Știri
Știri din categoria Externe

Kremlinul a respins public orice „permisiune” ucraineană pentru parada de la Moscova, după ce Volodimir Zelenski a emis un decret în care „autorizează” desfășurarea evenimentului, potrivit HotNews. Reacția Moscovei, transmisă de purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov, indică o escaladare a războiului psihologic și a mesajelor politice în jurul Zilei Victoriei, într-un moment în care se discută și despre un armistițiu temporar.
Peskov a răspuns „acid” gestului lui Zelenski, afirmând:
„Vai de cel care încearcă să-și bată joc de Ziua Victoriei. E problema lui.”
Tot el a insistat că Rusia nu are nevoie de aprobarea nimănui pentru organizarea paradei militare de sâmbătă de la Moscova:
„Noi nu avem nevoie de permisiunea nimănui.”
Potrivit articolului, reacția Kremlinului vine după ce Zelenski a confirmat vineri seară anunțul lui Donald Trump privind un armistițiu de trei zile cu Rusia și, în plus, a emis un decret prin care „permite” desfășurarea paradei militare de Ziua Victoriei în Rusia.
În document este formulată explicit „permisiunea” pentru eveniment:
„Prin prezenta decretez: să se permită organizarea unei parade în orașul Moscova (Federația Rusă) la data 9 mai 2026”.
Conform decretului, pe durata paradei, planul de utilizare a armamentului ucrainean ar exclude zona Pieței Roșii, fiind indicate „extraordinar de precis” coordonatele acesteia, cu repere precum Duma de Stat, marginea nordică a Pieței Roșii, zona magazinului GUM și Catedrala Sfântul Vasile.
Schimbul de replici arată că, dincolo de discuțiile despre un armistițiu de trei zile, simbolistica și securitatea asociate paradei de la Moscova rămân un punct sensibil, folosit de ambele părți pentru semnal politic. În acest cadru, Moscova încearcă să transmită că nu acceptă nici măcar la nivel retoric ideea unei „autorizări” din partea Kievului, în timp ce decretul ucrainean introduce în spațiul public tema țintelor și a excluderilor din planurile de utilizare a armamentului.
Recomandate

Kremlinul condiționează o întâlnire Putin–Zelenski de „decizii importante”, pe fondul disputei privind controlul Kostiantinivkăi , potrivit HotNews . Mesajul Moscovei mută accentul de la locul negocierilor la raportul de forțe de pe front, într-un moment în care Rusia susține că a ocupat orașul, iar Ucraina neagă. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat într-o emisiune radio că Volodimir Zelenski „poate veni la Moscova imediat ce va fi pregătit să ia decizii importante şi responsabile”. El a respins ideea unei întâlniri la Kostiantinivka, subliniind că „Moscova este capitala Rusiei, nu Konstantinovka”, potrivit News.ro, care citează agenția rusă TASS. Disputa privind Kostiantinivka, folosită ca argument de negociere Declarațiile vin după ce Zelenski a propus o întâlnire cu Vladimir Putin la Kostiantinivka, oraș din estul Ucrainei pe care Rusia afirmă că l-a ocupat. Peskov a legat explicit tema întâlnirii de această revendicare, sugerând că o eventuală deplasare a liderului ucrainean ar trebui să aibă loc la Moscova. Vineri seară, Peskov a afirmat că Putin a „sărbătorit” ocuparea orașului și că trupele ruse ar fi provocat pierderi mari ucrainenilor. Statul-major al Ucrainei a dezmințit sâmbătă informația, iar un oficial militar ucrainean a calificat-o drept „noi afirmaţii false”. Ce indică evaluările independente despre situația din oraș Kievul nu comentase inițial, însă oficiali militari ucraineni au recunoscut recent că situația la Kostiantinivka este dificilă, iar orașul industrial este în mare parte distrus. În comunicatul de vineri seară, statul-major ucrainean a menționat lupte grele în jurul localității. O evaluare a Institute for the Study of War arată că Rusia a obținut succese tactice în ultimele săptămâni, dar descrie prezența rusă în oraș ca fiind formată din mici grupuri de soldați infiltrați printre pozițiile ucrainene, care ar controla cea mai mare parte a localității. De ce contează: „ Centura Fortărețelor ” și costul unei străpungeri Kostiantinivka este unul dintre pilonii așa-numitei „Centuri a Fortărețelor”, o fâșie de circa 50 km care include Sloviansk, Kramatorsk și Kostiantinivka, esențială pentru menținerea unei linii de front defensabile de către o armată aflată în inferioritate numerică și materială. HotNews a detaliat anterior miza acestei linii defensive în materialul despre „Centura Fortărețelor” . În acest context, poziționarea Kremlinului privind o întâlnire la Moscova, „când Zelenski va fi pregătit să ia decizii importante”, funcționează și ca semnal politic: negocierile sunt împinse spre un cadru în care Rusia încearcă să capitalizeze orice avantaj de pe teren, în timp ce controlul efectiv asupra orașului rămâne contestat. Pentru contextul revendicării ruse privind ocuparea localității, HotNews a relatat și despre momentul în care Putin ar fi „sărbătorit” cucerirea, într-un articol separat: „Vladimir Putin a sărbătorit ocuparea oraşului Kostiantinivka” . [...]

Ucraina își extinde loviturile asupra aviației și logisticii ruse, vizând un elicopter în Marea Azov și un pod feroviar în Luhansk , într-o mișcare care urmărește să reducă capacitatea operațională a Rusiei pe mai multe axe, potrivit Kyiv Post . Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei a transmis că forțele de apărare au lovit, sâmbătă, 4 iulie, un elicopter rusesc deasupra Mării Azov. Tipul aparatului și situația echipajului nu au fost precizate, iar amploarea pagubelor este încă evaluată. Într-o operațiune separată, aceeași structură militară a raportat o lovitură asupra unui pod feroviar peste râul Siverski Doneț, în apropierea localității Staniția Luhanska, în estul regiunii Luhansk. Conform comunicării, podul ar fi folosit de forțele ruse pentru transportul de personal, armament, muniție și alte resurse logistice. Context: presiune susținută pe aviație și infrastructură Atacurile din weekend vin după o serie de operațiuni care au vizat active aeriene și infrastructură, inclusiv în Crimeea ocupată. Pe 3 iulie, Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunțat că dronele sale au lovit pentru a doua oară într-o săptămână aerodromuri militare rusești, vizând bazele Saki și Gvardiiske. SBU a susținut că la Saki au fost lovite șapte hangare care adăposteau echipamente de aviație, iar evaluările preliminare ar indica distrugerea sau avarierea a cel puțin șapte aeronave, inclusiv modele Su-30SM, Su-30 și Su-24. La Gvardiiske, SBU a raportat lovirea a două hangare folosite pentru depozitarea dronelor Shahed și a altor echipamente de aviație, menționând că ambele baze sunt utilizate în mod regulat pentru lansarea de atacuri asupra teritoriului ucrainean. Ce se știe despre pierderile raportate Potrivit datelor militare ucrainene citate, Rusia ar fi pierdut 353 de elicoptere și 436 de aeronave cu aripă fixă de la începutul invaziei la scară largă. Publicația notează că SBU a estimat anterior valoarea fiecărei aeronave vizate la 30-50 de milioane de dolari (aprox. 138-230 milioane lei), în contextul unor lovituri asupra bazei Saki. Totodată, SBU a indicat că aceste operațiuni fac parte dintr-o campanie de 40 de zile autorizată de președintele Volodîmîr Zelenski , cu obiectivul de a diminua sistematic potențialul militar și infrastructura Rusiei. [...]

Ucraina cere Germaniei mai multe rachete interceptoare Patriot, pe fondul intensificării atacurilor balistice rusești , iar Berlinul discută cu SUA un acord pentru producția internă de muniție PAC-3, într-un demers cu potențial de a reduce blocajele de aprovizionare din apărarea antiaeriană, potrivit Kyiv Post . Președintele Volodîmîr Zelenski a avut o convorbire telefonică cu cancelarul german Friedrich Merz, în care a insistat că „problema-cheie” este asigurarea de rachete pentru sistemele Patriot, necesare pentru protejarea populației de atacurile balistice rusești. Zelenski a mulțumit Germaniei pentru sprijinul militar și a descris Berlinul drept un lider global în susținerea apărării Ucrainei. „Problema-cheie acum sunt rachetele pentru Patriot, ca să ne protejăm oamenii de balistica rusă.” De ce contează: presiune pe stocuri și pe lanțul de producție Cererea pentru sisteme Patriot și rachete interceptoare a crescut la nivel global, pe fondul utilizării lor în Ucraina împotriva rachetelor balistice rusești și după campania militară recentă a SUA împotriva Iranului, care a redus stocurile existente, notează publicația. În acest context, discuțiile dintre Zelenski și Merz se suprapun cu informații potrivit cărora Germania încearcă să-și extindă capacitatea de producție pentru rachete Patriot, ceea ce ar putea avea efecte directe asupra ritmului livrărilor către Ucraina și asupra disponibilității pentru aliați. Germania, în discuții cu SUA pentru producția PAC-3 Potrivit Financial Times , citat de Kyiv Post, Berlinul discută cu Washingtonul un acord pentru a produce în Germania rachete PAC-3 (interceptori Patriot). Surse citate de publicație vorbesc despre „concepte de producție comună”, care ar putea include și alte sisteme de apărare. Discuțiile ar face parte dintr-un efort mai amplu de stabilizare a relațiilor cu administrația americană înaintea summitului NATO de la Ankara, programat pentru 7-8 iulie. În prezent, rachetele PAC-3 sunt fabricate exclusiv în SUA și, sub licență, în Japonia. Germania produce deja variantele mai vechi PAC-2, iar unele dintre acestea sunt prevăzute pentru livrare către Ucraina începând din 2027, în baza unui acord semnat anterior. Zelenski respinge afirmațiile Rusiei despre Kostiantînivka În aceeași convorbire, cei doi lideri au discutat și situația de pe front. Zelenski a respins public afirmațiile președintelui rus Vladimir Putin potrivit cărora forțele ruse ar fi capturat orașul Kostiantînivka din regiunea Donețk. „Desigur, nu este adevărat; este doar o altă minciună rusească menită să genereze un fel de știre.” Kyiv Post mai arată că armata ucraineană a negat anterior capturarea orașului, iar Grupul de forțe „Est” a confirmat sâmbătă, 4 iulie, că localitatea rămâne sub controlul Forțelor de Apărare ale Ucrainei, cu lupte active în anumite zone urbane. Un purtător de cuvânt al Statului Major, maiorul Andrii Kovaliov, a declarat că datele din sistemele operaționale militare indică menținerea controlului ucrainean și continuarea operațiunilor defensive pe liniile stabilite. [...]

Amenințarea cu riposta Rusiei după atacurile ucrainene ridică riscul de noi perturbări logistice și energetice în nord-vestul țării , după ce lovituri cu drone și rachete au vizat în cursul nopții mai multe regiuni, inclusiv zona Sankt-Petersburg , potrivit Agerpres . Ministerul rus al Apărării a transmis că „tentativa” președintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a avaria infrastructuri civile „nu va rămâne fără un răspuns adecvat” din partea forțelor armate ruse. În același comunicat, Moscova susține că a doborât 494 de drone și rachete ucrainene cu rază lungă de acțiune „Flamingo”, precum și nouă muniții pentru lansatoare multiple HIMARS, furnizate Ucrainei de SUA. Autoritățile ruse afirmă că atacurile nu s-au soldat cu victime și nici cu pagube majore. Totuși, guvernatorul Sankt-Petersburgului, Aleksandr Beglov, a anunțat că aproximativ 70 de drone au fost neutralizate deasupra orașului și că o dronă a lovit zona unui terminal petrolier, provocând probleme „tehnice” care au fost „rezolvate”, fără victime. Ținte și efecte raportate: terminal petrolier, pene de curent, aeroporturi închise Potrivit informațiilor prezentate, o dronă doborâtă s-a prăbușit pe situl complexului istoric al palatului Peterhof, în apropiere de Sankt-Petersburg, fără pagube și fără victime. Resturi de drone au căzut și în portul Vîsoțk, lângă frontiera cu Finlanda, a declarat Aleksandr Drozdenko, guvernatorul regiunii Leningrad. Armata rusă susține că loviturile ucrainene au vizat o duzină de regiuni, inclusiv regiunea Moscovei, iar în regiunea Belgorod ar fi provocat pene de curent și sistarea alimentării cu apă. Pe componenta operațională, atacurile au dus la închiderea pentru mai multe ore a trei aeroporturi din nord-vestul Rusiei — Kaliningrad, Pskov și Sankt-Petersburg — conform agenției ruse a aviației civile citate de Agerpres. Kievul spune că a lovit infrastructură care „generează venituri” pentru război Volodimir Zelenski a afirmat că baza navală Kronstadt de la Sankt-Petersburg a fost lovită și a susținut că au fost vizate infrastructuri petroliere portuare. „Forțele de apărare ale Ucrainei au lovit infrastructuri petroliere portuare care generează venituri pentru războiul purtat de Rusia și au avut loc de asemenea lovituri reușite asupra Kronstadt, o țintă militară importantă.” Atacurile asupra zonei Sankt-Petersburg au loc după un atac rusesc asupra Kievului soldat cu 30 de morți în această săptămână, conform aceleiași relatări. În lipsa unor detalii despre natura „răspunsului” anunțat de Moscova, rămâne de urmărit dacă vor urma noi lovituri care să amplifice riscurile pentru infrastructura energetică și pentru funcționarea transportului aerian în regiune. [...]

Anunțul Moscovei privind ocuparea Kostiantinivkăi mută presiunea pe ultimele centre urbane din Donețk încă sub control ucrainean , într-un moment în care orașul industrial este descris ca fiind „în mare parte distrus”, iar Kievul admite că situația din zonă este „dificilă”, potrivit G4Media . Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a declarat vineri seară că președintele rus Vladimir Putin a „sărbătorit” ocuparea orașului Kostiantinivka din regiunea Donețk și a susținut că trupele ruse au provocat „pierderi mari” apărătorilor ucraineni. Informația este transmisă de Agerpres, care citează dpa. Kievul nu a comentat inițial anunțul, însă oficiali militari ucraineni au recunoscut recent că situația de la Kostiantinivka este dificilă, în timp ce orașul este în mare parte distrus. În comunicatul de vineri seară, Statul Major ucrainean a menționat doar „lupte grele” în jurul localității. De ce contează: un pas spre controlul integral al Donbasului Dacă ocuparea se confirmă, aceasta ar reprezenta un avans pentru Rusia în obiectivul de a controla integral bazinul Donbas. În regiunea Donețk, G4Media notează că singurele orașe mai importante rămase sub control ucrainean ar fi Sloviansk, Kramatorsk și Drujkivka. În lipsa unei confirmări independente în materialul citat, rămâne de urmărit dacă și cum va fi reflectată situația în actualizările oficiale ale părții ucrainene privind linia frontului din zonă. [...]

Volodimir Zelenski cere extinderea sancțiunilor asupra sectorului energetic rusesc după un atac cu bombe aeriene ghidate asupra centrului orașului Sumî, soldat cu cel puțin patru morți, inclusiv un copil, și 27 de răniți, potrivit Kyiv Post . Mesajul președintelui ucrainean vizează în mod explicit „ flota din umbră ” de petroliere a Rusiei și accesul rămas al Moscovei la sistemul financiar global, într-o încercare de a reduce capacitatea Kremlinului de a finanța războiul. Atacul din Sumî a fost comis cu șase bombe aeriene ghidate (KAB), au transmis autoritățile locale citate de publicație. Lovitura a vizat o zonă rezidențială aglomerată, afectând blocuri înalte, vehicule și spații comerciale, iar echipele de intervenție continuau căutările printre dărâmături, pe fondul temerilor că ar putea exista persoane prinse sub ruine. Guvernatorul regiunii Sumî, Oleh Hryhorov, a confirmat bilanțul. Presiune pe energia Rusiei și pe „flota din umbră” În reacția sa publică, Zelenski a cerut SUA, Europei și statelor din G7 și G20 să intensifice presiunea asupra Moscovei, argumentând că există deja instrumente financiare și politice pentru a limita resursele Rusiei. Țintele indicate includ: sectorul energetic al Rusiei; „flota din umbră” de petroliere, folosită pentru a ocoli restricțiile; accesul rămas la sistemul financiar internațional. „Este esențial ca partenerii noștri să pună presiune pe Rusia, astfel încât această teroare să înceteze”, a transmis Zelenski, citat de publicație. Context operațional: atacuri simultane în mai multe regiuni Lovitura asupra Sumî a venit pe fondul unei zile de atacuri rusești în mai multe zone ale Ucrainei, notează Kyiv Post. În Zaporojie, atacuri aeriene au vizat infrastructură civilă și zone rezidențiale, omorând două persoane și rănind 21, inclusiv doi copii; trei răniți erau în stare gravă. În Harkiv, un atac cu dronă FPV (dronă controlată în timp real, din perspectiva operatorului) a lovit o zonă civilă, provocând răniți, iar în regiunile Harkiv, Dnipro și Donețk au fost raportate alte lovituri cu drone, artilerie și atacuri aeriene. Pe lângă sancțiuni, Zelenski a insistat asupra nevoii de întărire a apărării antiaeriene a Ucrainei, în condițiile în care Rusia continuă să folosească bombe ghidate, drone și rachete împotriva orașelor. [...]