Știri
Știri din categoria Externe

Vladimir Putin condiționează orice negocieri de pace de un apel direct al lui Zelenski către Kremlin, potrivit premierului slovac Robert Fico, care spune că a transmis public mesajul după o discuție cu liderul rus la Moscova, relatează Kyiv Post. Miza imediată este una operațională: fără un contact telefonic inițiat de Kiev, Moscova susține că nu vede un pas concret spre reluarea discuțiilor.
Fico a afirmat că președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski i-a spus, la o întâlnire în Armenia, că este „pregătit să se întâlnească cu Vladimir Putin în orice format”. Conform premierului slovac, răspunsul lui Putin a fost tranșant: dacă Zelenski vrea o întâlnire, „trebuie să-și contacteze omologul rus la telefon”.
Mesajul transmis de Fico indică o condiție procedurală impusă de Kremlin pentru a debloca discuțiile: inițiativa trebuie să vină explicit de la Kiev, printr-un apel direct. În același timp, Fico a susținut public ideea negocierilor, afirmând că acestea ar fi „de o mie de ori mai utile decât uciderea reciprocă” și că se opune apariției unei „noi Cortine de Fier” între UE și Rusia.
Vizita lui Fico la parada de 9 mai de la Moscova l-a făcut singurul șef de guvern din UE prezent la eveniment, gest pe care l-a apărat spunând că este „oaia neagră” a Uniunii. Deplasarea a generat tensiuni diplomatice: Polonia și statele baltice nu au permis avionului său să intre în spațiul lor aerian, ceea ce a forțat un ocol prin Cehia.
Premierul slovac a salutat armistițiul de trei zile „mediat de SUA”, aflat în vigoare până pe 11 mai, pe care l-a descris drept „absolut necesar” pentru a crea spațiu diplomatic.
În privința unei eventuale întâlniri la vârf, rămân obstacole politice și logistice. Potrivit materialului, consilieri ai lui Putin ar sugera Moscova ca loc de discuții, însă Kievul respinge această variantă, argumentând că „Moscova este capitala statului agresor” și că negocierile ar trebui să aibă loc pe teren neutru. Putin ar fi indicat că ar accepta o întâlnire într-o țară terță doar pentru semnarea unui acord final, deja negociat.
Pe termen scurt, atenția se mută pe întrebarea dacă Zelenski va face pasul cerut de Kremlin – apelul telefonic – sau dacă „semnalele” diplomatice vor rămâne fără un rezultat concret după expirarea armistițiului.
Recomandate

Mesajul de susținere transmis de Kim Jong Un către Vladimir Putin întărește semnalul unei cooperări militare în creștere între Phenian și Moscova , într-un moment în care Ucraina acuză Coreea de Nord că ar pregăti o nouă desfășurare de soldați pentru a sprijini Rusia, potrivit Mediafax . Coreea de Nord s-a implicat deja direct de partea Rusiei în războiul împotriva Ucrainei, trimițând trupe și armament la Moscova, notează publicația. În scrisoarea către Putin, liderul nord-coreean spune că este „mândru” de relația cu Rusia și vorbește despre continuarea consolidării legăturilor bilaterale. Declarația este redată de agenția de stat KCNA , citată de Le Figaro. „Sunt mereu mândru că pot privi către un viitor și mai bun al relațiilor bilaterale, conducând împreună cu dumneavoastră legăturile dintre RPDC și Rusia, care au perpetuat istoria luptei noastre comune.” Kim Jong Un își reafirmă și sprijinul pentru Moscova în războiul împotriva Ucrainei, afirmând că este convins că aliatul său va ieși victorios sub „conducerea înțeleaptă” a lui Vladimir Putin. Context: schimb de mesaje la nivel înalt și apropiere accelerată după 2022 Putin îi trimisese vineri o scrisoare lui Kim Jong Un cu ocazia celei de-a 81-a aniversări a eliberării Coreei de sub ocupația japoneză. În mesaj, liderul rus s-a declarat mulțumit că relația bilaterală a ajuns la un „nivel înalt, fără precedent, de parteneriat strategic cuprinzător”. Phenianul și Moscova s-au apropiat considerabil după declanșarea ofensivei ruse împotriva Ucrainei, în februarie 2022. Acuzațiile Kievului: posibile trupe suplimentare și rachete balistice nord-coreene Volodimir Zelenski l-a acuzat recent pe Kim Jong Un că se pregătește să trimită între 30.000 și 50.000 de soldați suplimentari pentru a sprijini forțele ruse, fără să precizeze sursa acestor cifre sau un calendar al desfășurării. Tot Zelenski a afirmat marți că Rusia a efectuat atacuri mortale cu rachete balistice nord-coreene. În acest context, liderul ucrainean a cerut Coreei de Sud să coopereze cu Kievul, inclusiv pe zona sistemelor de apărare antiaeriană, iar Seulul nu a oferit deocamdată un răspuns. [...]

Ucraina își întărește apărarea în Donețk și mizează pe o uzură accelerată a forțelor ruse , după ce președintele Volodîmîr Zelenski a spus că Kievul se așteaptă ca în august să fie „eliminați” cel puțin 30.000 de militari ruși, potrivit news.ro . Zelenski a făcut declarația în discursul de vineri seară, după un raport privind situația de pe front prezentat de comandantul-șef Mîhailo Drapatîi. „Mă aștept ca acum, în august, să fie eliminați nu mai puțin de 30.000 de ocupanți.” Consolidarea Sloviansk și Kostiantînivka, prioritate operațională Președintele ucrainean a afirmat că au fost stabilite „măsurile și resursele necesare” pentru consolidarea direcțiilor Sloviansk și Kostiantînivka, două puncte considerate esențiale în centura defensivă a Ucrainei din regiunea Donețk. Potrivit lui Zelenski, forțele ucrainene contracarează atacurile rusești și tentativele de infiltrare în pozițiile defensive. Apărare „mai tehnologizată”, cu accent pe drone Zelenski a mai spus că deciziile luate începând din toamna trecută au permis Ucrainei să avanseze către „o apărare semnificativ mai tehnologizată”, bazată tot mai mult pe drone și alte sisteme fără pilot. În logica acestei strategii, ținta de 30.000 de militari ruși „eliminați” în august reflectă utilizarea tehnologiei pentru a provoca pierderi mari și pentru a încetini înaintarea Rusiei. La începutul săptămânii, Zelenski a declarat că trupele ucrainene au restabilit controlul asupra a 26 de localități pe direcția Oleksandrivka. Context: pierderi mari și contestarea „ireversibilității” câștigurilor teritoriale News.ro notează că, potrivit Kyiv Post, recucerirea unor localități pune sub semnul întrebării eforturile Moscovei de a prezenta teritoriile ocupate drept câștiguri ireversibile. Într-o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU din 9 iulie, reprezentantul permanent adjunct al Ucrainei, Volodîmîr Pavlicenko, a declarat că un recrut rus s-ar putea aștepta să supraviețuiască doar între zece zile și trei săptămâni de la sosirea într-un centru de instruire până la moartea pe câmpul de luptă. El a afirmat, de asemenea, că Rusia ar fi pierdut peste 30.000 de militari în luna mai și aproximativ 28.000 în iunie. [...]

Modernizarea dronelor rusești cu motoare cu reacție ridică miza apărării antiaeriene a Ucrainei , prin creșterea vitezei și a șanselor de a evita interceptarea, potrivit Mediafax . Moscova ar dezvolta o versiune a dronei de atac BM-35 propulsată de un motor cu reacție, într-o adaptare la apariția dronelor interceptoare folosite de Kiev. Serhii „Flash” Beskrestnov, consilier al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski , susține că Rusia a început deja să monteze motoare cu reacție pe dronele Shahed, utilizate pe scară largă în război. El afirmă că modificările nu vizează doar Shahed, ci și „UAV-uri (vehicule aeriene fără pilot) de atac de buget, cu rază medie”, într-o logică de creștere a eficienței loviturilor. „Inamicul montează motoare cu reacție nu doar pe drone de tip Shahed, ci și pe UAV-uri de atac de buget, cu rază medie.” Ce se schimbă operațional: viteză mai mare, interceptare mai dificilă Potrivit Ukrainska Pravda, versiunea BM-35 cu motor cu reacție ar putea depăși 217 mile pe oră (aproximativ 350 km/h) și ar avea o rază de acțiune de peste 200 de kilometri. În evaluarea unor oficiali militari ruși, viteza suplimentară ar ajuta drona să evite mai ușor dronele interceptoare ucrainene. În paralel, Rusia continuă tactica lansărilor în valuri a unor UAV-uri ieftine, menite să suprasolicite apărarea antiaeriană ucraineană, notează aceeași sursă. Context: intensificarea atacurilor cu drone și presiunea pe sistemele de apărare Forțele aeriene ucrainene au anunțat că Rusia a lansat 152 de drone în noaptea de vineri spre sâmbătă, dintre care 124 ar fi fost distruse. Atacurile au avut și victime: oficiali locali au declarat că un atac asupra unui bloc din Marhanets (sud-estul Ucrainei) a ucis un bebeluș de trei luni și a rănit alte 11 persoane. De cealaltă parte, oficialii ruși au anunțat un atac ucrainean de amploare asupra infrastructurii industriale din regiunea Samara, iar Ministerul rus al Apărării a susținut că a doborât 598 de drone ucrainene deasupra a 19 regiuni, precum și deasupra Mării Negre, Mării Azov și Crimeei. În acest tablou, Ucraina avertizează că Rusia încearcă să profite de deficitul de sisteme antirachetă furnizate de Occident, iar Zelenski face presiuni pentru livrări suplimentare de rachete Patriot, considerate esențiale pentru apărarea antiaeriană. [...]

Ucraina spune că a lovit infrastructură-cheie pentru internetul satelitar rusesc potrivit news.ro , care relatează o informație transmisă de Reuters. Ținta ar fi inclus Centrul de rachete și activități spațiale Progress din regiunea Samara, despre care Kievul afirmă că participă la dezvoltarea rețelei rusești de internet prin satelit Rassvet, gândită ca alternativă la Starlink. Atacul ar fi vizat și un aerodrom militar din Rusia, într-o acțiune pe care Ucraina o încadrează în strategia de a lovi obiective aflate în adâncimea teritoriului rus pentru a reduce capacitatea militară a Moscovei. Ce spune Kievul despre ținte și mijloace Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că asupra centrului Progress, aflat la aproximativ 900 de kilometri de granița Ucrainei, ar fi fost lansate rachete de croazieră Flamingo. Zelenski a susținut că diminuarea „potențialului de război” al Rusiei trebuie făcută prin „pagube concrete” asupra unor obiective specifice. Potrivit lui Zelenski, aerodromul vizat găzduia avioane folosite în atacurile asupra Ucrainei. Lovituri „directe” și incendii, potrivit Statului Major ucrainean Statul Major al Ucrainei a afirmat că au fost înregistrate lovituri directe atât asupra aerodromului din regiunea Nijni Novgorod, cât și asupra centrului Progress din Samara, iar la ambele obiective ar fi izbucnit incendii. Conform Kievului, centrul din Samara produce rachete utilizate pentru lansarea sateliților rețelei Rassvet, pe care Rusia o dezvoltă ca alternativă la Starlink (sistemul companiei SpaceX) . În același context, este menționat că Starlink este folosit în Ucraina și a avut un rol important în comunicațiile de pe câmpul de luptă și în operațiunile cu drone. Publicația mai notează că Progress are un rol important în programele spațiale sovietic și rus și este implicat în producerea familiei de rachete Soyuz. Reacția Rusiei și limitele verificării independente Autoritățile ruse nu au confirmat atacul asupra aerodromului din Nijni Novgorod. În schimb, oficiali din regiunea Samara au anunțat că apărarea antiaeriană a respins un „atac masiv cu rachete” și că infrastructura industrială a suferit pagube localizate. Separat, Ministerul rus al Apărării a susținut că, în ultimele 24 de ore, forțele sale au lovit centre logistice și infrastructură energetică, de transport și de combustibil utilizate de armata ucraineană, precum și unități de asamblare a dronelor cu rază lungă de acțiune și a dronelor navale, plus un depozit de drone cu rază lungă de acțiune din regiunea Cernihiv. Reuters precizează că nu a putut verifica independent informațiile furnizate de cele două părți. [...]

Atacul ucrainean din regiunea Moscovei a lovit infrastructură logistică, inclusiv un depozit Wildberries , ceea ce ridică riscuri operaționale pentru lanțurile de aprovizionare și distribuția de bunuri în proximitatea capitalei ruse, potrivit news.ro . În noaptea de sâmbătă spre duminică, forțele ucrainene ar fi vizat un depozit al retailerului online rus Wildberries și mai multe localități din regiunea Moscovei, relatează Kyiv Independent, citat de publicația română. Un incendiu a izbucnit la un depozit Wildberries din satul Koledino, în apropiere de Moscova, după ce ar fi fost lovit, potrivit canalului de monitorizare Exilenova Plus. Tot în timpul atacului, în orașul Domodedovo, complexul de producție și logistică „Severnoe Domodedovo” ar fi fost cuprins de flăcări, conform aceleiași surse. Au fost semnalate atacuri și sunetul sistemelor de apărare aeriană în funcțiune și în orașul Cehov, mai notează Exilenova Plus. Autoritățile nu au comentat deocamdată aceste informații, iar detaliile nu au putut fi verificate imediat, precizează Kyiv Independent. De ce contează: lovituri cu potențial economic asupra unei platforme mari de consum Wildberries are un rol important în economia de consum din Rusia, iar avarierea unor puncte logistice poate afecta operațiunile de depozitare și livrare, cel puțin local. În plus, potrivit Kyiv Independent, Wildberries listează pe site o gamă de echipamente militare, inclusiv componente pentru drone și veste antiglonț, iar divizia bancară a companiei a fost sancționată de Uniunea Europeană în iulie, pentru contribuția sa financiară la bugetul de stat al Rusiei. Context: intensificarea loviturilor în adâncimea teritoriului rus Ucraina lovește „în mod regulat” infrastructura militară din interiorul Rusiei și din teritoriile ocupate, cu obiectivul de a reduce capacitatea Moscovei de a continua războiul, mai arată aceeași relatare. În acest context, președintele Volodimir Zelenski a confirmat sâmbătă că forțele ucrainene au lovit baza aeriană militară rusă Savasleika și o instalație-cheie a Roscosmos din regiunea Samara, folosind rachete „Flamingo” de producție internă. Separat, Statul Major General al Ucrainei a declarat că, în noaptea de 14 august, Ucraina a lovit unul dintre cele mai mari porturi rusești de la Marea Baltică, avariind două fabrici și provocând un incendiu. Wildberries a mai fost asociată recent cu un incident similar: pe 11 august, un centru logistic al companiei din satul Novaia Usman (regiunea Voronej) a fost cuprins de flăcări după o serie de explozii, pe fondul atacurilor ucrainene; ulterior, atacul a fost confirmat de Robert Brovdi, comandantul Forțelor de Sisteme Fără Pilot ale Ucrainei. [...]

Acordul SUA–Turcia pentru livrări de armament către Ucraina, în valoare de 283 milioane de dolari (aprox. 1,3 miliarde lei), intră într-o fereastră de 30 de zile în care Congresul american poate formula obiecții , în timp ce Rusia îl contestă public, potrivit Agerpres . Reacția Moscovei a fost transmisă de purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova , care a susținut că înțelegerea „va amâna încheierea regimului de la Kiev” și că SUA și Turcia „au deschis astfel încă o cutie a Pandorei”, conform declarațiilor citate de TASS și preluate de dpa. Ce include acordul și care este valoarea În urmă cu o săptămână, o notificare a Departamentului de Stat al SUA către Congres a menționat o achiziție majoră de arme din Turcia de către Ucraina. Potrivit notificării, Kievul cumpără un pachet de arme de artilerie fabricate în SUA, care include: 70 de rachete ATACMS; 12 lansatoare de rachete M270; peste 2.500 de rachete de artilerie calibru 227 mm, cu muniții cu fragmentație; 47.000 de obuze de artilerie calibru 203 mm, cu muniții cu fragmentație. Acordul se referă exclusiv la modele mai vechi de arme, iar guvernul american îl sprijină, valoarea totală fiind de 283 de milioane de dolari (aprox. 1,3 miliarde lei). Ce urmează: termenul de 30 de zile pentru obiecții în Congres Notificarea declanșează o perioadă de 30 de zile în care Senatul și Camera Reprezentanților pot prezenta obiecții. Materialul nu precizează dacă există deja opoziție formală sau care ar fi calendarul exact al livrărilor după expirarea termenului. Context: acuzații privind rachete balistice nord-coreene folosite de Rusia În același context, Agerpres notează că, potrivit unor informații furnizate recent de Kiev, forțele armate ruse și-ar fi sporit capabilitățile cu rachete balistice din Coreea de Nord , iar cel puțin două dintre acestea ar fi fost deja utilizate împotriva Ucrainei. [...]