Știri
Știri din categoria Externe
Comerțul China–Rusia a depășit 140 mld. dolari, iar energia rămâne prioritară. Într-o declarație făcută după parada de Ziua Victoriei de la Moscova, Vladimir Putin a prezentat cooperarea cu China drept un factor-cheie de stabilitate internațională și a indicat că relația economică bilaterală continuă să se adâncească, potrivit Global Times.
Putin a spus că China este cel mai mare partener comercial și economic al Rusiei, iar schimburile bilaterale au depășit 140 de miliarde de dolari (aprox. 630 de miliarde de lei) și „continuă să crească”. El a adăugat că cele două părți au ajuns la un nivel ridicat de consens și sunt pregătite să facă pași „substanțiali” în cooperarea din sectorul petrol și gaze.
Publicația notează că mesajul vine într-un moment în care o parte din arhitectura de securitate internațională – inclusiv cadrele de control al armamentelor, dezarmare și neproliferare nucleară – se erodează pe fondul tensiunilor dintre marile puteri.
Zhang Hong, cercetător la Institutul pentru Studii Ruse, Est-Europene și Central-Asiatice din cadrul Academiei Chineze de Științe Sociale, a declarat că relația China–Rusia „amortizează” turbulențele globale alimentate de unilateralism și „politica de putere”. El a susținut că Beijingul promovează soluționarea conflictelor pe canale politice și diplomatice în cadre multilaterale precum ONU, Consiliul de Securitate al ONU, G20 și BRICS și se opune folosirii forței și sancțiunilor unilaterale.
Potrivit expertului citat, cooperarea energetică rămâne o prioritate, pe fondul instabilității din Golful Persic și al „crizei Iranului”, menționate în material. În paralel, Zhang spune că cele două țări își extind cooperarea în:
În interpretarea sa, această componentă „high-tech” este împinsă mai ales de strategii de stat și diplomație la nivel înalt, nu de forțe de piață, și ar ajuta Rusia să acopere „goluri de inovare”, fără a viza o „a treia parte”.
Putin a salutat și o posibilă vizită a președintelui american Donald Trump în China, afirmând că dialogul SUA–China este benefic pentru stabilitatea regională și are efect direct asupra economiei globale, având în vedere rolul celor două țări ca parteneri comerciali majori.
În același context, Putin a comentat războiul Rusia–Ucraina, afirmând că „problema se apropie de final” și că ar fi deschis unei întâlniri cu Volodîmîr Zelenski la Moscova sau într-o țară terță, „când ambele părți sunt pregătite să semneze un acord”.
Materialul menționează și un armistițiu de trei zile, între 9 și 11 mai, anunțat de Trump și confirmat public de Zelenski, care ar include oprirea operațiunilor de luptă și un schimb de 1.000 de prizonieri de război de fiecare parte, informație atribuită CBS News. Rusia ar fi acceptat propunerea mediată de SUA, potrivit aceluiași raport. Zhang apreciază că încetarea focului este temporară și ține și de „strategii diplomatice și de comunicare”, dar vede revenirea la negocieri ca opțiune realistă, cu condiția ajustării pozițiilor de negociere.
Recomandate
Kim Jong-un își reafirmă sprijinul militar pentru Rusia într-un mesaj către Vladimir Putin transmis de Ziua Victoriei, un semnal care consolidează axa Moscova–Phenian în plin război din Ucraina și complică suplimentar calculele de securitate din regiune, potrivit Libertatea . Liderul nord-coreean l-a felicitat pe Putin pentru aniversarea victoriei asupra Germaniei naziste în Al Doilea Război Mondial, o zi cu miză politică majoră pentru Kremlin, și a transmis că relația cu Rusia rămâne o „prioritate maximă” pentru Coreea de Nord. Mesajul vine după ce Phenianul a trimis mii de soldați să lupte alături de armata rusă, relatează Reuters. Mesajul: „prioritate maximă” și obligații din tratat În mesajul către liderul rus, Kim Jong-un a reafirmat că parteneriatul cu Moscova este tratat drept „prioritate maximă” și a invocat respectarea obligațiilor asumate prin tratatul semnat între cele două țări, potrivit agenției oficiale nord-coreene KCNA. Rusia și Coreea de Nord au semnat în 2024 un „ Tratat de parteneriat strategic cuprinzător ”, în timpul vizitei lui Vladimir Putin la Phenian. Pactul include și o clauză de apărare reciprocă. La începutul lunii aprilie, cele două state au semnat și un acord de cooperare pentru combaterea a ceea ce numesc „dezinformare” răspândită de „numeroșii lor dușmani”. Dincolo de declarații: trupe nord-coreene în sprijinul Rusiei Alianța nu a rămas la nivel politic. Coreea de Nord a trimis aproximativ 14.000 de soldați să lupte alături de forțele ruse în zona Kursk, în războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Oficiali sud-coreeni, ucraineni și occidentali au declarat că trupele nord-coreene au suferit pierderi grele; potrivit acestora, peste 6.000 de soldați nord-coreeni ar fi fost uciși în luptă. În același context, sursa citată menționează că soldații nord-coreeni ar fi primit ordin să se arunce în aer dacă sunt pe cale să devină prizonieri. Contextul Zilei Victoriei: paradă restrânsă și armistițiu de trei zile Mesajul a fost transmis în ziua în care Rusia marchează Ziua Victoriei, iar parada de la Moscova a fost una dintre cele mai restrânse din ultimii ani, pe fondul temerilor privind un posibil atac ucrainean. Totodată, Rusia și Ucraina au confirmat vineri că au convenit asupra unui armistițiu de trei zile, anunțat de președintele american Donald Trump. Încetarea focului ar urma să fie în vigoare între 9 și 11 mai. [...]
Parada de 9 Mai de la Moscova a fost redusă și securizată drastic , un semnal că Rusia resimte tot mai acut presiunea loviturilor ucrainene în adâncime și că până și centrul capitalei a devenit o zonă vulnerabilă, potrivit Adevărul , care citează o analiză The Telegraph. În locul demonstrației tradiționale de forță, evenimentul a transmis, în lectura publicației britanice, fragilitatea aparatului de război și a regimului de la Kremlin. Deși defilarea a păstrat disciplina și coregrafia militară, contextul de securitate a dominat: campania Ucrainei de lovituri cu drone și rachete a devenit suficient de eficientă încât Moscova nu mai poate fi considerată „sigură”. De ce contează: vulnerabilitatea Moscovei schimbă calculul operațional Textul indică faptul că parada ar fi putut avea loc doar după negocierea unui armistițiu temporar între Rusia și Ucraina, susținut de Donald Trump, pentru a evita perturbarea celui mai important eveniment din calendarul politic al Federației Ruse. În acest cadru, Vladimir Putin a apărut „vizibil îmbătrânit și tot mai izolat”, iar mesajul de invincibilitate pe care Kremlinul îl proiecta în anii anteriori a fost diluat. Comparativ cu anii trecuți, când Piața Roșie era folosită pentru a expune tehnică grea și armament strategic, autoritățile ruse ar fi evitat să scoată în public sisteme importante, de teama transformării lor în ținte. În loc, au fost proiectate pe ecrane gigantice imagini cu echipamente militare. Contextul militar: ofensiva încetinește, iar atacurile la distanță cresc Potrivit Institutului pentru Studiul Războiului (Washington) , citat în material, luna trecută Rusia a pierdut mai mult teritoriu decât a reușit să cucerească pentru prima dată în aproape doi ani, semn că ofensiva s-a blocat. În paralel, deficitul de personal s-ar fi agravat: Rusia nu ar mai reuși să recruteze suficienți soldați pentru a compensa pierderile, în condițiile în care este menționat un nivel de peste 1.000 de victime pe zi, conform serviciilor de informații ucrainene și unor centre occidentale de analiză militară. Elementul nou, cu impact direct asupra capacității Rusiei de a-și proteja infrastructura, este consolidarea capabilităților ucrainene de atac la distanță. Materialul menționează investițiile Kievului în drone și rachete cu rază lungă și dă ca exemplu FP-5 Flamingo, descrisă ca rachetă de croazieră cu focos de peste o tonă și rază de aproape 3.200 km. Tot aici este indicată o escaladare puternică a volumului operațiunilor: de la aproximativ 110 lovituri de acest tip la începutul lui 2024, la peste 7.300 în martie anul trecut, conform textului. Strategia ar urmări să afecteze infrastructura economică și militară a Rusiei și să limiteze beneficiile Moscovei din creșterea prețurilor petrolului, pe fondul tensiunilor dintre SUA și Iran. Măsuri de securitate și efect psihologic Financial Times este citat cu informații atribuite unor surse apropiate Kremlinului, potrivit cărora Vladimir Putin ar petrece tot mai mult timp în buncăre subterane, iar el și familia sa și-ar fi redus semnificativ deplasările în afara Moscovei. În ziua paradei, capitala a fost plasată sub restricții extinse ale internetului și comunicațiilor, descrise de localnici drept o „cortină digitală de fier”, cu scopul de a reduce precizia dronelor ucrainene. Chiar și așa, materialul notează că o dronă ar fi evitat sistemele S-300 și S-400 și ar fi lovit recent un complex rezidențial de lux la câțiva kilometri de Kremlin și de sediul Ministerului rus al Apărării. Evenimentul a fost, de asemenea, scurtat la 45 de minute, iar participarea liderilor internaționali a fost redusă, în condițiile în care „puțini” ar fi acceptat invitația Kremlinului, potrivit textului. În concluzia analizei citate, faptul că parada a depins de un armistițiu și, implicit, de acceptul adversarului de la Kiev este prezentat ca o vulnerabilitate strategică pentru Kremlin. [...]
Rusia ar fi propus livrarea a 5.000 de drone „cu fir” către Iran , într-un plan care vizează creșterea capacității Teheranului de a lovi ținte americane în Golful Persic, inclusiv prin atacuri „în roiuri”, potrivit Antena 3 . Miza operațională este o tehnologie descrisă ca fiind mai greu de contracarat prin război electronic, ceea ce ar putea complica apărarea antiaeriană și protecția forțelor navale în zonă. Informația este atribuită de Antena 3 unei relatări din The Economist , preluată de The Moscow Times, care citează un document al Direcției Principale de Informații a armatei ruse (GRU). Conform documentului, Vladimir Putin ar fi decis să sprijine Iranul și cu instructori, pentru a-i antrena pe iranieni să folosească aceste drone împotriva soldaților americani. Ce presupune planul descris Documentul citat ar indica faptul că planul Kremlinului ar include: furnizarea către Iran a 5.000 de drone cu rază scurtă de acțiune , ghidate prin fibră optică; un număr nespecificat de sisteme similare, dar ghidate prin satelit , cu rază mai lungă de acțiune. Antena 3 notează că dronele cu fibră optică sunt descrise ca „invulnerabile la războiul electronic”, adică mai puțin expuse bruiajului (interferențelor) care afectează, de regulă, legăturile radio dintre dronă și operator. Scenariul de utilizare: atacuri „în roiuri” și ținte navale Potrivit aceleiași relatări, o diagramă din document ar schița un mod de operare în care operatori iranieni, instruiți de ruși, ar lansa roiuri de 5–6 drone din poziții ascunse pentru a ataca nave amfibii de asalt americane . Documentul ar fi fost elaborat în primele săptămâni ale războiului declanșat în Iran, după atacurile asupra Teheranului din 28 februarie, într-un moment în care era luată în calcul și o posibilă invazie terestră americană. Antena 3 menționează că documentul ar fi inclus și o hartă a unor insule din largul coastelor Iranului, inclusiv insula Kharg, descrisă ca un terminal petrolier important. Resursa umană: operatori recrutați din studenți și grupuri aliate Conform documentului GRU citat, ar fi fost propusă recrutarea de operatori de drone din: rândul celor aproximativ 10.000 de studenți iranieni care studiază în Rusia; rândul tadjicilor; rândul alawiților – sirieni loiali fostului regim al lui Bashar al-Assad, refugiat între timp la Moscova, potrivit textului. Context: modernizarea dronelor Shahed Antena 3 mai arată că, la sfârșitul lunii martie, servicii de informații occidentale au raportat că Rusia se pregătea să trimită Iranului versiuni modernizate ale dronelor Shahed, descrise ca fiind mai bine adaptate războiului modern și capabile să își schimbe constant cursul, ceea ce ar face mai dificilă interceptarea lor de către apărarea antiaeriană. Informațiile provin dintr-un lanț de relatări bazat pe un document de informații menționat în presă; articolul nu indică o confirmare independentă publică a conținutului documentului sau a livrărilor efective. [...]
Vladimir Putin mută justificarea războiului spre relația Ucrainei cu UE , sugerând că apropierea Kievului de Uniunea Europeană ar fi declanșat „evenimentele” care au dus la conflict, potrivit Știrile Pro TV . Schimbarea de accent contează pentru că introduce explicit o dimensiune economică și de reglementare (acces pe piețe, standarde, comerț) în narațiunea Kremlinului, nu doar una de securitate. Putin a făcut declarațiile sâmbătă, după parada de Ziua Victoriei , afirmând că originea conflictului ar fi fost „încercările Kievului de a se asocia cu UE”. Ca exemplu, liderul rus a invocat diferențele dintre normele fitosanitare (reguli privind siguranța și controlul produselor agricole) din UE și cele din Rusia, susținând că standardele ruse ar fi „mult mai stricte”, iar o apropiere a Ucrainei de UE ar fi creat riscul ca produse europene să ajungă pe piața rusă „prin teritoriul ucrainean”. În această logică, Putin a spus că Rusia ar fi fost „nevoită” să reacționeze prin închiderea accesului, nu doar pentru produse agricole, ci și pentru „o serie întreagă de produse industriale”, amintind că, la acel moment, granițele dintre țări erau deschise și exista o zonă de liber schimb cu Ucraina. „Dar de unde a început totul? De la retragerea sau încercarea Ucrainei de a adera la UE. A fost doar prima etapă.” De la argumentul NATO la argumentul UE Materialul amintește că, înainte de agresiunea Rusiei în Ucraina, motivul invocat constant de Moscova a fost apropierea NATO de granițele ruse. În acest context, este menționat și faptul că, înaintea invaziei pe scară largă din februarie 2022, Rusia a cerut în negocierile cu administrația americană retragerea NATO la „ aliniamentul din 1997 ” — o formulă care, potrivit articolului, ar fi însemnat absența trupelor, echipamentelor și armamentului NATO din statele intrate în alianță după 1997, cu efect direct asupra flancului estic, inclusiv România. Totodată, după ce administrația Trump a încercat să medieze încheierea războiului, între propunerile înaintate de partea rusă ar fi figurat condiția ca Ucraina să nu adere niciodată la NATO, în timp ce Moscova nu ar fi avut obiecții față de aderarea la UE. De ce contează: miza economică și de reglementare Prin mutarea accentului pe UE, Putin leagă explicit conflictul de teme care țin de reguli de piață și bariere comerciale — standarde fitosanitare, accesul produselor pe piața rusă și potențiale restricții la import, inclusiv pentru bunuri industriale. În plan practic, această narațiune poate fi folosită pentru a justifica măsuri economice și comerciale mai dure, prezentate ca „defensive”, în paralel cu argumentele de securitate. În același discurs, Putin a legat decizia fostului președinte ucrainean Viktor Ianukovici de a amâna apropierea de UE de riscul unor „pierderi” pentru economia Ucrainei și a susținut că evoluțiile ulterioare — de la protestele din Maidan până la Crimeea și acțiuni militare — ar fi decurs din această dispută. [...]
Vladimir Putin a reluat retorica despre „amenințări” la granița cu Finlanda , punând sub semnul întrebării aderarea Helsinki la NATO și sugerând că decizia ar fi fost motivată de intenții teritoriale, potrivit Digi24 . Mesajul vine într-un moment în care Rusia încearcă să justifice, inclusiv în plan intern, consolidarea posturii militare pe flancul nordic și menținerea unei stări de confruntare cu Alianța. Putin a susținut că Rusia nu ar fi avut dispute teritoriale cu Finlanda și că relațiile dintre cele două țări erau „de mult timp rezolvate” înainte ca Finlanda să intre în NATO. În același timp, liderul de la Kremlin a afirmat că Finlanda ar fi aderat „în speranța” că Rusia „se va prăbuși”, iar finlandezii „vor năvăli și vor pune mâna pe ce pot”, declarații atribuite de Digi24 canalului NEXTA. În aceeași intervenție, Putin a invocat și construirea unei „granițe de-a lungul râului Sestra”, ca element care ar susține ideea unei deteriorări deliberate a relației bilaterale după aderarea Finlandei la NATO. Context: aderarea Finlandei și miza de securitate în nordul Europei Finlanda a aderat la NATO în 2023, pe fondul îngrijorărilor de securitate amplificate după invazia Rusiei în Ucraina, ceea ce a însemnat o schimbare majoră în politica de apărare a statului nordic, notează Digi24. Prin asocierea aderării la NATO cu presupuse pretenții teritoriale, Kremlinul își întărește narațiunea că extinderea Alianței ar fi o amenințare directă, cu potențial de a alimenta noi tensiuni în regiunea baltică și în proximitatea frontierei ruso-finlandeze. Semnale despre negocieri și Ucraina: condiții și intermediari Întrebat despre reluarea tratativelor cu europenii, Putin a spus că ar prefera ca discuțiile să fie mediate de fostul cancelar german Gerhard Schroder . Totodată, el a repetat ideea că o normalizare a relațiilor ar fi în interesul ambelor părți: „Cu cât Europa va realiza mai repede necesitatea unor relații acceptabile cu Rusia, cu atât va fi mai bine pentru noi și pentru țările europene”. Pe dosarul ucrainean, Putin a declarat că ar fi dispus să se întâlnească cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski inclusiv într-o țară terță, dar doar pentru semnarea unui acord final privind un tratat de pace „definitiv”, nu pentru negocieri în sine, potrivit informațiilor prezentate de Digi24. Dimensiunea economică: accent pe China, petrol și gaze În același context, Putin a descris relația Rusia–China drept un factor major de „stabilitate” internațională și a afirmat că Beijingul este cel mai mare partener comercial și economic al Rusiei. El a mai spus că cele două țări ar fi ajuns la un nivel ridicat de înțelegere pentru a face „un pas serios înainte” în cooperarea din domeniul petrolului și gazelor, conform Digi24. [...]
Vladimir Putin i-a promis lui Robert Fico că Rusia va acoperi cererea de energie a Slovaciei , un semnal cu miză economică pentru o țară din UE care încă depinde de importurile rusești de petrol și gaze, potrivit Digi24 . Întâlnirea a avut loc la Kremlin, sâmbătă, în contextul vizitei premierului slovac la Moscova pentru festivitățile care marchează victoria Uniunii Sovietice asupra Germaniei naziste în al Doilea Război Mondial. Digi24 relatează, citând Reuters, că Putin i-a transmis lui Fico, în declarații difuzate la televiziunea națională rusă, că Moscova „va face tot posibilul” pentru a satisface nevoile Slovaciei în materie de resurse energetice. Dependența energetică a Slovaciei de Rusia, în centrul discuției Slovacia este prezentată drept una dintre puținele țări europene care continuă să cumpere petrol și gaze din Rusia. Conform informațiilor din articol, aprovizionarea se face prin infrastructură construită în jurul fluxurilor rusești: petrol rusesc prin conductele Drujba; gaze naturale din Rusia prin conducta TurkStream . Din perspectiva Bratislavei, menținerea acestor legături are o justificare de cost: Slovacia, stat membru al UE, a susținut că ar fi prea scump să renunțe la aprovizionarea din Rusia, tocmai pentru că infrastructura sa a fost construită în jurul acesteia. Context politic: vizita la Moscova și semnalele către UE Fico a venit la Moscova pentru evenimentele dedicate „ Zilei Victoriei ”, însă, potrivit articolului, a ales să nu participe la parada din Piața Roșie, deși presa de stat rusă relatase anterior că ar urma să fie prezent. Promisiunea lui Putin privind livrările de energie contează în primul rând prin implicațiile economice și operaționale: ea indică intenția Rusiei de a păstra un canal de export către un stat din UE și, în același timp, menține pentru Slovacia perspectiva continuității aprovizionării pe rutele existente. În material nu sunt menționate volume, prețuri sau termene contractuale, astfel că rămâne neclar ce formă concretă ar putea lua această „satisfacere” a cererii energetice. [...]
