Știri
Știri din categoria Externe
Comerțul China–Rusia a depășit 140 mld. dolari, iar energia rămâne prioritară. Într-o declarație făcută după parada de Ziua Victoriei de la Moscova, Vladimir Putin a prezentat cooperarea cu China drept un factor-cheie de stabilitate internațională și a indicat că relația economică bilaterală continuă să se adâncească, potrivit Global Times.
Putin a spus că China este cel mai mare partener comercial și economic al Rusiei, iar schimburile bilaterale au depășit 140 de miliarde de dolari (aprox. 630 de miliarde de lei) și „continuă să crească”. El a adăugat că cele două părți au ajuns la un nivel ridicat de consens și sunt pregătite să facă pași „substanțiali” în cooperarea din sectorul petrol și gaze.
Publicația notează că mesajul vine într-un moment în care o parte din arhitectura de securitate internațională – inclusiv cadrele de control al armamentelor, dezarmare și neproliferare nucleară – se erodează pe fondul tensiunilor dintre marile puteri.
Zhang Hong, cercetător la Institutul pentru Studii Ruse, Est-Europene și Central-Asiatice din cadrul Academiei Chineze de Științe Sociale, a declarat că relația China–Rusia „amortizează” turbulențele globale alimentate de unilateralism și „politica de putere”. El a susținut că Beijingul promovează soluționarea conflictelor pe canale politice și diplomatice în cadre multilaterale precum ONU, Consiliul de Securitate al ONU, G20 și BRICS și se opune folosirii forței și sancțiunilor unilaterale.
Potrivit expertului citat, cooperarea energetică rămâne o prioritate, pe fondul instabilității din Golful Persic și al „crizei Iranului”, menționate în material. În paralel, Zhang spune că cele două țări își extind cooperarea în:
În interpretarea sa, această componentă „high-tech” este împinsă mai ales de strategii de stat și diplomație la nivel înalt, nu de forțe de piață, și ar ajuta Rusia să acopere „goluri de inovare”, fără a viza o „a treia parte”.
Putin a salutat și o posibilă vizită a președintelui american Donald Trump în China, afirmând că dialogul SUA–China este benefic pentru stabilitatea regională și are efect direct asupra economiei globale, având în vedere rolul celor două țări ca parteneri comerciali majori.
În același context, Putin a comentat războiul Rusia–Ucraina, afirmând că „problema se apropie de final” și că ar fi deschis unei întâlniri cu Volodîmîr Zelenski la Moscova sau într-o țară terță, „când ambele părți sunt pregătite să semneze un acord”.
Materialul menționează și un armistițiu de trei zile, între 9 și 11 mai, anunțat de Trump și confirmat public de Zelenski, care ar include oprirea operațiunilor de luptă și un schimb de 1.000 de prizonieri de război de fiecare parte, informație atribuită CBS News. Rusia ar fi acceptat propunerea mediată de SUA, potrivit aceluiași raport. Zhang apreciază că încetarea focului este temporară și ține și de „strategii diplomatice și de comunicare”, dar vede revenirea la negocieri ca opțiune realistă, cu condiția ajustării pozițiilor de negociere.
Recomandate
Liderii europeni acuză Rusia că lovește deliberat infrastructură civilă și științifică după atacurile asupra Kievului care au avariat Academia Națională de Științe și o unitate medicală, potrivit Kyiv Post . Mesajele publice ale mai multor oficiali indică o presiune politică în creștere pentru întărirea sprijinului de apărare acordat Ucrainei și pentru menținerea cadrului de sancțiuni și izolare diplomatică a Moscovei. Atacurile rusești din 28 septembrie au ucis două persoane și au rănit 26, conform autorităților din Kiev. Printre țintele lovite s-au numărat clădirea Academiei, o companie farmaceutică și o facilitate medicală, iar pagube au fost raportate în mai multe districte ale capitalei. Reacția UE: „știința a devenit o țintă” Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a spus că lovitura arată că și comunitatea științifică a Ucrainei a ajuns să fie vizată. „Astăzi, știința a devenit o țintă pentru Rusia.” Ea a adăugat că Europa „lucrează mai mult ca niciodată” pentru a consolida apărarea Ucrainei și a transmis un mesaj de solidaritate cu victimele și echipele de salvare. Diplomați și lideri europeni: acuzații de încălcare a dreptului internațional Ambasada Franței în Ucraina a plasat atacul asupra Academiei în seria loviturilor asupra instituțiilor educaționale din Kiev și a susținut că Rusia „vizează civilii și cunoașterea”. Cancelarul Austriei, Christian Stocker, a menționat explicit lovirea unei clinici și a Academiei în centrul orașului și a calificat atacurile drept „îngrozitoare”, susținând că țintirea deliberată a civililor reprezintă o încălcare a dreptului internațional. Ministrul de externe al Norvegiei, Espen Barth Eide, a afirmat că oamenii de știință și personalul ar trebui să poată lucra în siguranță și că instituțiile civile nu trebuie să fie ținte. Ministrul spaniol de externe, José Manuel Albares, a condamnat continuarea atacurilor asupra țintelor civile, pe care le-a descris ca fiind în „încălcare clară” a dreptului internațional umanitar. Ministrul lituanian de externe, Kęstutis Budrys, a condamnat atacurile asupra Kievului și altor orașe, avertizând și asupra loviturilor din apropierea frontierei cu Polonia și a rutelor folosite pentru asistența internațională, pe care le-a numit „un act nechibzuit de escaladare”. Ce s-a întâmplat la Academia de Științe și ce urmează Lovitura asupra Academiei a avut și o încărcătură simbolică, instituția fiind în centrul mediului științific și academic ucrainean. Atacul a provocat un incendiu și a declanșat o operațiune de salvare în interiorul clădirii; primele informații ale autorităților din Kiev indicau un deces și mai mulți răniți la acest punct. Președintele Volodîmîr Zelenski a spus că echipele de intervenție căutau persoane care ar putea fi încă prinse sub dărâmături și a cerut intensificarea presiunii asupra Rusiei, argumentând că loviturile vor continua dacă nu există un răspuns ferm din partea partenerilor internaționali. [...]
Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenskiy spune că Rusia ar putea primi încă 10.000 de militari nord-coreeni , într-un nou pas care ar adânci implicarea Phenianului în război și ar complica suplimentar calculele de securitate pentru regiune, potrivit Reuters . Zelenskiy a afirmat că pe teritoriul Rusiei se află deja „peste 8.000” de soldați nord-coreeni și că sunt în desfășurare pregătiri pentru dislocarea altor 10.000. El a invocat „date noi” și a spus, într-o postare pe X, că militarii „sunt selectați pentru instruire și dislocare ulterioară în Rusia”. Contextul estimărilor și miza operațională În august, Zelenskiy declara că până la 50.000 de soldați nord-coreeni ar putea fi trimiși să lupte de partea Rusiei și cerea Coreei de Sud sprijin pentru apărarea antiaeriană a Ucrainei. Seulul a anunțat în iulie un pachet de ajutor de 100 milioane de dolari (aprox. 450 milioane lei), care a exclus armele letale. Potrivit estimărilor ucrainene și sud-coreene citate de Reuters , Coreea de Nord a trimis din 2024 între 14.000 și 15.000 de militari pentru a sprijini Rusia, majoritatea fiind desfășurați în regiunea Kursk, pentru a ajuta la respingerea unei incursiuni ucrainene. Tensiuni Kiev–Seul pe tema prizonierilor Declarațiile lui Zelenskiy vin pe fondul unei dispute între Kiev și Seul, după ce liderul ucrainean a anunțat săptămâna trecută că Ucraina a transferat în Coreea de Sud doi soldați nord-coreeni capturați. Seulul și-a exprimat regretul, invocând un acord de confidențialitate privind transferul, și a protestat față de ceea ce a numit o declarație falsă a administrației prezidențiale ucrainene, care ar fi negat existența unui astfel de acord. Sprijin militar nord-coreean dincolo de trupe Reuters mai notează că Phenianul ar fi furnizat Rusiei milioane de proiectile de artilerie și mortar, precum și rachete balistice, sisteme de artilerie cu rază lungă și lansatoare multiple de rachete, potrivit evaluărilor ucrainene și independente. Informațiile privind noi dislocări rămân, în acest stadiu, la nivel de declarații și estimări prezentate de partea ucraineană, însă ele indică o posibilă creștere a sprijinului nord-coreean pentru efortul de război al Rusiei. [...]
Ucraina a lovit cu drone depozite de combustibil din sudul Rusiei, riscând perturbări logistice regionale , potrivit G4Media , care citează autorități locale ruse și relatări din presa independentă, pe fondul intensificării atacurilor asupra infrastructurii energetice și de aprovizionare. Atacul a avut loc luni dimineață și a vizat regiunea Krasnodar . Administrația locală a transmis pe Telegram că mai multe localități au fost ținta unui „atac masiv cu drone”, iar căderea resturilor de drone doborâte a declanșat incendii la trei companii civile din localitățile Dinski, Pavlovski și Krasnoarmeiski. Autoritățile susțin că nu au fost înregistrate victime în această regiune. Ținte raportate și efecte imediate Canalul independent rus Astra a indicat printre obiectivele lovite baza de depozite de combustibil Edelveis-95, descrisă ca distribuitor de motorină și benzină. Canalul ucrainean Exilenova+ a publicat fotografii cu incendiile, în care se văd flăcări și coloane dense de fum negru. Separat, în regiunea Voronej, apărarea antiaeriană ar fi doborât aproximativ 20 de drone, potrivit guvernatorului local Aleksandr Gusev. Acesta a declarat că patru civili au fost răniți, dintre care trei copii, iar doi sunt în stare gravă. Dimensiunea atacului, potrivit Moscovei Ministerul Apărării rus a raportat doborârea a 254 de drone ucrainene cu aripă fixă deasupra a 15 regiuni ale Rusiei, a peninsulei Crimeea anexate și a mărilor Neagră și Azov. Informațiile privind amploarea pagubelor și impactul operațional asupra livrărilor de combustibil nu pot fi verificate independent din datele prezentate în material. [...]
SUA și China reduc tarifele pentru mărfuri de 60 mld. dolari (aprox. 270 mld. lei), într-un aranjament care poate tempera presiunea asupra lanțurilor de aprovizionare și a costurilor la import potrivit Antena 3 . Măsura vizează o gamă largă de produse – de la cărbune și produse agricole americane până la bunuri de consum fabricate în China – și vine după întâlnirea de la Washington dintre Donald Trump și Xi Jinping. Acordul este construit pe un mecanism numit „30 pentru 30”, prin care fiecare țară poate importa din cealaltă bunuri „nesensibile” în valoare de 30 de miliarde de dolari, beneficiind de tarife vamale reduse. Ce produse intră pe listele de tarife reduse Pe partea chineză, lista produselor americane pentru care se vor aplica tarife mai mici include 1.619 articole. Printre acestea se regăsesc porumb, grâu, carne congelată, fructe de mare, produse din lemn, cosmetice și dispozitive medicale, conform unei liste publicate de Casa Albă . Soia americană nu este inclusă, ceea ce este prezentat ca o lovitură pentru fermierii americani afectați de războiul comercial. În oglindă, lista SUA pentru importuri din China cu tarife reduse cuprinde 77 de produse, între care jucării, veselă, accesorii de bucătărie, perdele, aparate de ras electrice și mingi gonflabile. Angajamente pe energie și miza deficitului comercial Casa Albă a mai anunțat că China va importa cel puțin 10 milioane de tone metrice de cărbune din SUA în 2027 și din nou în 2028. Publicația notează însă că angajamente anterioare privind importuri de anumite mărfuri (inclusiv produse agricole) „nu au fost întotdeauna respectate în totalitate”. În plan mai larg, tarifele au fost folosite de Trump pentru a reduce deficitul comercial al SUA cu China. Reprezentantul comercial al SUA, Jamieson Greer, a declarat într-un interviu pentru CNBC că deficitul comercial pe mărfuri a scăzut cu 40% de când Trump a preluat funcția și că ar urma să ajungă la 140 de miliarde de dolari în acest an, în timp ce datele Biroului de Recensământ al SUA indică un deficit de aproximativ 295 de miliarde de dolari în 2024. Context: armistițiul tarifar și ce urmează Anunțul vine după ce SUA și China conveniseră anterior să pună pe pauză escaladarea măsurilor tarifare până la 10 ianuarie. Armistițiul comercial – cu tarife de 30% pentru produsele chineze și de 10% pentru produsele americane – a fost prelungit de mai multe ori din mai 2025, când cele două țări s-au întâlnit la Geneva pentru negocieri. Potrivit informațiilor prezentate, produsele incluse în lista anunțată duminică ar fi „cel mai probabil” exceptate de la viitoare măsuri tarifare, ceea ce sugerează o încercare de a izola o parte din comerțul bilateral de noi runde de taxe. Separat de comerț, SUA și China au convenit să creeze un canal bilateral de comunicare pentru a discuta despre eventuale „incidente” legate de inteligența artificială și au înființat Dialogul SUA–China privind „Superinteligența”, conform Casei Albe. [...]
Ucraina anticipează un nou schimb major de prizonieri cu Rusia, posibil chiar săptămâna viitoare , într-unul dintre puținele canale de cooperare care au rămas funcționale între cele două părți, potrivit Kyiv Post . Șeful Biroului Prezidențial, Kirilo Budanov , a declarat duminică, 27 septembrie, pentru Novyny.LIVE, că schimbul „ar trebui să se întâmple foarte repede”, estimând un orizont de „în următoarea săptămână”. Informația a fost preluată și de RBC-Ukraine, însă Budanov nu a oferit detalii despre data exactă sau amploarea schimbului. Moscova nu confirmase independent, la momentul relatării, pregătirea acestui schimb. De ce contează: schimburile de prizonieri rămân un canal rar de dialog În condițiile în care eforturile mai largi de pace sunt blocate, schimburile de prizonieri au rămas „una dintre puținele zone” în care Kievul și Moscova continuă să coopereze, potrivit unor declarații anterioare ale lui Budanov, citate în material. Tot el a spus, într-o intervenție din 29 august, că războiul va continua „cu siguranță” pe durata iernii, respingând așteptările privind o încetare a focului pe termen scurt și calificând drept „nerealistă” o înghețare imediată a conflictului, din cauza refuzului Rusiei de a opri războiul. Context: ultimele schimburi cunoscute și dimensiunea lor Materialul trece în revistă câteva dintre schimburile recente: 24 august : Ucraina a adus acasă 10 militari prin Belarus, potrivit RBC-Ukraine. Toți luptaseră în sectorul Donețk și fuseseră declarați dispăruți (doi din 2024 și opt din 2025). Eliberarea a fost descrisă ca o etapă specială a unui schimb convenit între părți. 10 august : Ucraina și Rusia au schimbat 103 prizonieri de fiecare parte . De partea ucraineană, au fost eliberați militari din Forțele Armate, Poliția de Frontieră și Garda Națională, care luptaseră la Mariupol și în alte regiuni. aprilie : Budanov a anunțat pregătirea unui nou schimb la scurt timp după ce Ucraina a repatriat 182 de persoane în cadrul celui de-al 72-lea schimb : 175 militari și șapte civili , mulți aflați în captivitate din 2022, inclusiv apărători ai Mariupolului și ai centralei de la Cernobîl. Atunci, Budanov a invocat „întârzieri birocratice” de partea rusă ca motiv pentru care un grup mai mare nu a putut fi returnat imediat. Un element suplimentar: prezența cetățenilor străini în rândul prizonierilor Potrivit proiectului ucrainean „I Want to Live”, care încurajează soldații ruși să se predea, unul din 10 prizonieri de război deținuți în Ucraina este cetățean străin . În septembrie, printre prizonierii ruși aflați în Ucraina erau menționați cetățeni din 55 de țări . În același context, proiectul susține că aproape 29.000 de străini au semnat contracte cu forțele armate ruse de la începutul invaziei pe scară largă din 2022, pe fondul extinderii recrutării către persoane vulnerabile economic din țări mai sărace. Ce urmează Dacă schimbul anunțat de Budanov se concretizează „în următoarea săptămână”, el ar confirma continuitatea acestui canal de negociere punctuală, în pofida lipsei de progrese pe o agendă mai largă. Deocamdată, dimensiunea și calendarul exact rămân neclare, iar Rusia nu confirmase public planul la momentul publicării. [...]
Ucraina încearcă să taie finanțarea războiului prin presiune asupra cumpărătorilor de petrol rusesc , iar președintele Volodîmîr Zelenski le-a cerut explicit Chinei și Indiei să-și folosească influența asupra Moscovei, pe fondul unei intensificări a atacurilor rusești din ultima săptămână, potrivit Kyiv Post . Într-o declarație publicată duminică, 27 septembrie, pe Telegram (link în sursă), Zelenski a spus că Rusia a lansat „peste 2.200” de drone de atac, aproximativ 1.650 de bombe aeriene ghidate (KAB) și 38 de rachete asupra Ucrainei „doar în această săptămână”. El a adăugat că o parte semnificativă dintre rachetele folosite au fost balistice. De ce miza este China și India: petrolul și lanțurile de aprovizionare Zelenski a susținut că lipsește „o poziție constant puternică” din partea Chinei și Indiei, dar și a altor state mari din afara Occidentului, inclusiv Brazilia și Africa de Sud, precum și din partea unor țări din G20 și „Sudul Global”. Mesajul central: fiecare dintre aceste țări „are influență asupra Rusiei” și ar putea contribui la transformarea păcii „în realitate”. Contextul economic invocat de publicație este că China și India sunt cei mai mari cumpărători de țiței rusesc la nivel global , iar aceste achiziții generează venituri care ajută la susținerea efortului de război al Moscovei. În plus, materialul notează că Beijingul furnizează Rusiei componente folosite la fabricarea de armament, iar India rămâne unul dintre cei mai mari cumpărători de armament rusesc. Atacuri asupra infrastructurii civile și a centrelor de date În aceeași declarație, Zelenski a afirmat că loviturile rusești din timpul nopții au ucis trei persoane în regiunea Zaporojie și un bărbat la Kiev. Tot duminică dimineață, forțele ruse ar fi lovit de două ori un centru de date din Kiev; în primul atac, potrivit lui Zelenski, trei persoane – inclusiv doi copii – au fost rănite. Materialul mai menționează că atacurile au vizat și clădiri rezidențiale, facilități energetice și alte obiective de infrastructură civilă în mai multe regiuni, între care Odesa, Harkiv, Sumî, Nikolaev, Herson, Poltava, Jîtomîr și Kiev. Separat, primarul Kievului, Vitali Kliciko, este citat cu informația că o femeie și doi adolescenți de 16 ani au fost internați duminică dimineață, după o lovitură asupra unei clădiri nerezidențiale din districtul Șevcenkivskîi. Presiune suplimentară prin tarife americane: instrumentul există, aplicarea e incertă Kyiv Post notează că președintele SUA Donald Trump a obținut noi puteri legislative pentru a viza principalii cumpărători de petrol și gaze rusești cu tarife de până la 100%, după ce a promulgat pe 18 septembrie „Lindsey O. Graham Sanctioning Russia and Iran Act”. Publicația subliniază însă că nu este clar dacă Trump va folosi aceste instrumente împotriva Chinei , întrucât astfel de tarife ar putea afecta stabilitatea relațiilor comerciale pe care Washingtonul încearcă să o păstreze cu Beijingul. În acest context, Zelenski a cerut în mod repetat ca Trump să-și folosească noile prerogative, pe măsură ce Rusia își intensifică loviturile asupra infrastructurii civile, potrivit aceleiași surse. Ce urmează: apeluri diplomatice, dar semnale slabe de la Moscova Pe linie diplomatică, materialul arată că 51 de țări au susținut miercuri o declarație comună la Adunarea Generală a ONU , cerând Kremlinului să accepte o încetare completă a focului și să intre în negocieri „semnificative”. În paralel, Washingtonul l-a invitat pe Vladimir Putin la summitul G20 din Miami, în decembrie, iar Trump i-ar fi cerut să „încheie războiul”. În contrapondere, Kyiv Post relatează că ministrul rus de externe Serghei Lavrov a spus că Rusia nu își va opri „operațiunea militară specială” nici măcar în timpul negocierilor, iar Putin a respins până acum propunerile pentru o întâlnire directă. Zelenski a rezumat poziția sa astfel: „A fost la fel cu el ani de zile – și toți partenerii noștri simt asta. Caută scuze ca să continue războiul.” [...]
