentru a forța încetarea războiului, într-un moment în care Kievul folosește tot mai mult lovituri la distanță și drone. Zelenski a anunțat că a aprobat o campanie a Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), descrisă ca o „operațiune de 40 de zile” cu obiectivul de a exercita presiune asupra „statului agresor”. „Am aprobat desfăşurarea de către Serviciu a unei operaţiuni de 40 de zile menite să exercite presiune asupra statului agresor, cu scopul de a-l determina să pună capăt războiului”, a scris Zelenski pe Telegram. Țintele: industria petrolieră și obiective din teritoriile ocupate În contextul acestei campanii, Ucraina a lansat „de luni de zile” valuri de atacuri cu rachete cu rază medie și lungă asupra unor ținte din Rusia și din teritoriile aflate sub control rusesc, vizând „în principal industria petrolieră”, conform informațiilor din articol. Alegerea acestor ținte indică o strategie de a lovi zone cu importanță economică și logistică pentru efortul de război al Rusiei, chiar dacă materialul citat nu oferă detalii despre amploarea sau efectele concrete ale loviturilor. Rolul SBU și accentul pe drone Zelenski a mai spus că, în ultimele luni, SBU ar fi obținut „cele mai bune rezultate” în apărarea pozițiilor ucrainene de pe front, pe fondul utilizării dronelor „de diferite tipuri”. În acest cadru, operațiunea de 40 de zile sugerează o intensificare coordonată a acțiunilor SBU, cu dronele ca instrument central. Ce urmează, din informațiile disponibile: o perioadă delimitată de 40 de zile în care Kievul urmărește să crească presiunea militară asupra Rusiei, fără ca articolul să precizeze calendarul exact, tipurile de operațiuni sau criteriile după care ar fi evaluat succesul campaniei. [...]
România a activat măsuri de alertare și monitorizare aeriană după ce Rusia a lansat, în noaptea de 25 spre 26 iunie, o nouă serie de atacuri cu drone asupra unor obiective civile și de infrastructură din Ucraina, în apropierea frontierei fluviale cu România, potrivit Antena 3 . Țintele aeriene au fost semnalate la circa 31 km est de Sulina, iar Armata Română a ridicat în aer un elicopter IAR 330 Puma pentru supravegherea situației. Elicopterul IAR 330 Puma al Forțelor Aeriene Române a decolat la ora 03:57, „ca urmare a evoluţiei unor ţinte aeriene”, menționează publicația. Cu zece minute înainte, la 03:47, autoritățile au transmis un mesaj RO-Alert pentru alertarea populației din nordul județului Tulcea. Alerta aeriană a încetat la ora 04:23. Conform informațiilor transmise, nu au fost raportate pătrunderi neautorizate în spațiul aerian și nici cazuri de impact cu solul al vreunui vehicul aerian. [...]
Declarația lui Marco Rubio complică narativul Moscovei despre „termenii din Alaska” , după ce șeful diplomației americane a spus că la întâlnirea Trump–Putin din 15 august anul trecut nu s-a încheiat niciun acord, ci a existat doar o propunere, potrivit Euronews . Miza este una de politică externă cu efecte directe asupra cadrului de negociere: Rusia invocă frecvent „înțelegerea” de atunci ca bază pentru oprirea războiului din Ucraina. Rubio a susținut că, dacă ar fi existat o înțelegere, conflictul s-ar fi încheiat deja. În același timp, el a indicat că administrația americană rămâne dispusă să joace „orice rol constructiv” pentru a ajunge la un „sfârșit durabil” al războiului, inclusiv prin aducerea părților la masa negocierilor. „Nu a existat niciun acord în Alaska. A existat o propunere în Alaska, dar nu s-a ajuns la niciun acord în Alaska. Dacă s-ar fi ajuns la un acord, războiul s-ar fi încheiat.” Ce spune Rubio despre costul războiului și presiunea asupra Europei În declarația citată, Rubio a descris conflictul drept „sângeros” și „epuizant pentru Europa”, dar „mai ales pentru Ucraina” și „din ce în ce mai mult, pentru Rusia”. El a avansat și estimări privind pierderile lunare și săptămânale de pe front: „25.000, 20.000 de soldați uciși în fiecare lună, 5.000 pe săptămână, majoritatea ruși.” De ce contează: baza negocierilor rămâne disputată Afirmația că nu a existat un acord în Alaska lovește direct în ideea că ar exista „termeni stabiliți” care pot fi reactivați automat ca soluție de încheiere a războiului. În lipsa unui acord recunoscut de Washington, orice discuție despre „condițiile din Alaska” rămâne, cel puțin din perspectiva SUA, o referință la o propunere nefinalizată — ceea ce poate îngreuna conturarea unui cadru comun de negociere. [...]
Atacurile Ucrainei asupra Crimeei au avariat infrastructura energetică și au forțat autoritățile instalate de Rusia să introducă întreruperi de curent pe peninsulă , potrivit Al Jazeera . În același context, oficiali ruși spun că cel puțin cinci persoane au murit în urma unor lovituri ucrainene în Crimeea și pe teritoriul Rusiei. Guvernatorul numit de Moscova în Crimeea, Serghei Aksionov , a declarat că două persoane, inclusiv un copil, au fost ucise și alte două au fost rănite în urma „atacurilor inamice” din timpul nopții spre joi. Alte decese au fost raportate în regiunile rusești de la graniță: două persoane în Briansk și una în Belgorod, potrivit autorităților locale. Ministerul rus al Apărării a transmis că a doborât 269 de drone ucrainene deasupra Rusiei și Crimeei peste noapte. În regiunea Krasnodar, șeful districtului Krasnoarmeisk din Krasnodar Krai a spus că resturi de dronă au declanșat un incendiu la un depozit de petrol (Poltavskaia). Impact operațional: întreruperi de curent în Crimeea Aksionov a anunțat că vor fi impuse întreruperi temporare de electricitate pe întreaga peninsulă, după ce „infrastructura energetică a fost avariată” în urma atacurilor. Materialul nu oferă o estimare privind durata sau amploarea exactă a avariilor. Lovituri și asupra transportului: locomotive atacate în Ucraina În paralel, oficiali ucraineni au raportat atacuri rusești asupra infrastructurii de transport și a alimentării cu combustibil. Trei locomotive au fost lovite, iar un mecanic a murit, potrivit lui Oleksandr Pertsovskyi, directorul general al companiei feroviare de stat Ukrzaliznytsia , care a scris pe Facebook că incidentele au avut loc în regiunea Sumî (nord-est) și în regiunea Zaporijjea (sud). Tot joi, două benzinării au fost lovite în Ucraina, conform aceleiași surse. Tensiuni regionale: Rusia expulzează consulul general al României la Sankt Petersburg Pe fondul atacurilor, Rusia a expulzat consulul general al României la Sankt Petersburg, o decizie pe care Ministerul român de Externe a numit-o „previzibilă”. Ministerul rus de Externe a precizat că diplomatului român Cristian Istrate i-a fost înmânată o notă prin care este declarat „persona non grata” și care anunță și „închiderea viitoare” a oficiului consular. Măsura vine după ce România a închis luna trecută misiunea Rusiei din Constanța. Relațiile bilaterale s-au deteriorat după ce o dronă rusească a lovit luna trecută un apartament din Galați, rănind două persoane, incident care a provocat reacții dure din partea României și a aliaților săi din NATO și UE, potrivit materialului. Separat, în aceeași zi, marina franceză a anunțat că a confiscat un alt petrolier despre care spune că este legat de așa-numita „flotă din umbră” a Rusiei, în cadrul eforturilor europene de aplicare a sancțiunilor și de limitare a veniturilor Moscovei. [...]
Ucraina susține că a recâștigat accesul în Peninsula Kinburn , un punct cu miză pentru controlul navigației la Marea Neagră , după ce ar fi forțat trupele ruse să se retragă în urma unor bombardamente intense, potrivit Mediafax . Drept dovadă, ucrainenii au prezentat o filmare în care steagul Ucrainei apare montat pe acoperișul unei clădiri din regiune, descrisă ca fiind distrusă de bombardamente. Informația este atribuită de publicație canalului Nexta. Ce se știe și ce este contestat Potrivit relatării, ucrainenii afirmă că au bombardat intens zona și că acest lucru i-a determinat pe ruși să se retragă. În același timp, militarii ruși ar recunoaște existența unor probleme de logistică, dar ar nega retragerea. Publicația notează și că, anterior, au existat informații despre dificultăți de aprovizionare ale rușilor în regiunea ocupată. Ucrainenii susțin, totodată, că în zonă ar avea loc evacuări. De ce contează Peninsula Kinburn Peninsula Kinburn este descrisă ca având importanță strategică și ca fiind folosită anterior pentru controlul navigației în regiune. În lipsa unei confirmări independente în materialul citat, amploarea și consecințele operaționale ale evoluției rămân, deocamdată, neclare. [...]
