Știri
Știri din categoria Externe
Rusia ridică miza diplomatică față de Armenia după vizita lui Volodimir Zelenski la Erevan, acuzând autoritățile armene că i-au oferit liderului ucrainean o „platformă pentru remarci antirusești”, pe fondul răcirii relațiilor dintre cei doi aliați tradiționali, relatează Digi24.
Miza pentru regiune este una de reglementare și aliniere geopolitică: Kremlinul transmite că nu acceptă ca Erevanul să se apropie de Uniunea Europeană într-un mod care, în lectura Moscovei, ar împinge Armenia într-o „orbită antirusă”, în timp ce Rusia își păstrează prezența militară în țară.
Potrivit materialului, în timpul unei vizite la Erevan la începutul săptămânii, Zelenski a spus că Rusia se teme că „drone ar putea să survoleze Piața Roșie” din Moscova în timpul paradei anuale de 9 mai.
În acest context, Moscova a convocat joi ambasadorul Armeniei în Rusia, pentru a-și exprima protestul față de ceea ce a calificat drept „amenințări teroriste la adresa Rusiei”, formulate de Zelenski la Erevan.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a criticat public situația și a cerut explicații din partea Erevanului.
„Acest lucru nu este normal şi nu corespunde spiritului relaţiilor noastre cu Erevanul”
„Cel mai important pentru noi este ca Armenia să nu adopte o poziţie antirusească”
Tot joi, Rusia și-a exprimat îngrijorarea că Armenia este atrasă în ceea ce Moscova descrie drept „orbita antirusă” a Uniunii Europene, după ce a găzduit pe 4 mai o reuniune a Comunității Politice Europene (CPE), urmată de un summit UE–Armenia, la care au participat peste 40 de lideri europeni, inclusiv Zelenski.
Relațiile dintre Rusia și Armenia s-au tensionat tot mai mult după ce Azerbaidjanul a recucerit cu forța regiunea separatistă Nagorno-Karabah în septembrie 2023, în pofida prezenței forțelor ruse de menținere a păcii, notează Digi24. Armenia găzduiește baze militare rusești.
În plus, Vladimir Putin a declarat sâmbătă că Rusia ar accepta un „divorț blând” de Armenia dacă republica intenționează să adere la UE, dar a avertizat asupra riscului de a urma „calea Ucrainei”, potrivit publicației Dialog.ua, citată de Digi24. Putin a mai spus că autoritățile armene ar trebui să organizeze un referendum privind aderarea la UE, pentru ca Moscova să își poată „structura viitoarele relații” cu Erevanul.
La primul lor summit comun, Armenia și Uniunea Europeană au adoptat o declarație în 44 de puncte, în care Bruxellesul a luat act de aspirațiile poporului armean de a adera la UE.
Din datele prezentate, Rusia așteaptă o explicație oficială de la Erevan în legătură cu declarațiile lui Zelenski făcute în Armenia. Nu sunt oferite, în material, detalii despre un răspuns al autorităților armene sau despre eventuale măsuri concrete pe care Moscova le-ar putea lua în continuare.
Recomandate
Vladimir Putin condiționează relația cu Armenia de un vot popular pe direcția UE , sugerând că un referendum ar permite o „separare” negociată și ar da Moscovei baza pentru propriile decizii, potrivit Mediafax . Declarația vine pe fondul apropierii accelerate a Erevanului de Uniunea Europeană, după ce Armenia – aliat tradițional al Rusiei – a găzduit pentru prima dată un summit european și a transmis public că își dorește aderarea la UE, ceea ce a iritat Kremlinul. Referendumul, ca instrument de „separare” și repoziționare Întrebat despre aspirațiile europene ale Armeniei, Putin a spus că ar fi „destul de logic” ca autoritățile de la Erevan să organizeze un referendum și să întrebe cetățenii „care ar fi alegerea lor”, adăugând că, în funcție de rezultat, Rusia „și-ar face și ea propria alegere”. În aceeași intervenție, liderul rus a invocat ideea unei „separări blânde, civilizate și reciproc avantajoase”, formulare care sugerează că Moscova tratează opțiunea pro-UE a Armeniei ca pe un potențial punct de inflexiune în relația bilaterală. Context: distanțarea Armeniei de Rusia și apropierea de UE Armenia și-a suspendat în 2024 participarea la Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO), alianța militară condusă de Rusia, după ce Moscova nu ar fi intervenit pentru a o apăra în conflictul cu Azerbaidjanul, notează materialul. În paralel, Erevanul a semnat memorandumuri de securitate menite să o apropie de parteneriate europene și transatlantice de apărare și să reducă dependența de Rusia. La începutul săptămânii, Armenia a găzduit summitul Comunității Politice Europene (CPE) , cu participarea mai multor lideri europeni, inclusiv a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski . Ulterior, în capitala Erevan a avut loc și un summit separat UE–Armenia. Reacția Moscovei și legătura făcută de Putin cu Ucraina După cele două reuniuni, Rusia l-a convocat pe ambasadorul Armeniei pentru a-și exprima nemulțumirea față de găzduirea lui Zelenski, potrivit informațiilor citate. Putin a făcut și o paralelă cu Ucraina, susținând că evoluțiile actuale „au început” cu „încercarea Ucrainei de a adera la UE”, încadrând astfel extinderea influenței europene în vecinătatea Rusiei ca factor de tensiune regională. [...]
Vladimir Putin condiționează orice negocieri de pace de un apel direct al lui Zelenski către Kremlin , potrivit premierului slovac Robert Fico , care spune că a transmis public mesajul după o discuție cu liderul rus la Moscova, relatează Kyiv Post . Miza imediată este una operațională: fără un contact telefonic inițiat de Kiev, Moscova susține că nu vede un pas concret spre reluarea discuțiilor. Fico a afirmat că președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski i-a spus, la o întâlnire în Armenia, că este „pregătit să se întâlnească cu Vladimir Putin în orice format”. Conform premierului slovac, răspunsul lui Putin a fost tranșant: dacă Zelenski vrea o întâlnire, „trebuie să-și contacteze omologul rus la telefon”. Un canal de negociere „setat” de Moscova Mesajul transmis de Fico indică o condiție procedurală impusă de Kremlin pentru a debloca discuțiile: inițiativa trebuie să vină explicit de la Kiev, printr-un apel direct. În același timp, Fico a susținut public ideea negocierilor, afirmând că acestea ar fi „de o mie de ori mai utile decât uciderea reciprocă” și că se opune apariției unei „noi Cortine de Fier” între UE și Rusia. Costuri diplomatice pentru Bratislava Vizita lui Fico la parada de 9 mai de la Moscova l-a făcut singurul șef de guvern din UE prezent la eveniment, gest pe care l-a apărat spunând că este „oaia neagră” a Uniunii. Deplasarea a generat tensiuni diplomatice: Polonia și statele baltice nu au permis avionului său să intre în spațiul lor aerian, ceea ce a forțat un ocol prin Cehia. Armistițiul de trei zile și blocajul locului de întâlnire Premierul slovac a salutat armistițiul de trei zile „mediat de SUA”, aflat în vigoare până pe 11 mai, pe care l-a descris drept „absolut necesar” pentru a crea spațiu diplomatic. În privința unei eventuale întâlniri la vârf, rămân obstacole politice și logistice. Potrivit materialului, consilieri ai lui Putin ar sugera Moscova ca loc de discuții, însă Kievul respinge această variantă, argumentând că „Moscova este capitala statului agresor” și că negocierile ar trebui să aibă loc pe teren neutru. Putin ar fi indicat că ar accepta o întâlnire într-o țară terță doar pentru semnarea unui acord final, deja negociat. Pe termen scurt, atenția se mută pe întrebarea dacă Zelenski va face pasul cerut de Kremlin – apelul telefonic – sau dacă „semnalele” diplomatice vor rămâne fără un rezultat concret după expirarea armistițiului. [...]
Lipsa unor câștiguri teritoriale rusești relevante în ultimul an și contraatacurile ucrainene din iarna–primăvara 2026 sugerează o schimbare de ritm pe front, într-un moment în care o încetare a focului fără reguli de aplicare pare greu de menținut, potrivit unei analize citate de Biziday , care rezumă un raport al Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) . ISW notează că, în prima zi a acordului de încetare a focului dintre 9 și 11 mai, ambele părți au continuat „operațiuni ofensive limitate”. Institutul arată că, deși ritmul general al operațiunilor a scăzut pe anumite segmente, au existat în continuare misiuni tactice de luptă care au încălcat armistițiul. De ce contează: un armistițiu fără mecanisme riscă să fie doar o pauză operațională Raportul atrage atenția că încetarea focului „nu a avut condiții clar definite”, iar singura informație publică despre condiții, propusă de președintele ucrainean Volodimir Zelenski , ar fi fost că Ucraina nu va ataca Piața Roșie din Moscova în timpul paradei de 9 mai – condiție pe care ar fi respectat-o. ISW apreciază că acuzațiile reciproce și reluarea rapidă a luptelor indică faptul că, fără mecanisme de monitorizare și aplicare, un astfel de acord are șanse mici să fie respectat. Institutul mai susține că o încetare a focului de durată ar necesita: condiții clare acceptate de ambele părți; sisteme de monitorizare implementate de părți terțe; retragerea trupelor de la linia frontului, pentru a reduce riscul de încălcări și escaladare. Evaluarea ISW: Rusia, fără „progres operațional semnificativ”; Ucraina, cu câștiguri în 2026 Analiștii ISW consideră că Rusia ar fi folosit încetarea focului pentru rotații, întăriri, redislocări și activități logistice, probabil în vederea unor viitoare operațiuni ofensive. În același timp, institutul afirmă că apărarea ucraineană a împiedicat obținerea unor câștiguri relevante, ceea ce l-ar fi privat pe Vladimir Putin de un succes operațional care ar fi putut fi valorificat simbolic pe 9 mai. Potrivit raportului, trupele ruse „nu au reușit să înregistreze niciun progres operațional semnificativ în ultimul an” și au avut doar un avans minim în ofensiva din primăvara–vara 2026 împotriva centurii de fortificații ucrainene. ISW reamintește că Rusia a pătruns pentru prima dată în Konstantinovka în octombrie 2025, dar nu ar fi obținut succese operaționale semnificative în ultimele șase luni. În oglindă, ISW susține că forțele ucrainene au avut „cele mai mari succese” din august 2024 (incursiunea din Kursk), inclusiv prin recucerirea, în iarna și primăvara 2026, a unui teritoriu mai mare decât cel ocupat de Rusia în aprilie 2026. Ce indică raportul despre presiunea asupra Rusiei ISW menționează mai multe evoluții pe care le leagă de presiuni crescute asupra armatei ruse: eliberarea unei părți semnificative din Kupiansk (noiembrie 2025); eliberarea a peste 400 km² în sudul Ucrainei, după contraatacuri din iarna și primăvara 2026; eliberarea unor localități din vestul regiunii Zaporijia, la finalul lui aprilie 2026. Institutul mai afirmă că loviturile ucrainene asupra logisticii, echipamentelor și infrastructurii militare ruse ar fi forțat Rusia să aleagă între apărarea împotriva contraatacurilor și alocarea de resurse către sectoare prioritare, afectând capacitatea de a susține ofensive pe întreg frontul. În plus, raportul menționează blocarea utilizării terminalelor Starlink în Ucraina (februarie 2026) ca vulnerabilitate exploatată, precum și lovituri asupra infrastructurii militare și petroliere din interiorul Rusiei, care ar fi perturbat comunicațiile și operațiunile cu drone și ar fi contribuit la diminuarea veniturilor din petrol și gaze. În material este menționată și o „sursă alternativă”: Pravda.ua (fără link în textul furnizat). [...]
Kim Jong-un își reafirmă sprijinul militar pentru Rusia într-un mesaj către Vladimir Putin transmis de Ziua Victoriei, un semnal care consolidează axa Moscova–Phenian în plin război din Ucraina și complică suplimentar calculele de securitate din regiune, potrivit Libertatea . Liderul nord-coreean l-a felicitat pe Putin pentru aniversarea victoriei asupra Germaniei naziste în Al Doilea Război Mondial, o zi cu miză politică majoră pentru Kremlin, și a transmis că relația cu Rusia rămâne o „prioritate maximă” pentru Coreea de Nord. Mesajul vine după ce Phenianul a trimis mii de soldați să lupte alături de armata rusă, relatează Reuters. Mesajul: „prioritate maximă” și obligații din tratat În mesajul către liderul rus, Kim Jong-un a reafirmat că parteneriatul cu Moscova este tratat drept „prioritate maximă” și a invocat respectarea obligațiilor asumate prin tratatul semnat între cele două țări, potrivit agenției oficiale nord-coreene KCNA. Rusia și Coreea de Nord au semnat în 2024 un „ Tratat de parteneriat strategic cuprinzător ”, în timpul vizitei lui Vladimir Putin la Phenian. Pactul include și o clauză de apărare reciprocă. La începutul lunii aprilie, cele două state au semnat și un acord de cooperare pentru combaterea a ceea ce numesc „dezinformare” răspândită de „numeroșii lor dușmani”. Dincolo de declarații: trupe nord-coreene în sprijinul Rusiei Alianța nu a rămas la nivel politic. Coreea de Nord a trimis aproximativ 14.000 de soldați să lupte alături de forțele ruse în zona Kursk, în războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Oficiali sud-coreeni, ucraineni și occidentali au declarat că trupele nord-coreene au suferit pierderi grele; potrivit acestora, peste 6.000 de soldați nord-coreeni ar fi fost uciși în luptă. În același context, sursa citată menționează că soldații nord-coreeni ar fi primit ordin să se arunce în aer dacă sunt pe cale să devină prizonieri. Contextul Zilei Victoriei: paradă restrânsă și armistițiu de trei zile Mesajul a fost transmis în ziua în care Rusia marchează Ziua Victoriei, iar parada de la Moscova a fost una dintre cele mai restrânse din ultimii ani, pe fondul temerilor privind un posibil atac ucrainean. Totodată, Rusia și Ucraina au confirmat vineri că au convenit asupra unui armistițiu de trei zile, anunțat de președintele american Donald Trump. Încetarea focului ar urma să fie în vigoare între 9 și 11 mai. [...]
Comerțul China–Rusia a depășit 140 mld. dolari, iar energia rămâne prioritară. Într-o declarație făcută după parada de Ziua Victoriei de la Moscova, Vladimir Putin a prezentat cooperarea cu China drept un factor-cheie de stabilitate internațională și a indicat că relația economică bilaterală continuă să se adâncească, potrivit Global Times . Putin a spus că China este cel mai mare partener comercial și economic al Rusiei, iar schimburile bilaterale au depășit 140 de miliarde de dolari (aprox. 630 de miliarde de lei) și „continuă să crească”. El a adăugat că cele două părți au ajuns la un nivel ridicat de consens și sunt pregătite să facă pași „substanțiali” în cooperarea din sectorul petrol și gaze. De ce contează: energie și tehnologie, într-un context de securitate mai fragil Publicația notează că mesajul vine într-un moment în care o parte din arhitectura de securitate internațională – inclusiv cadrele de control al armamentelor, dezarmare și neproliferare nucleară – se erodează pe fondul tensiunilor dintre marile puteri. Zhang Hong, cercetător la Institutul pentru Studii Ruse, Est-Europene și Central-Asiatice din cadrul Academiei Chineze de Științe Sociale, a declarat că relația China–Rusia „amortizează” turbulențele globale alimentate de unilateralism și „politica de putere”. El a susținut că Beijingul promovează soluționarea conflictelor pe canale politice și diplomatice în cadre multilaterale precum ONU, Consiliul de Securitate al ONU, G20 și BRICS și se opune folosirii forței și sancțiunilor unilaterale. Ce domenii sunt în prim-plan Potrivit expertului citat, cooperarea energetică rămâne o prioritate, pe fondul instabilității din Golful Persic și al „crizei Iranului”, menționate în material. În paralel, Zhang spune că cele două țări își extind cooperarea în: inteligență artificială; materiale avansate; energie nouă; economia verde. În interpretarea sa, această componentă „high-tech” este împinsă mai ales de strategii de stat și diplomație la nivel înalt, nu de forțe de piață, și ar ajuta Rusia să acopere „goluri de inovare”, fără a viza o „a treia parte”. Semnale către SUA și Europa, pe fondul războiului din Ucraina Putin a salutat și o posibilă vizită a președintelui american Donald Trump în China, afirmând că dialogul SUA–China este benefic pentru stabilitatea regională și are efect direct asupra economiei globale, având în vedere rolul celor două țări ca parteneri comerciali majori. În același context, Putin a comentat războiul Rusia–Ucraina, afirmând că „problema se apropie de final” și că ar fi deschis unei întâlniri cu Volodîmîr Zelenski la Moscova sau într-o țară terță, „când ambele părți sunt pregătite să semneze un acord”. Materialul menționează și un armistițiu de trei zile, între 9 și 11 mai , anunțat de Trump și confirmat public de Zelenski, care ar include oprirea operațiunilor de luptă și un schimb de 1.000 de prizonieri de război de fiecare parte, informație atribuită CBS News. Rusia ar fi acceptat propunerea mediată de SUA, potrivit aceluiași raport. Zhang apreciază că încetarea focului este temporară și ține și de „strategii diplomatice și de comunicare”, dar vede revenirea la negocieri ca opțiune realistă, cu condiția ajustării pozițiilor de negociere. [...]
Miniștrii UE discută la Nicosia bugetul 2028–2034, cu miza unui acord unanim până la finalul lui 2026 , într-o reuniune informală care pune presiune pe statele membre să își fixeze rapid prioritățile de finanțare și regulile de guvernanță ale viitoarelor fonduri, potrivit Agerpres . Întâlnirea Consiliului Afaceri Generale (CAG) , care îi reunește pe miniștrii afacerilor europene, are loc în zilele de 10–11 mai 2026, la Nicosia, sub egida președinției cipriote a Uniunii. Pe agendă sunt două teme: Cadrul Financiar Multianual (CFM) 2028–2034 și procesul de extindere al UE. CFM 2028–2034: negocieri accelerate pentru un acord până la sfârșitul lui 2026 CFM 2028–2034 a fost discutat și la reuniunea formală a CAG din 17 martie 2026. De la prezentarea propunerii de buget de către Comisia Europeană, în iulie 2025, discuțiile au continuat în Consiliu la nivel politic și tehnic, cu obiectivul obținerii unui acord unanim între statele membre până la sfârșitul anului 2026. În acest interval, Comisia a avansat „o serie de propuneri de flexibilizare și de posibilități de reprogramare” pentru diverse instrumente și programe, în încercarea de a facilita compromisul între capitale. La reuniunea din 17 martie, miniștrii au avut un schimb de opinii privind mecanismele de guvernanță pentru trei fonduri principale din următorul CFM: planurile de parteneriat național și regional; Fondul european pentru competitivitate; instrumentul „Europa globală”. Ce prevede propunerea Comisiei: 2.000 miliarde euro și fonduri noi Propunerea de CFM 2028–2034 prezentată de Comisie la 16 iulie 2025 prevede „cel mai mare buget din istoria Uniunii”, de 2.000 miliarde de euro (aprox. 10.000 miliarde lei). În propunere sunt menționate, între altele: un nou Fond european pentru competitivitate, cu un buget de 409 miliarde de euro (aprox. 2.045 miliarde lei); Orizont Europa, cu un buget de 175 miliarde euro (aprox. 875 miliarde lei); 131 miliarde de euro (aprox. 655 miliarde lei) pentru sprijinirea investițiilor în apărare, securitate și spațiu; 200 de miliarde de euro (aprox. 1.000 miliarde lei) pentru instrumentul „Europa globală”; sprijin pentru Ucraina de circa 100 miliarde de euro (aprox. 500 miliarde lei). Extinderea UE, în paralel cu bugetul A doua temă majoră este extinderea UE. Comisia Europeană arăta, într-o comunicare din noiembrie 2025, că procesul de extindere este „mai accelerat” decât în urmă cu 15 ani. La 9 martie 2026, Înalta Reprezentantă a UE, Kaja Kallas , a cerut accelerarea ritmului de includere a noilor membri, menținând principiul meritului, dar adaptând viteza la contextul geopolitic. În prezent sunt 9 țări candidate: Muntenegru, Serbia, Albania, Macedonia de Nord, Bosnia și Herțegovina, Turcia, Ucraina, Republica Moldova și Georgia. Ultimul stat care a aderat la UE a fost Croația, în 2013. [...]
