Știri
Știri din categoria Externe

Vladimir Putin condiționează orice negocieri de pace de un apel direct al lui Zelenski către Kremlin, potrivit premierului slovac Robert Fico, care spune că a transmis public mesajul după o discuție cu liderul rus la Moscova, relatează Kyiv Post. Miza imediată este una operațională: fără un contact telefonic inițiat de Kiev, Moscova susține că nu vede un pas concret spre reluarea discuțiilor.
Fico a afirmat că președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski i-a spus, la o întâlnire în Armenia, că este „pregătit să se întâlnească cu Vladimir Putin în orice format”. Conform premierului slovac, răspunsul lui Putin a fost tranșant: dacă Zelenski vrea o întâlnire, „trebuie să-și contacteze omologul rus la telefon”.
Mesajul transmis de Fico indică o condiție procedurală impusă de Kremlin pentru a debloca discuțiile: inițiativa trebuie să vină explicit de la Kiev, printr-un apel direct. În același timp, Fico a susținut public ideea negocierilor, afirmând că acestea ar fi „de o mie de ori mai utile decât uciderea reciprocă” și că se opune apariției unei „noi Cortine de Fier” între UE și Rusia.
Vizita lui Fico la parada de 9 mai de la Moscova l-a făcut singurul șef de guvern din UE prezent la eveniment, gest pe care l-a apărat spunând că este „oaia neagră” a Uniunii. Deplasarea a generat tensiuni diplomatice: Polonia și statele baltice nu au permis avionului său să intre în spațiul lor aerian, ceea ce a forțat un ocol prin Cehia.
Premierul slovac a salutat armistițiul de trei zile „mediat de SUA”, aflat în vigoare până pe 11 mai, pe care l-a descris drept „absolut necesar” pentru a crea spațiu diplomatic.
În privința unei eventuale întâlniri la vârf, rămân obstacole politice și logistice. Potrivit materialului, consilieri ai lui Putin ar sugera Moscova ca loc de discuții, însă Kievul respinge această variantă, argumentând că „Moscova este capitala statului agresor” și că negocierile ar trebui să aibă loc pe teren neutru. Putin ar fi indicat că ar accepta o întâlnire într-o țară terță doar pentru semnarea unui acord final, deja negociat.
Pe termen scurt, atenția se mută pe întrebarea dacă Zelenski va face pasul cerut de Kremlin – apelul telefonic – sau dacă „semnalele” diplomatice vor rămâne fără un rezultat concret după expirarea armistițiului.
Recomandate

Ucraina susține că a scos din funcțiune peste 55% din capacitatea de rafinare a Rusiei , o lovitură cu potențial economic direct asupra veniturilor Moscovei din petrol și asupra alimentării cu combustibil a armatei, potrivit Digi24 . Afirmația îi aparține președintelui ucrainean Volodimir Zelenski și vizează rezultatele unei campanii de atacuri cu drone și arme cu rază lungă asupra infrastructurii energetice rusești. În discursul său de seară, Zelenski a spus că armata ucraineană obține „rezultate practic în fiecare zi” în atacurile asupra obiectivelor strategice din Federația Rusă. El a indicat că a primit un raport de la generalul Mihailo Drapatîi privind operațiunile cu rază lungă, orientate în special către instalații petroliere și capacități industriale folosite pentru susținerea războiului. „Obținem rezultate practic în fiecare zi, iar până în prezent am scos din funcțiune peste 55% din capacitatea de rafinare a petrolului din Rusia. Acesta este răspunsul nostru justificat la refuzul Rusiei de a reduce tensiunile și la atacurile asupra infrastructurii noastre energetice”, a declarat Zelenski. Ținte și obiectiv: presiune pe veniturile din petrol și pe logistica militară În ultimele săptămâni, Ucraina și-a intensificat atacurile cu drone asupra sectorului petrolier rusesc, inclusiv asupra unor instalații aflate la sute sau mii de kilometri de front. Printre țintele menționate se numără o instalație petrolieră din regiunea Samara, o rafinărie din Volgograd și rafinăria de la Omsk, situată la aproximativ 2.500 de kilometri de granița ucraineană. Potrivit relatărilor presei ucrainene citate în material, atacurile ar fi afectat și infrastructura petrolieră din portul Ust-Luga, la Marea Baltică, unde au fost raportate avarii la rezervoare de stocare și alte instalații. Obiectivul declarat al Kievului este reducerea veniturilor Moscovei din industria petrolieră și perturbarea aprovizionării cu combustibil a forțelor armate ruse. Ce nu este confirmat și ce efecte sunt raportate în Rusia Procentul de „peste 55%” invocat de Zelenski nu a fost verificat independent, iar autoritățile ucrainene nu au precizat câte rafinării sunt complet oprite, câte funcționează la capacitate redusă și pentru cât timp vor rămâne afectate. În paralel, campania ucraineană ar fi generat perturbări în industria petrolieră rusă, într-un moment în care Moscova încearcă să mențină aprovizionarea pieței interne și exporturile de produse petroliere. În unele regiuni au fost raportate penurii de benzină, iar benzinăriile au introdus restricții privind cantitățile care pot fi cumpărate. Materialul notează și că, potrivit informațiilor publicate de presa internațională, unele instalații au suferit avarii importante, iar refacerea capacităților de procesare poate necesita lucrări complexe, mai ales când sunt afectate echipamente tehnologice specializate. Avertisment privind noi atacuri și cereri pentru apărarea antiaeriană În același discurs, Zelenski a avertizat că serviciile de informații de la Kiev ar fi identificat pregătiri pentru noi atacuri rusești, inclusiv cu rachete balistice. El a cerut partenerilor occidentali accelerarea livrărilor de muniție pentru sistemele antiaeriene Patriot și NASAMS , pe care le consideră esențiale pentru protejarea infrastructurii energetice ucrainene în apropierea iernii, și a anunțat pregătirea unei noi reuniuni în format Ramstein pentru solicitarea de sprijin militar suplimentar. Zelenski a mai susținut că Rusia ar fi pierdut peste 50.000 de militari (morți și răniți) numai în luna octombrie, precizându-se că nici aceste cifre nu au putut fi confirmate independent. [...]

Ucraina vizează o poziție europeană comună în negocierile cu Rusia , printr-o reuniune aflată în pregătire, care ar urma să stabilească mandatul politic al Europei pentru discuțiile de încheiere a războiului, potrivit Economica . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că se pregătește o reuniune a „ Coaliției de Voință ”, cu obiectivul de a defini „poziția europeană” în negocierile pentru a pune capăt războiului cu Rusia, relatează Agerpres. În alocuțiunea sa zilnică de seară, Zelenski a descris întâlnirea drept una „importantă”, care „ar putea să devină istorică”. „Pregătim o reuniune a Coaliţiei de Voinţă. Este o întâlnire importantă ce ar putea să devină istorică.” Liderul ucrainean a adăugat că miza ar fi conturarea unei „poziții europene puternice”, pe care a caracterizat-o drept „100% în favoarea victoriei”. „Putem defini o poziţie europeană puternică, 100% în favoarea victoriei.” Deocamdată, informațiile disponibile nu includ data, locul sau lista participanților la reuniune, iar detaliile despre formatul negocierilor vizate nu sunt precizate în materialul citat. [...]

Rusia condiționează un armistițiu de o redesenare a arhitecturii de securitate în Europa , inclusiv prin limitarea rolului nuclear al Regatului Unit în apărarea colectivă a NATO, potrivit Digi24 , care citează o relatare din The Telegraph . Cererea apare în contextul negocierilor menite să pună capăt războiului din Ucraina și sugerează că Moscova încearcă să obțină concesii structurale, nu doar un acord punctual de încetare a focului. În lista de propuneri prezentată de reprezentanții ruși pentru negocieri, Kremlinul ar insista ca Londra să înceteze să-și folosească „capacitățile nucleare” pentru a apăra alte țări europene. The Telegraph notează că Regatul Unit este singura țară europeană care utilizează submarine dotate cu arme nucleare pentru a asigura apărarea colectivă a NATO. Ce cere Moscova, dincolo de componenta nucleară Aceeași listă de condiții include, potrivit sursei citate, cereri care ar afecta direct postura NATO pe flancul estic și ar limita sprijinul occidental pentru Ucraina: retragerea forțelor NATO din Europa de Est și din statele baltice; excluderea Finlandei din Alianță; angajamentul de a nu desfășura trupe occidentale în Ucraina; încetarea livrărilor occidentale de arme, echipament militar și alte bunuri către Ucraina; renunțarea Ucrainei la perspectiva aderării la NATO. Digi24 mai relatează că liderul de la Kremlin ar fi dispus să ia în considerare un armistițiu numai dacă aceste condiții sunt îndeplinite. Miza de reglementare: „liniile” NATO și statutul teritoriilor ocupate Pe lângă cererile legate de NATO, Kremlinul urmărește să păstreze controlul asupra teritoriilor ucrainene ocupate după încheierea războiului, potrivit articolului. În schimb, Moscova ar fi dispusă să nu împiedice aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, cu condiția ca Kievul să nu participe la politica comună de apărare a blocului. În paralel, diplomatul rus Alexey Drobinin a declarat că Moscova este deschisă la încheierea unor pacte bilaterale de neagresiune cu țări membre ale NATO. Context: semnale din discuțiile cu SUA și reacții în Europa Digi24 consemnează că prim-ministrul britanic Andy Burnham a spus recent că securitatea Europei nu poate fi condiționată de acorduri cu Rusia. Publicația amintește și de informații atribuite NYT, potrivit cărora oficialii ruși ar fi transmis la Abu Dhabi că privesc în continuare Războiul Rece și Blocul de la Varșovia drept un model pentru Europa postbelică. În același timp, potrivit unei surse a NYT, emisarii speciali ai președintelui SUA, Steve Witkoff și Jared Kushner, le-ar fi cerut reprezentanților ruși să „privească spre viitor”. Totuși, la o întâlnire ulterioară la Moscova, Putin le-ar fi spus americanilor că cererea Rusiei din 2021 privind retragerea trupelor NATO la pozițiile din 1997 reflectă în continuare „viziunea Rusiei asupra pilonilor arhitecturii de securitate”, potrivit articolului. [...]

Rusia avertizează că ar putea urma represalii diplomatice dacă Regatul Unit va încerca să limiteze drepturile Moscovei în momentul în care Londra va prelua președinția G20 în 2027, potrivit Digi24 . Mesajul ridică miza politică a organizării summitului G20 de anul viitor de la Manchester, într-un context în care sancțiunile britanice împotriva lui Vladimir Putin pot deveni un test de funcționare pentru forumul economic al marilor economii. Avertismentul vine la mai puțin de două săptămâni după ce publicația The Economist l-a citat pe premierul britanic Andy Burnham, care ar fi spus că Putin nu va participa la summitul G20 de la Manchester, programat pentru noiembrie 2027, din cauza sancțiunilor impuse de Regatul Unit în legătură cu războiul din Ucraina . Declarația oficială rusă a fost formulată de Marat Berdiev, ambasador cu însărcinări speciale al Ministerului de Externe de la Moscova, într-un interviu pentru agenția RIA, preluat de Reuters și Agerpres. „Vom vedea cum se va comporta cu adevărat Londra. Un lucru este cert: nicio încălcare a drepturilor Rusiei nu va rămâne nesancționată. Orice pas greșit în această privință va avea consecințe grave.” Ce contestă Moscova: rolul președinției G20 Berdiev a susținut că statul care deține președinția rotativă a G20 nu are dreptul să impună condiții sau să decidă cine participă la lucrările forumului, exprimându-și totodată speranța că „un scenariu negativ” poate fi evitat. Rusia rămâne membră a G20, în pofida eforturilor statelor occidentale de a o izola din cauza războiului din Ucraina, iar, în mod tradițional, țările gazdă invită toți membrii la summitul anual. Context: invitația SUA și incertitudinea privind prezența lui Putin Washingtonul, care deține în prezent președinția G20, l-a invitat pe Putin la summitul G20 care va avea loc la Miami în decembrie. Kremlinul nu a precizat încă dacă liderul rus va participa personal sau va trimite un reprezentant. Pentru Londra, disputa anunțată de Moscova poate transforma președinția G20 din 2027 într-un dosar cu potențial de escaladare diplomatică, în care sancțiunile și regulile de participare riscă să se suprapună peste agenda economică a grupului. [...]

Atacurile ucrainene asupra infrastructurii energetice și industriale din Rusia cresc costurile de apărare ale Moscovei , iar în acest context, la nivelul conducerii de securitate ruse ar fi fost discutate inclusiv opțiuni de escaladare, potrivit Digi24 . În noaptea de sâmbătă spre duminică, Ucraina ar fi lovit o rafinărie de petrol, combinatul petrochimic Nijnekamskneftekim (Tatarstan) și fabrica Monolit (Briansk), unitate care produce elicoptere și piese de schimb. Țintele au fost prezentate ca obiective industriale, iar informațiile despre atacuri sunt atribuite de Digi24 agenției Agerpres, care citează Reuters. Separat, publicația rusă Blokot este citată cu detalii despre discuții interne la Moscova privind presiunea financiară generată de apărarea antiaeriană în fața dronelor. Impact operațional: presiune pe exporturi și pe lanțuri industriale Materialul indică faptul că atacurile ucrainene au vizat inclusiv infrastructura asociată exporturilor rusești de petrol. Este menționat portul Ust-Luga, din apropierea Sankt Petersburgului, descris ca unul dintre principalele puncte de export și o rută folosită pentru livrări către Asia, în contextul încercărilor Rusiei de a ocoli sancțiunile internaționale. În paralel, lovirea unor active precum un combinat petrochimic (producător de cauciuc și materiale plastice) și o fabrică de elicoptere sugerează o extindere a presiunii asupra capacităților industriale, nu doar asupra segmentului de rafinare și logistică energetică. Costuri de apărare: 24 de miliarde de ruble în regiunea Leningrad Potrivit informațiilor atribuite publicației Blokot, oficiali ruși din domeniul securității ar fi avertizat, într-o reuniune cu ușile închise (12 noiembrie), că Moscova nu ar mai avea fonduri suficiente pentru a se apăra împotriva dronelor ucrainene. În același context, este menționat că regiunea Leningrad ar fi cheltuit 24 de miliarde de ruble, echivalentul a aproximativ 300 de milioane de dolari (aprox. 1,38 miliarde lei), pentru sisteme de apărare antiaeriană. În articol este redată și o declarație atribuită unui oficial rus, în care se susține că nu ar mai fi eficientă apărarea împotriva „roiului” de drone, ci ar fi necesară lovirea „lanțului decizional”. „Nu are rost să luptăm împotriva roiului nesfârșit de drone, este necesar să distrugem chiar lanțul decizional” Discuții despre escaladare și ținte la nivel de conducere Digi24 relatează că, potrivit New York Post (care ar cita publicații pro-Kremlin), Vladimir Putin ar fi aprobat ridicarea unei „interdicții neoficiale” privind asasinarea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski și a unor generali ucraineni de rang înalt. În același fir narativ, se afirmă că ar fi fost discutată inclusiv folosirea unor arme hipersonice grele pentru a lovi buncăre sau coloane auto în care s-ar afla lideri ucraineni și comandanți militari. Informațiile sunt prezentate în termeni condiționali („ar fi”, „potrivit”), iar articolul nu indică dovezi independente care să confirme aceste decizii sau planuri. Context: întâlniri și canale de negociere În material se mai menționează că reuniunea Consiliului de Securitate al Rusiei ar fi avut loc la scurt timp după o discuție de două ore între Vladimir Putin și emisari speciali ai președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, și după întoarcerea unor membri ai echipei ruse de negociere de la discuții de pace din Abu Dhabi. Pentru mediul economic, miza imediată rămâne aceeași: atacurile asupra rafinăriilor, petrochimiei și rutelor de export pot amplifica riscurile operaționale și costurile de protecție ale infrastructurii energetice ruse, cu efecte potențiale asupra fluxurilor de combustibili și asupra cheltuielilor publice de apărare. [...]

Memoriile lui Joe Biden sugerează tensiuni în gestionarea sprijinului SUA pentru Ucraina , prin descrieri critice la adresa lui Volodimir Zelenski și prin relatarea unui refuz de a permite echipei lui Donald Trump să deschidă negocieri cu Vladimir Putin în perioada de tranziție, potrivit Digi24 . Cartea de memorii „ Promise Me, America ”, care urmează să apară marți, 17 noiembrie, revine asupra relațiilor lui Biden cu liderii Ucrainei și Rusiei în contextul războiului început în februarie 2022. În pasaje reproduse în avans de Wall Street Journal și preluate de Ukrainska Pravda , fostul președinte american îl descrie pe Zelenski drept „capricios și încăpățânat” și afirmă că acesta „nu era atât de recunoscător” pe cât se aștepta pentru sprijinul oferit de Statele Unite. Totuși, Biden notează și că experiența lui Zelenski ca actor „s-a dovedit a fi o pregătire foarte bună” pentru conducerea unei țări aflate în război, indicând o evaluare amestecată a partenerului de la Kiev. Ce spune Biden despre Putin În ceea ce îl privește pe Vladimir Putin, Biden descrie „tonul țâfnos” al liderului rus și o atitudine afișată în întâlniri pe care o compară cu cea a „unui adolescent” care se preface indiferent, stând „tolănit” în timpul discuțiilor oficiale. Episodul tranziției către administrația Trump Un element cu potențial impact asupra modului în care a fost gestionată politica externă americană la schimbarea administrației este relatarea lui Biden despre perioada de tranziție de după alegerile din noiembrie 2024. Potrivit fostului președinte, membri ai echipei lui Donald Trump i-ar fi cerut să semneze o scrisoare care le-ar fi permis să negocieze direct cu Putin înainte de preluarea mandatului, la 20 ianuarie 2025. Biden afirmă că a refuzat, motivând că nu era dispus să ofere „mână liberă” pentru ceea ce se aștepta să fie „un fel de capitulare, în detrimentul Ucrainei”, sugerând că se temea de un acord dezavantajos pentru Kiev. Context Volumul „Promise Me, America” acoperă cei patru ani ai lui Joe Biden la Casa Albă (2021–2025) și include atât decizii de politică internă și externă, cât și campania prezidențială din 2024, din care s-a retras în favoarea vicepreședintei Kamala Harris. Cartea va fi publicată de editura Little, Brown and Company la 17 noiembrie. [...]