Știri
Știri din categoria Externe
Lipsa unor câștiguri teritoriale rusești relevante în ultimul an și contraatacurile ucrainene din iarna–primăvara 2026 sugerează o schimbare de ritm pe front, într-un moment în care o încetare a focului fără reguli de aplicare pare greu de menținut, potrivit unei analize citate de Biziday, care rezumă un raport al Institutului pentru Studiul Războiului (ISW).
ISW notează că, în prima zi a acordului de încetare a focului dintre 9 și 11 mai, ambele părți au continuat „operațiuni ofensive limitate”. Institutul arată că, deși ritmul general al operațiunilor a scăzut pe anumite segmente, au existat în continuare misiuni tactice de luptă care au încălcat armistițiul.
Raportul atrage atenția că încetarea focului „nu a avut condiții clar definite”, iar singura informație publică despre condiții, propusă de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, ar fi fost că Ucraina nu va ataca Piața Roșie din Moscova în timpul paradei de 9 mai – condiție pe care ar fi respectat-o.
ISW apreciază că acuzațiile reciproce și reluarea rapidă a luptelor indică faptul că, fără mecanisme de monitorizare și aplicare, un astfel de acord are șanse mici să fie respectat. Institutul mai susține că o încetare a focului de durată ar necesita:
Analiștii ISW consideră că Rusia ar fi folosit încetarea focului pentru rotații, întăriri, redislocări și activități logistice, probabil în vederea unor viitoare operațiuni ofensive. În același timp, institutul afirmă că apărarea ucraineană a împiedicat obținerea unor câștiguri relevante, ceea ce l-ar fi privat pe Vladimir Putin de un succes operațional care ar fi putut fi valorificat simbolic pe 9 mai.
Potrivit raportului, trupele ruse „nu au reușit să înregistreze niciun progres operațional semnificativ în ultimul an” și au avut doar un avans minim în ofensiva din primăvara–vara 2026 împotriva centurii de fortificații ucrainene. ISW reamintește că Rusia a pătruns pentru prima dată în Konstantinovka în octombrie 2025, dar nu ar fi obținut succese operaționale semnificative în ultimele șase luni.
În oglindă, ISW susține că forțele ucrainene au avut „cele mai mari succese” din august 2024 (incursiunea din Kursk), inclusiv prin recucerirea, în iarna și primăvara 2026, a unui teritoriu mai mare decât cel ocupat de Rusia în aprilie 2026.
ISW menționează mai multe evoluții pe care le leagă de presiuni crescute asupra armatei ruse:
Institutul mai afirmă că loviturile ucrainene asupra logisticii, echipamentelor și infrastructurii militare ruse ar fi forțat Rusia să aleagă între apărarea împotriva contraatacurilor și alocarea de resurse către sectoare prioritare, afectând capacitatea de a susține ofensive pe întreg frontul. În plus, raportul menționează blocarea utilizării terminalelor Starlink în Ucraina (februarie 2026) ca vulnerabilitate exploatată, precum și lovituri asupra infrastructurii militare și petroliere din interiorul Rusiei, care ar fi perturbat comunicațiile și operațiunile cu drone și ar fi contribuit la diminuarea veniturilor din petrol și gaze.
În material este menționată și o „sursă alternativă”: Pravda.ua (fără link în textul furnizat).
Recomandate
Vladimir Putin condiționează orice negocieri de pace de un apel direct al lui Zelenski către Kremlin , potrivit premierului slovac Robert Fico , care spune că a transmis public mesajul după o discuție cu liderul rus la Moscova, relatează Kyiv Post . Miza imediată este una operațională: fără un contact telefonic inițiat de Kiev, Moscova susține că nu vede un pas concret spre reluarea discuțiilor. Fico a afirmat că președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski i-a spus, la o întâlnire în Armenia, că este „pregătit să se întâlnească cu Vladimir Putin în orice format”. Conform premierului slovac, răspunsul lui Putin a fost tranșant: dacă Zelenski vrea o întâlnire, „trebuie să-și contacteze omologul rus la telefon”. Un canal de negociere „setat” de Moscova Mesajul transmis de Fico indică o condiție procedurală impusă de Kremlin pentru a debloca discuțiile: inițiativa trebuie să vină explicit de la Kiev, printr-un apel direct. În același timp, Fico a susținut public ideea negocierilor, afirmând că acestea ar fi „de o mie de ori mai utile decât uciderea reciprocă” și că se opune apariției unei „noi Cortine de Fier” între UE și Rusia. Costuri diplomatice pentru Bratislava Vizita lui Fico la parada de 9 mai de la Moscova l-a făcut singurul șef de guvern din UE prezent la eveniment, gest pe care l-a apărat spunând că este „oaia neagră” a Uniunii. Deplasarea a generat tensiuni diplomatice: Polonia și statele baltice nu au permis avionului său să intre în spațiul lor aerian, ceea ce a forțat un ocol prin Cehia. Armistițiul de trei zile și blocajul locului de întâlnire Premierul slovac a salutat armistițiul de trei zile „mediat de SUA”, aflat în vigoare până pe 11 mai, pe care l-a descris drept „absolut necesar” pentru a crea spațiu diplomatic. În privința unei eventuale întâlniri la vârf, rămân obstacole politice și logistice. Potrivit materialului, consilieri ai lui Putin ar sugera Moscova ca loc de discuții, însă Kievul respinge această variantă, argumentând că „Moscova este capitala statului agresor” și că negocierile ar trebui să aibă loc pe teren neutru. Putin ar fi indicat că ar accepta o întâlnire într-o țară terță doar pentru semnarea unui acord final, deja negociat. Pe termen scurt, atenția se mută pe întrebarea dacă Zelenski va face pasul cerut de Kremlin – apelul telefonic – sau dacă „semnalele” diplomatice vor rămâne fără un rezultat concret după expirarea armistițiului. [...]
Rusia ridică miza diplomatică față de Armenia după vizita lui Volodimir Zelenski la Erevan, acuzând autoritățile armene că i-au oferit liderului ucrainean o „platformă pentru remarci antirusești”, pe fondul răcirii relațiilor dintre cei doi aliați tradiționali, relatează Digi24 . Miza pentru regiune este una de reglementare și aliniere geopolitică: Kremlinul transmite că nu acceptă ca Erevanul să se apropie de Uniunea Europeană într-un mod care, în lectura Moscovei, ar împinge Armenia într-o „orbită antirusă”, în timp ce Rusia își păstrează prezența militară în țară. Ce a declanșat reacția Moscovei Potrivit materialului, în timpul unei vizite la Erevan la începutul săptămânii, Zelenski a spus că Rusia se teme că „drone ar putea să survoleze Piața Roșie” din Moscova în timpul paradei anuale de 9 mai. În acest context, Moscova a convocat joi ambasadorul Armeniei în Rusia, pentru a-și exprima protestul față de ceea ce a calificat drept „amenințări teroriste la adresa Rusiei”, formulate de Zelenski la Erevan. Mesajul Kremlinului: „nu o poziție antirusă” Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a criticat public situația și a cerut explicații din partea Erevanului. „Acest lucru nu este normal şi nu corespunde spiritului relaţiilor noastre cu Erevanul” „Cel mai important pentru noi este ca Armenia să nu adopte o poziţie antirusească” Tot joi, Rusia și-a exprimat îngrijorarea că Armenia este atrasă în ceea ce Moscova descrie drept „orbita antirusă” a Uniunii Europene, după ce a găzduit pe 4 mai o reuniune a Comunității Politice Europene (CPE) , urmată de un summit UE–Armenia, la care au participat peste 40 de lideri europeni, inclusiv Zelenski. Contextul care apasă relația Moscova–Erevan Relațiile dintre Rusia și Armenia s-au tensionat tot mai mult după ce Azerbaidjanul a recucerit cu forța regiunea separatistă Nagorno-Karabah în septembrie 2023, în pofida prezenței forțelor ruse de menținere a păcii, notează Digi24. Armenia găzduiește baze militare rusești. În plus, Vladimir Putin a declarat sâmbătă că Rusia ar accepta un „divorț blând” de Armenia dacă republica intenționează să adere la UE, dar a avertizat asupra riscului de a urma „calea Ucrainei”, potrivit publicației Dialog.ua, citată de Digi24. Putin a mai spus că autoritățile armene ar trebui să organizeze un referendum privind aderarea la UE, pentru ca Moscova să își poată „structura viitoarele relații” cu Erevanul. La primul lor summit comun, Armenia și Uniunea Europeană au adoptat o declarație în 44 de puncte, în care Bruxellesul a luat act de aspirațiile poporului armean de a adera la UE. Ce urmează, potrivit informațiilor disponibile Din datele prezentate, Rusia așteaptă o explicație oficială de la Erevan în legătură cu declarațiile lui Zelenski făcute în Armenia. Nu sunt oferite, în material, detalii despre un răspuns al autorităților armene sau despre eventuale măsuri concrete pe care Moscova le-ar putea lua în continuare. [...]
Parada de 9 Mai de la Moscova a fost redusă și securizată drastic , un semnal că Rusia resimte tot mai acut presiunea loviturilor ucrainene în adâncime și că până și centrul capitalei a devenit o zonă vulnerabilă, potrivit Adevărul , care citează o analiză The Telegraph. În locul demonstrației tradiționale de forță, evenimentul a transmis, în lectura publicației britanice, fragilitatea aparatului de război și a regimului de la Kremlin. Deși defilarea a păstrat disciplina și coregrafia militară, contextul de securitate a dominat: campania Ucrainei de lovituri cu drone și rachete a devenit suficient de eficientă încât Moscova nu mai poate fi considerată „sigură”. De ce contează: vulnerabilitatea Moscovei schimbă calculul operațional Textul indică faptul că parada ar fi putut avea loc doar după negocierea unui armistițiu temporar între Rusia și Ucraina, susținut de Donald Trump, pentru a evita perturbarea celui mai important eveniment din calendarul politic al Federației Ruse. În acest cadru, Vladimir Putin a apărut „vizibil îmbătrânit și tot mai izolat”, iar mesajul de invincibilitate pe care Kremlinul îl proiecta în anii anteriori a fost diluat. Comparativ cu anii trecuți, când Piața Roșie era folosită pentru a expune tehnică grea și armament strategic, autoritățile ruse ar fi evitat să scoată în public sisteme importante, de teama transformării lor în ținte. În loc, au fost proiectate pe ecrane gigantice imagini cu echipamente militare. Contextul militar: ofensiva încetinește, iar atacurile la distanță cresc Potrivit Institutului pentru Studiul Războiului (Washington) , citat în material, luna trecută Rusia a pierdut mai mult teritoriu decât a reușit să cucerească pentru prima dată în aproape doi ani, semn că ofensiva s-a blocat. În paralel, deficitul de personal s-ar fi agravat: Rusia nu ar mai reuși să recruteze suficienți soldați pentru a compensa pierderile, în condițiile în care este menționat un nivel de peste 1.000 de victime pe zi, conform serviciilor de informații ucrainene și unor centre occidentale de analiză militară. Elementul nou, cu impact direct asupra capacității Rusiei de a-și proteja infrastructura, este consolidarea capabilităților ucrainene de atac la distanță. Materialul menționează investițiile Kievului în drone și rachete cu rază lungă și dă ca exemplu FP-5 Flamingo, descrisă ca rachetă de croazieră cu focos de peste o tonă și rază de aproape 3.200 km. Tot aici este indicată o escaladare puternică a volumului operațiunilor: de la aproximativ 110 lovituri de acest tip la începutul lui 2024, la peste 7.300 în martie anul trecut, conform textului. Strategia ar urmări să afecteze infrastructura economică și militară a Rusiei și să limiteze beneficiile Moscovei din creșterea prețurilor petrolului, pe fondul tensiunilor dintre SUA și Iran. Măsuri de securitate și efect psihologic Financial Times este citat cu informații atribuite unor surse apropiate Kremlinului, potrivit cărora Vladimir Putin ar petrece tot mai mult timp în buncăre subterane, iar el și familia sa și-ar fi redus semnificativ deplasările în afara Moscovei. În ziua paradei, capitala a fost plasată sub restricții extinse ale internetului și comunicațiilor, descrise de localnici drept o „cortină digitală de fier”, cu scopul de a reduce precizia dronelor ucrainene. Chiar și așa, materialul notează că o dronă ar fi evitat sistemele S-300 și S-400 și ar fi lovit recent un complex rezidențial de lux la câțiva kilometri de Kremlin și de sediul Ministerului rus al Apărării. Evenimentul a fost, de asemenea, scurtat la 45 de minute, iar participarea liderilor internaționali a fost redusă, în condițiile în care „puțini” ar fi acceptat invitația Kremlinului, potrivit textului. În concluzia analizei citate, faptul că parada a depins de un armistițiu și, implicit, de acceptul adversarului de la Kiev este prezentat ca o vulnerabilitate strategică pentru Kremlin. [...]
Acuzațiile de încălcare a armistițiului umanitar fragilizează perspectiva unui schimb major de prizonieri negociat de SUA, după ce Rusia ar fi continuat atacurile cu drone asupra mai multor regiuni din Ucraina, potrivit Mediafax . Armistițiul, stabilit pentru trei zile, era descris ca unul „umanitar” și urma să creeze condiții pentru un schimb amplu de prizonieri, de câte 1.000 de persoane de fiecare parte. În pofida încetării temporare a focului aflate oficial în vigoare, mai multe drone au lovit sâmbătă, 9 mai, teritorii din Ucraina, provocând victime, inclusiv copii, notează materialul, care citează Kyiv Post . Lovituri în zone rezidențiale și anchetă pentru „crime de război” În Harkov, dronele rusești au lovit sâmbătă seară un cartier industrial, iar guvernatorul regional Oleh Synyehubov a declarat că o dronă FPV a lovit etajul tehnic al unui bloc rezidențial cu nouă etaje. În urma atacului, cel puțin cinci persoane au fost rănite, inclusiv doi băieți de 8 ani, diagnosticați cu reacții acute de stres. Atacul a avariat puțul liftului și a distrus aproximativ 30 de ferestre ale clădirii. În regiunea Dnipropetrovsk, mai multe drone au atacat localități sâmbătă, iar o femeie de 46 de ani a murit într-un atac cu drone. Loviturile asupra localităților Nikopol, Myrivska și Chervonohryhorivka au avariat un liceu și un bloc de apartamente; o femeie de 87 de ani a fost transportată la spital în stare moderată. Parchetul regional din Dnipropetrovsk a deschis o anchetă penală și a calificat incidentele drept crime de război. Ce s-a întâmplat după miezul nopții Până duminică dimineață, 10 mai, Forțele Aeriene Ucrainene au anunțat că au interceptat sau neutralizat toate cele 27 de drone-momeală de tip „Shahed”, „Gerbera”, „Italmas” și „Parody”, lansate de pe teritoriul Rusiei după miezul nopții. În timpul valului de atacuri de duminică dimineață nu au fost raportate noi lovituri. Tot în contextul tensiunilor de pe front, în regiunea Zaporijia un bărbat de 67 de ani a murit după ce mașina sa a fost lovită de o dronă FPV în districtul Polohy. De ce contează În logica armistițiului negociat pentru a facilita un schimb de prizonieri la scară mare, continuarea atacurilor cu drone ridică semne de întrebare privind capacitatea părților de a respecta chiar și o încetare temporară a focului, ceea ce poate complica pașii următori ai negocierilor. Materialul nu oferă detalii despre reacții oficiale ruse sau despre eventuale modificări ale calendarului schimbului de prizonieri. [...]
Vladimir Putin a reluat retorica despre „amenințări” la granița cu Finlanda , punând sub semnul întrebării aderarea Helsinki la NATO și sugerând că decizia ar fi fost motivată de intenții teritoriale, potrivit Digi24 . Mesajul vine într-un moment în care Rusia încearcă să justifice, inclusiv în plan intern, consolidarea posturii militare pe flancul nordic și menținerea unei stări de confruntare cu Alianța. Putin a susținut că Rusia nu ar fi avut dispute teritoriale cu Finlanda și că relațiile dintre cele două țări erau „de mult timp rezolvate” înainte ca Finlanda să intre în NATO. În același timp, liderul de la Kremlin a afirmat că Finlanda ar fi aderat „în speranța” că Rusia „se va prăbuși”, iar finlandezii „vor năvăli și vor pune mâna pe ce pot”, declarații atribuite de Digi24 canalului NEXTA. În aceeași intervenție, Putin a invocat și construirea unei „granițe de-a lungul râului Sestra”, ca element care ar susține ideea unei deteriorări deliberate a relației bilaterale după aderarea Finlandei la NATO. Context: aderarea Finlandei și miza de securitate în nordul Europei Finlanda a aderat la NATO în 2023, pe fondul îngrijorărilor de securitate amplificate după invazia Rusiei în Ucraina, ceea ce a însemnat o schimbare majoră în politica de apărare a statului nordic, notează Digi24. Prin asocierea aderării la NATO cu presupuse pretenții teritoriale, Kremlinul își întărește narațiunea că extinderea Alianței ar fi o amenințare directă, cu potențial de a alimenta noi tensiuni în regiunea baltică și în proximitatea frontierei ruso-finlandeze. Semnale despre negocieri și Ucraina: condiții și intermediari Întrebat despre reluarea tratativelor cu europenii, Putin a spus că ar prefera ca discuțiile să fie mediate de fostul cancelar german Gerhard Schroder . Totodată, el a repetat ideea că o normalizare a relațiilor ar fi în interesul ambelor părți: „Cu cât Europa va realiza mai repede necesitatea unor relații acceptabile cu Rusia, cu atât va fi mai bine pentru noi și pentru țările europene”. Pe dosarul ucrainean, Putin a declarat că ar fi dispus să se întâlnească cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski inclusiv într-o țară terță, dar doar pentru semnarea unui acord final privind un tratat de pace „definitiv”, nu pentru negocieri în sine, potrivit informațiilor prezentate de Digi24. Dimensiunea economică: accent pe China, petrol și gaze În același context, Putin a descris relația Rusia–China drept un factor major de „stabilitate” internațională și a afirmat că Beijingul este cel mai mare partener comercial și economic al Rusiei. El a mai spus că cele două țări ar fi ajuns la un nivel ridicat de înțelegere pentru a face „un pas serios înainte” în cooperarea din domeniul petrolului și gazelor, conform Digi24. [...]
Kim Jong-un își reafirmă sprijinul militar pentru Rusia într-un mesaj către Vladimir Putin transmis de Ziua Victoriei, un semnal care consolidează axa Moscova–Phenian în plin război din Ucraina și complică suplimentar calculele de securitate din regiune, potrivit Libertatea . Liderul nord-coreean l-a felicitat pe Putin pentru aniversarea victoriei asupra Germaniei naziste în Al Doilea Război Mondial, o zi cu miză politică majoră pentru Kremlin, și a transmis că relația cu Rusia rămâne o „prioritate maximă” pentru Coreea de Nord. Mesajul vine după ce Phenianul a trimis mii de soldați să lupte alături de armata rusă, relatează Reuters. Mesajul: „prioritate maximă” și obligații din tratat În mesajul către liderul rus, Kim Jong-un a reafirmat că parteneriatul cu Moscova este tratat drept „prioritate maximă” și a invocat respectarea obligațiilor asumate prin tratatul semnat între cele două țări, potrivit agenției oficiale nord-coreene KCNA. Rusia și Coreea de Nord au semnat în 2024 un „ Tratat de parteneriat strategic cuprinzător ”, în timpul vizitei lui Vladimir Putin la Phenian. Pactul include și o clauză de apărare reciprocă. La începutul lunii aprilie, cele două state au semnat și un acord de cooperare pentru combaterea a ceea ce numesc „dezinformare” răspândită de „numeroșii lor dușmani”. Dincolo de declarații: trupe nord-coreene în sprijinul Rusiei Alianța nu a rămas la nivel politic. Coreea de Nord a trimis aproximativ 14.000 de soldați să lupte alături de forțele ruse în zona Kursk, în războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Oficiali sud-coreeni, ucraineni și occidentali au declarat că trupele nord-coreene au suferit pierderi grele; potrivit acestora, peste 6.000 de soldați nord-coreeni ar fi fost uciși în luptă. În același context, sursa citată menționează că soldații nord-coreeni ar fi primit ordin să se arunce în aer dacă sunt pe cale să devină prizonieri. Contextul Zilei Victoriei: paradă restrânsă și armistițiu de trei zile Mesajul a fost transmis în ziua în care Rusia marchează Ziua Victoriei, iar parada de la Moscova a fost una dintre cele mai restrânse din ultimii ani, pe fondul temerilor privind un posibil atac ucrainean. Totodată, Rusia și Ucraina au confirmat vineri că au convenit asupra unui armistițiu de trei zile, anunțat de președintele american Donald Trump. Încetarea focului ar urma să fie în vigoare între 9 și 11 mai. [...]
