Știri
Știri din categoria Externe
Vladimir Putin condiționează relația cu Armenia de un vot popular pe direcția UE, sugerând că un referendum ar permite o „separare” negociată și ar da Moscovei baza pentru propriile decizii, potrivit Mediafax.
Declarația vine pe fondul apropierii accelerate a Erevanului de Uniunea Europeană, după ce Armenia – aliat tradițional al Rusiei – a găzduit pentru prima dată un summit european și a transmis public că își dorește aderarea la UE, ceea ce a iritat Kremlinul.
Întrebat despre aspirațiile europene ale Armeniei, Putin a spus că ar fi „destul de logic” ca autoritățile de la Erevan să organizeze un referendum și să întrebe cetățenii „care ar fi alegerea lor”, adăugând că, în funcție de rezultat, Rusia „și-ar face și ea propria alegere”.
În aceeași intervenție, liderul rus a invocat ideea unei „separări blânde, civilizate și reciproc avantajoase”, formulare care sugerează că Moscova tratează opțiunea pro-UE a Armeniei ca pe un potențial punct de inflexiune în relația bilaterală.
Armenia și-a suspendat în 2024 participarea la Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO), alianța militară condusă de Rusia, după ce Moscova nu ar fi intervenit pentru a o apăra în conflictul cu Azerbaidjanul, notează materialul.
În paralel, Erevanul a semnat memorandumuri de securitate menite să o apropie de parteneriate europene și transatlantice de apărare și să reducă dependența de Rusia.
La începutul săptămânii, Armenia a găzduit summitul Comunității Politice Europene (CPE), cu participarea mai multor lideri europeni, inclusiv a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Ulterior, în capitala Erevan a avut loc și un summit separat UE–Armenia.
După cele două reuniuni, Rusia l-a convocat pe ambasadorul Armeniei pentru a-și exprima nemulțumirea față de găzduirea lui Zelenski, potrivit informațiilor citate.
Putin a făcut și o paralelă cu Ucraina, susținând că evoluțiile actuale „au început” cu „încercarea Ucrainei de a adera la UE”, încadrând astfel extinderea influenței europene în vecinătatea Rusiei ca factor de tensiune regională.
Recomandate
Vladimir Putin mută justificarea războiului spre relația Ucrainei cu UE , sugerând că apropierea Kievului de Uniunea Europeană ar fi declanșat „evenimentele” care au dus la conflict, potrivit Știrile Pro TV . Schimbarea de accent contează pentru că introduce explicit o dimensiune economică și de reglementare (acces pe piețe, standarde, comerț) în narațiunea Kremlinului, nu doar una de securitate. Putin a făcut declarațiile sâmbătă, după parada de Ziua Victoriei , afirmând că originea conflictului ar fi fost „încercările Kievului de a se asocia cu UE”. Ca exemplu, liderul rus a invocat diferențele dintre normele fitosanitare (reguli privind siguranța și controlul produselor agricole) din UE și cele din Rusia, susținând că standardele ruse ar fi „mult mai stricte”, iar o apropiere a Ucrainei de UE ar fi creat riscul ca produse europene să ajungă pe piața rusă „prin teritoriul ucrainean”. În această logică, Putin a spus că Rusia ar fi fost „nevoită” să reacționeze prin închiderea accesului, nu doar pentru produse agricole, ci și pentru „o serie întreagă de produse industriale”, amintind că, la acel moment, granițele dintre țări erau deschise și exista o zonă de liber schimb cu Ucraina. „Dar de unde a început totul? De la retragerea sau încercarea Ucrainei de a adera la UE. A fost doar prima etapă.” De la argumentul NATO la argumentul UE Materialul amintește că, înainte de agresiunea Rusiei în Ucraina, motivul invocat constant de Moscova a fost apropierea NATO de granițele ruse. În acest context, este menționat și faptul că, înaintea invaziei pe scară largă din februarie 2022, Rusia a cerut în negocierile cu administrația americană retragerea NATO la „ aliniamentul din 1997 ” — o formulă care, potrivit articolului, ar fi însemnat absența trupelor, echipamentelor și armamentului NATO din statele intrate în alianță după 1997, cu efect direct asupra flancului estic, inclusiv România. Totodată, după ce administrația Trump a încercat să medieze încheierea războiului, între propunerile înaintate de partea rusă ar fi figurat condiția ca Ucraina să nu adere niciodată la NATO, în timp ce Moscova nu ar fi avut obiecții față de aderarea la UE. De ce contează: miza economică și de reglementare Prin mutarea accentului pe UE, Putin leagă explicit conflictul de teme care țin de reguli de piață și bariere comerciale — standarde fitosanitare, accesul produselor pe piața rusă și potențiale restricții la import, inclusiv pentru bunuri industriale. În plan practic, această narațiune poate fi folosită pentru a justifica măsuri economice și comerciale mai dure, prezentate ca „defensive”, în paralel cu argumentele de securitate. În același discurs, Putin a legat decizia fostului președinte ucrainean Viktor Ianukovici de a amâna apropierea de UE de riscul unor „pierderi” pentru economia Ucrainei și a susținut că evoluțiile ulterioare — de la protestele din Maidan până la Crimeea și acțiuni militare — ar fi decurs din această dispută. [...]
UE își calibrează implicarea în eventuale negocieri cu Rusia și evită să concureze demersul SUA , indicând că un dialog direct cu Vladimir Putin ar urma să aibă loc doar „la momentul potrivit”, pe fondul inițiativei de pace conduse de președintele american Donald Trump, potrivit Antena 3 . António Costa , președintele Consiliului European, a declarat sâmbătă că discuțiile cu Rusia sunt necesare „la momentul potrivit” pentru a aborda „problemele comune legate de securitate”, reluând o poziție pe care, conform articolului, a exprimat-o încă din martie. Declarațiile au fost făcute la Bruxelles, la un eveniment organizat de „Ziua Europei”. De ce contează: UE își definește rolul, dar rămâne în așteptare Mesajul central transmis de Costa este că Uniunea Europeană nu vrea să „perturbe” inițiativa condusă de Trump, dar se declară „gata să facă ceea ce trebuie” în privința securității Europei. În același timp, un oficial UE citat în material susține că „va veni un moment” când UE va trebui să discute cu Rusia, descriind subiectul drept „o problemă existențială pentru Europa”, însă „acum nu este momentul”. În context, articolul notează că aceste precizări vin după comentariile lui Costa de săptămâna trecută, când vorbise despre „potențial” pentru discuții de pace UE–Rusia și despre faptul că Ucraina ar fi oferit sprijin pentru implicarea UE. Varianta unui „reprezentant special” și semnalul despre poziția Rusiei Liderii europeni au discutat de mai mult timp ideea desemnării unui „reprezentant special” care să negocieze cu Putin, deși „entuziasmul” pentru această opțiune ar fi scăzut în ultima perioadă, potrivit textului. Arianna Podestà, purtător de cuvânt adjunct al Comisiei Europene, a spus că există „merit” în a avea „o singură figură” care să vorbească în numele celor 27, sugerând că Ursula von der Leyen ar putea prelua acest rol. Tot Podestà a afirmat că nu există interes din partea Rusiei pentru un acord de pace. Serviciul diplomatic al UE și-a reiterat sprijinul pentru discuțiile conduse de SUA cu Moscova, în pofida faptului că UE nu are un rol direct în acestea. Un oficial UE de rang înalt a susținut, potrivit articolului, că Rusia nu ar arăta „nicio dorință” de a se angaja serios într-un efort de pace, inclusiv în privința armistițiilor sau a unui acord „drept și echitabil”. Context: armistițiu de trei zile anunțat de Trump Materialul mai menționează că vineri Donald Trump a anunțat un armistițiu de trei zile în războiul dintre Rusia și Ucraina. [...]
Declarațiile lui Vladimir Putin despre „finalul” războiului mută accentul pe un posibil cadru de negocieri în care Europa ar urma să reia contactele cu Moscova , potrivit Mediafax . Liderul rus a spus sâmbătă că, în opinia sa, conflictul din Ucraina „se apropie de final” și a indicat că eventualele discuții ar trebui reluate de statele europene. Putin a afirmat că „problema se apropie de final”, referindu-se la războiul declanșat de invazia Rusiei din 2022, conflict care a generat cea mai gravă criză în relațiile dintre Rusia și Occident de la Criza rachetelor din Cuba din 1962, notează materialul, care citează Reuters. Europa, indicată ca „prim pas” pentru reluarea contactelor Întrebat dacă ar fi dispus să poarte negocieri cu liderii europeni, Putin a spus că persoana pe care o preferă în acest sens este fostul cancelar german Gerhard Schroeder . În același timp, Kremlinul a transmis anterior că statele europene ar trebui să facă primul pas în reluarea contactelor, argumentând că ele au fost cele care au întrerupt dialogul cu Moscova în 2022, după începutul războiului din Ucraina. Condiția pentru o întâlnire Putin–Zelenski Putin a mai declarat că o întâlnire cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski ar putea avea loc doar după ce va fi convenit un acord de pace „durabil” între Kiev și Moscova, potrivit Reuters și AFP. După o întrevedere la Kremlin cu premierul slovac Robert Fico, liderul rus a precizat că o astfel de discuție cu partea ucraineană ar putea fi organizată într-un stat terț, cu condiția existenței prealabile a unui acord de pace acceptat de ambele părți. Pentru context, Financial Times a relatat joi că liderii Uniunii Europene se pregătesc pentru posibile discuții legate de finalizarea conflictului, mai notează Mediafax. [...]
Miniștrii UE discută la Nicosia bugetul 2028–2034, cu miza unui acord unanim până la finalul lui 2026 , într-o reuniune informală care pune presiune pe statele membre să își fixeze rapid prioritățile de finanțare și regulile de guvernanță ale viitoarelor fonduri, potrivit Agerpres . Întâlnirea Consiliului Afaceri Generale (CAG) , care îi reunește pe miniștrii afacerilor europene, are loc în zilele de 10–11 mai 2026, la Nicosia, sub egida președinției cipriote a Uniunii. Pe agendă sunt două teme: Cadrul Financiar Multianual (CFM) 2028–2034 și procesul de extindere al UE. CFM 2028–2034: negocieri accelerate pentru un acord până la sfârșitul lui 2026 CFM 2028–2034 a fost discutat și la reuniunea formală a CAG din 17 martie 2026. De la prezentarea propunerii de buget de către Comisia Europeană, în iulie 2025, discuțiile au continuat în Consiliu la nivel politic și tehnic, cu obiectivul obținerii unui acord unanim între statele membre până la sfârșitul anului 2026. În acest interval, Comisia a avansat „o serie de propuneri de flexibilizare și de posibilități de reprogramare” pentru diverse instrumente și programe, în încercarea de a facilita compromisul între capitale. La reuniunea din 17 martie, miniștrii au avut un schimb de opinii privind mecanismele de guvernanță pentru trei fonduri principale din următorul CFM: planurile de parteneriat național și regional; Fondul european pentru competitivitate; instrumentul „Europa globală”. Ce prevede propunerea Comisiei: 2.000 miliarde euro și fonduri noi Propunerea de CFM 2028–2034 prezentată de Comisie la 16 iulie 2025 prevede „cel mai mare buget din istoria Uniunii”, de 2.000 miliarde de euro (aprox. 10.000 miliarde lei). În propunere sunt menționate, între altele: un nou Fond european pentru competitivitate, cu un buget de 409 miliarde de euro (aprox. 2.045 miliarde lei); Orizont Europa, cu un buget de 175 miliarde euro (aprox. 875 miliarde lei); 131 miliarde de euro (aprox. 655 miliarde lei) pentru sprijinirea investițiilor în apărare, securitate și spațiu; 200 de miliarde de euro (aprox. 1.000 miliarde lei) pentru instrumentul „Europa globală”; sprijin pentru Ucraina de circa 100 miliarde de euro (aprox. 500 miliarde lei). Extinderea UE, în paralel cu bugetul A doua temă majoră este extinderea UE. Comisia Europeană arăta, într-o comunicare din noiembrie 2025, că procesul de extindere este „mai accelerat” decât în urmă cu 15 ani. La 9 martie 2026, Înalta Reprezentantă a UE, Kaja Kallas , a cerut accelerarea ritmului de includere a noilor membri, menținând principiul meritului, dar adaptând viteza la contextul geopolitic. În prezent sunt 9 țări candidate: Muntenegru, Serbia, Albania, Macedonia de Nord, Bosnia și Herțegovina, Turcia, Ucraina, Republica Moldova și Georgia. Ultimul stat care a aderat la UE a fost Croația, în 2013. [...]
Propunerea lui Putin de a-l folosi pe Gerhard Schröder ca mediator redeschide în Germania o dispută politică cu implicații directe pentru poziționarea UE față de Rusia și pentru legitimitatea oricărui canal de negociere cu Moscova , potrivit HotNews , care citează reacții culese de AFP. Vladimir Putin a fost întrebat sâmbătă pe cine ar prefera pentru reluarea dialogului cu europenii și a răspuns că îl preferă „personal” pe fostul cancelar german Gerhard Schröder, în contextul în care liderul rus a afirmat că războiul „se apropie de final”. De ce contează: acceptabilitatea politică a unui „mediator” și condiția Ucrainei În Germania, ideea a generat reacții contradictorii, inclusiv în interiorul SPD. Michael Roth, fost președinte social-democrat al Comisiei pentru afaceri externe a Bundestagului, a respins explicit varianta Schröder, argumentând că un mediator între Rusia și UE „pur și simplu nu poate fi prietenul lui Putin”. Roth a insistat și asupra unei condiții-cheie pentru orice astfel de demers: acceptarea de către Ucraina. „Esențial este ca [acest mediator] să fie, în primul rând, acceptat de Ucraina. Nici Moscova, nici noi nu putem decide în locul Kievului.” SPD, între respingere și deschidere prudentă Schröder, cancelar între 1998 și 2005, a rămas în ultimii 20 de ani un susținător al lui Putin, iar refuzul său de a condamna invazia din 2022 i-a atras critici în SPD și i-a costat o parte dintre avantajele asociate statutului de fost cancelar. Totuși, voci din SPD – partid descris ca având și un curent pacifist – s-au arătat mai deschise față de propunerea venită de la Kremlin. Adis Ahmetović, purtător de cuvânt al SPD pentru afaceri externe în Bundestag, a spus pentru Spiegel că ideea „trebuie analizată cu atenție”, în coordonare cu partenerii europeni, și că nu ar trebui exclusă „din start”. În Spiegel, deputatul SPD Ralf Stegner a argumentat că ar trebui valorificată „fiecare șansă”, chiar și una „infimă”, pentru a evita ca viitorul Ucrainei să fie decis „doar” de Putin și Trump. Opoziția pro-rusă susține ideea, liberalii o contestă În opoziție, partidul de stânga pro-rus BSW susține apelarea la fostul cancelar. Liderul formațiunii, Fabio De Masi, a declarat pentru AFP: „Ar trebui să apelăm la fostul cancelar. Ce avem de pierdut?”. De cealaltă parte, Marie-Agnes Strack-Zimmermann, membră a conducerii FDP, a spus pentru ziarele grupului Funke că există „îndoieli serioase” că ar fi o idee bună. Contextul care complică rolul lui Schröder Materialul amintește că Schröder a avut roluri importante în proiectele Nord Stream 1 și 2 și a fost membru în consiliul de administrație al companiei ruse Rosneft , din care a demisionat în 2022. De asemenea, anul trecut a anunțat că suferă de „burnout serios” și s-a internat într-o clinică, în timpul unei anchete privind Nord Stream 2. În acest moment, din informațiile prezentate, propunerea lui Putin funcționează mai degrabă ca un test politic: dacă și în ce condiții ar putea apărea un canal de dialog acceptabil pentru UE, fără a submina poziția Ucrainei în orice eventuală negociere. [...]
Parada de 9 Mai de la Moscova a fost redusă și securizată drastic , un semnal că Rusia resimte tot mai acut presiunea loviturilor ucrainene în adâncime și că până și centrul capitalei a devenit o zonă vulnerabilă, potrivit Adevărul , care citează o analiză The Telegraph. În locul demonstrației tradiționale de forță, evenimentul a transmis, în lectura publicației britanice, fragilitatea aparatului de război și a regimului de la Kremlin. Deși defilarea a păstrat disciplina și coregrafia militară, contextul de securitate a dominat: campania Ucrainei de lovituri cu drone și rachete a devenit suficient de eficientă încât Moscova nu mai poate fi considerată „sigură”. De ce contează: vulnerabilitatea Moscovei schimbă calculul operațional Textul indică faptul că parada ar fi putut avea loc doar după negocierea unui armistițiu temporar între Rusia și Ucraina, susținut de Donald Trump, pentru a evita perturbarea celui mai important eveniment din calendarul politic al Federației Ruse. În acest cadru, Vladimir Putin a apărut „vizibil îmbătrânit și tot mai izolat”, iar mesajul de invincibilitate pe care Kremlinul îl proiecta în anii anteriori a fost diluat. Comparativ cu anii trecuți, când Piața Roșie era folosită pentru a expune tehnică grea și armament strategic, autoritățile ruse ar fi evitat să scoată în public sisteme importante, de teama transformării lor în ținte. În loc, au fost proiectate pe ecrane gigantice imagini cu echipamente militare. Contextul militar: ofensiva încetinește, iar atacurile la distanță cresc Potrivit Institutului pentru Studiul Războiului (Washington) , citat în material, luna trecută Rusia a pierdut mai mult teritoriu decât a reușit să cucerească pentru prima dată în aproape doi ani, semn că ofensiva s-a blocat. În paralel, deficitul de personal s-ar fi agravat: Rusia nu ar mai reuși să recruteze suficienți soldați pentru a compensa pierderile, în condițiile în care este menționat un nivel de peste 1.000 de victime pe zi, conform serviciilor de informații ucrainene și unor centre occidentale de analiză militară. Elementul nou, cu impact direct asupra capacității Rusiei de a-și proteja infrastructura, este consolidarea capabilităților ucrainene de atac la distanță. Materialul menționează investițiile Kievului în drone și rachete cu rază lungă și dă ca exemplu FP-5 Flamingo, descrisă ca rachetă de croazieră cu focos de peste o tonă și rază de aproape 3.200 km. Tot aici este indicată o escaladare puternică a volumului operațiunilor: de la aproximativ 110 lovituri de acest tip la începutul lui 2024, la peste 7.300 în martie anul trecut, conform textului. Strategia ar urmări să afecteze infrastructura economică și militară a Rusiei și să limiteze beneficiile Moscovei din creșterea prețurilor petrolului, pe fondul tensiunilor dintre SUA și Iran. Măsuri de securitate și efect psihologic Financial Times este citat cu informații atribuite unor surse apropiate Kremlinului, potrivit cărora Vladimir Putin ar petrece tot mai mult timp în buncăre subterane, iar el și familia sa și-ar fi redus semnificativ deplasările în afara Moscovei. În ziua paradei, capitala a fost plasată sub restricții extinse ale internetului și comunicațiilor, descrise de localnici drept o „cortină digitală de fier”, cu scopul de a reduce precizia dronelor ucrainene. Chiar și așa, materialul notează că o dronă ar fi evitat sistemele S-300 și S-400 și ar fi lovit recent un complex rezidențial de lux la câțiva kilometri de Kremlin și de sediul Ministerului rus al Apărării. Evenimentul a fost, de asemenea, scurtat la 45 de minute, iar participarea liderilor internaționali a fost redusă, în condițiile în care „puțini” ar fi acceptat invitația Kremlinului, potrivit textului. În concluzia analizei citate, faptul că parada a depins de un armistițiu și, implicit, de acceptul adversarului de la Kiev este prezentat ca o vulnerabilitate strategică pentru Kremlin. [...]
