Știri
Știri din categoria Externe
Vicepreședintele SUA, JD Vance, va vizita Ungaria cu câteva zile înainte de alegeri, potrivit POLITICO, care citează un fragment dintr-o telegramă diplomatică obținută de publicație. Documentul nu indică faptul că Vance ar urma să ajungă la Budapesta pentru a influența scrutinul, însă descrie o orientare favorabilă premierului Viktor Orban în cadrul administrației Trump.
În telegramă, relația dintre președintele Donald Trump și Viktor Orban este prezentată ca un factor care ar fi schimbat raporturile bilaterale față de administrația anterioară, de la o abordare „confruntațională” la ceea ce ambele țări ar numi o „nouă epocă de aur”, definită drept un parteneriat „respectuos, orientat spre rezultate”, cu accent pe aprofundarea legăturilor în domeniile apărării, comerțului și energiei.
Textul face referire și la convingerea, în cercurile apropiate de Trump și Orban, că SUA și Ungaria ar trebui să colaboreze pentru a „salva Europa” de ceea ce acestea consideră amenințări la adresa civilizației occidentale, inclusiv migrația în masă. Într-un pasaj care pare adresat lui Vance, telegrama susține că, pe fondul competiției pentru influență din partea Rusiei și Chinei și al alegerilor naționale „puternic disputate” programate pentru 12 aprilie, vizita ar transmite un semnal de angajament american și ar urmări menținerea Ungariei ca „pivot democratic” aliat ferm cu Statele Unite.
Contextul intern rămâne sensibil: Orban este criticat de mult timp pentru caracterul tot mai autoritar al guvernării sale, ajunsă la 16 ani, iar de această dată se confruntă cu o provocare serioasă din partea partidului de opoziție Tisza, condus de Peter Magyar. În acest cadru, deplasarea unui înalt oficial american atât de aproape de ziua votului capătă o încărcătură politică inevitabilă, chiar dacă documentul citat nu sugerează explicit o intervenție în campanie.
Recomandate
Iranul respinge acuzația de „cerințe excesive”, pe fondul negocierilor care vizează redeschiderea Strâmtorii Hormuz , un punct critic pentru fluxurile globale de petrol și transport maritim, potrivit Al Jazeera . Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baghaei , a declarat că răspunsul Teheranului la cea mai recentă propunere a SUA pentru „încheierea războiului” a fost „nu excesiv”. În schimb, oficialul iranian susține că Washingtonul este cel care continuă să formuleze „cerințe nerezonabile” în cadrul negocierilor. Miza discuțiilor, conform informațiilor prezentate, include atât oprirea conflictului, cât și redeschiderea Strâmtorii Hormuz, un culoar maritim strategic. Materialul nu oferă detalii despre conținutul propunerilor sau despre calendarul următoarelor runde de negocieri. [...]
Liderul Hezbollah Naim Qassem cere oprirea negocierilor directe Israel–Liban, o poziție care poate complica continuarea armistițiului început în aprilie , potrivit The Jerusalem Post . Într-un mesaj scris adresat membrilor grupării, Qassem a spus că Hezbollah „nu se va preda” și a cerut ca Libanul să se retragă din formatul actual de discuții. Qassem a susținut că negocierile directe care au dus la încetarea focului intrată în vigoare pe 16 aprilie „avantajează doar Israelul” și ar presupune „concesii gratuite” din partea guvernului libanez. În schimb, el a cerut trecerea la negocieri indirecte, argumentând că astfel „puterea este în mâinile negociatorului libanez”. Publicația notează că aceste discuții sunt programate să continue în această săptămână. Ce urmărește Hezbollah, potrivit lui Qassem În același mesaj, liderul Hezbollah a afirmat că gruparea rămâne „pe câmpul de luptă” și că Libanul nu va reveni la situația de dinainte de 2 martie. El a acuzat Israelul și SUA că ar urmări anexarea Libanului ca parte a unui proiect de „Israel Mare” și a spus că „oricât de mari ar fi sacrificiile, ele sunt mai mici decât costul capitulării”. Qassem a indicat că autoritățile libaneze sunt responsabile pentru negocierea obiectivelor „suverane” ale Libanului și a spus că Hezbollah este dispus să coopereze pentru atingerea a cinci ținte: oprirea atacurilor israeliene; retragerea completă a prezenței IDF din Liban și desfășurarea armatei libaneze în zona sudică a râului Litani; eliberarea prizonierilor; întoarcerea tuturor persoanelor strămutate la casele lor; reconstrucția. Totodată, Qassem a mulțumit Iranului și a afirmat că acordul SUA–Iran, care ar fi inclus o încetare a focului în Liban, a fost „una dintre cele mai puternice cărți” ale Hezbollah pentru a opri „agresiunea israeliană”. Contextul diplomatic: presiuni asupra Israelului și o nouă rundă de discuții Separat, președintele Libanului, Joseph Aoun , a cerut Statelor Unite să pună presiune pe Israel pentru încetarea focului și oprirea demolărilor de locuințe în sudul Libanului, potrivit unui comunicat al președinției libaneze citat în material. Aoun a discutat subiectul cu ambasadorul SUA la Beirut, Michel Issa, iar cei doi au trecut în revistă evoluțiile legate de o a treia rundă de discuții care ar urma să aibă loc la Washington între reprezentanți guvernamentali libanezi și israelieni. Reuters a contribuit la acest material, mai notează publicația. [...]
Discuțiile din UE despre un negociator cu Rusia pentru Ucraina se mută spre un nume cu greutate, Angela Merkel , pe fondul presiunii ca viitorul mediator să aibă legitimitate largă în Europa, inclusiv în Est și în statele baltice, potrivit Mediafax , care citează Der Spiegel. Publicația germană scrie că, în cercurile politice din Germania, se discută ideea ca fostul cancelar Angela Merkel să fie un mediator potrivit în negocierile dintre Rusia și Ucraina. Argumentele invocate sunt că Merkel vorbește rusa, îi cunoaște personal pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski și pe președintele rus Vladimir Putin și, fiind retrasă din prim-plan în ultimii ani, ar putea avea o poziție mai obiectivă față de conflict. Contextul discuțiilor este propunerea lui Vladimir Putin ca fostul cancelar Gerhard Schröder să fie mediator, ceea ce a declanșat în Uniunea Europeană dezbateri intense despre posibile negocieri. Der Spiegel notează că, după „experiența nefericită” a medierii SUA, UE ar vrea de această dată să participe direct la discuții. Kaja Kallas , șefa diplomației europene, a criticat ideea ca Moscova să influențeze alegerea persoanei care ar urma să medieze. Ea a spus că „nu ar fi foarte inteligent” să fie lăsat Kremlinul să dicteze candidatul pentru negocieri. Miza politică: acceptul Europei de Est și al statelor baltice Președintele Conferinței de Securitate de la Munchen, Wolfgang Ischinger, a avertizat că, indiferent cine va fi ales, mediatorul trebuie să obțină „o aprobare largă la nivel european, în special din partea Europei de Est și a țărilor baltice”. Der Spiegel amintește că Merkel a fost criticată în trecut de Polonia și de statele baltice pentru susținerea proiectului gazoductului Nord Stream 2. Totodată, ea a avut un rol important în acordurile de la Minsk din 2014 și 2015, care nu au împiedicat invazia rusă din 2022. Poziția Angelei Merkel: fără solicitare oficială, fără refuz explicit Biroul fostului cancelar a declarat pentru Der Spiegel că „nu au primit nicio solicitare” privind un rol de mediator. Întrebat dacă Merkel ar putea accepta o astfel de poziție, biroul ei nu a oferit „niciun răspuns negativ”, potrivit aceleiași surse. [...]
Iranul ridică miza nucleară cu o amenințare de îmbogățire la 90% , un nivel asociat utilizării militare, ceea ce complică orice scenariu de armistițiu și crește presiunea asupra SUA și Israelului să obțină controlul asupra stocurilor existente, potrivit Adevărul . Avertismentul a fost transmis de Ebrahim Rezaei , purtătorul de cuvânt al Comisiei parlamentare pentru securitate națională și politică externă din Iran. El a spus că, în cazul unui nou atac, Teheranul ar putea lua în calcul îmbogățirea uraniului până la 90%, subiect care „va fi analizat în parlament”. De ce contează: pragul de 90% și stocurile deja existente În material se arată că Iranul nu ar fi predat încă peste 400 de kilograme de uraniu îmbogățit până la 60%, iar publicația britanică The Guardian notează că trecerea de la 60% la 90% ar fi „un pas tehnic relativ mic”. În termeni practici, asta înseamnă că miza negocierilor nu mai este doar oprirea îmbogățirii, ci și ce se întâmplă cu materialul deja produs. Donald Trump este citat spunând că unul dintre obiectivele centrale ale SUA în confruntarea cu Iranul a fost prevenirea dezvoltării unei arme nucleare de către Teheran. Poziția Israelului: oprire completă și „scoaterea” materialului din Iran Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că războiul cu Iranul va continua atât timp cât țara deține stocuri de uraniu puternic îmbogățit și cât timp există situri de îmbogățire care nu au fost demontate. „Nu s-a terminat, pentru că mai există material nuclear – uraniu îmbogățit – care trebuie scos din Iran. Mai există situri de îmbogățire care trebuie demontate” Întrebat cum ar trebui îndepărtat materialul, Netanyahu a descris o abordare directă: „Strategia este simplă: intri și îl iei. Consider că acest lucru poate fi realizat fizic. Nu este o problemă, ci o misiune de o importanță vitală” Ce se discută în culise: diluare și transfer într-o țară terță Iranul nu a confirmat public că ar renunța la uraniu, susținând că are dreptul să îmbogățească material nuclear și că programul său are exclusiv scopuri pașnice. Totuși, potrivit a doi oficiali regionali citați de Associated Press, Teheranul ar fi propus diluarea unei părți din uraniul puternic îmbogățit și transferarea restului într-o țară terță. Rusia și-ar fi exprimat anterior disponibilitatea de a prelua acest material, iar oficialii citați au vorbit sub protecția anonimatului, invocând sensibilitatea negocierilor diplomatice. În același context, Adevărul amintește o declarație recentă a lui Trump, potrivit căreia Iranul ar fi fost inițial dispus să permită accesul SUA pentru extragerea uraniului puternic îmbogățit, dar ar fi renunțat ulterior la această prevedere în cea mai recentă propunere de armistițiu. [...]
Ucraina cere UE să medieze un „ armistițiu aeroportuar ” care ar reduce blocajele din aviație , într-un moment în care atacurile cu drone provoacă tot mai des opriri ale activității pe aeroporturile rusești și mențin închis spațiul aerian ucrainean, potrivit Digi24 . Ministrul ucrainean de externe, Andrei Sibiga , a propus ca Uniunea Europeană să contribuie la un acord cu Rusia pentru renunțarea reciprocă la atacurile asupra aeroporturilor. Ideea a fost prezentată la reuniunea miniștrilor de externe ai statelor UE, la Bruxelles, iar conceptul vizează o încetare a loviturilor asupra infrastructurii aeroportuare de ambele părți. De ce contează: impact operațional direct în transportul aerian Sibiga a argumentat că procesul diplomatic „sub egida SUA” a încetinit și că președintele rus Vladimir Putin nu ar da semne că ar fi dispus să accepte un acord de pace cuprinzător. În acest context, Kievul consideră că Europa ar avea nevoie de „un nou rol” în negocieri, fără ca asta să însemne înlocuirea Statelor Unite. „Poate că vom încerca să ajungem la așa-numita «armistițiu aeroportuar»”, a declarat Andrei Sibiga, explicând că ar însemna încetarea reciprocă a atacurilor asupra aeroporturilor. Miza este una pragmatică: potrivit ministrului, Rusia ar putea fi interesată de o astfel de înțelegere deoarece marile aeroporturi rusești se confruntă tot mai des cu întreruperi ale activității din cauza atacurilor cu drone, ceea ce se traduce în întârzieri, anulări și aglomerări în terminale. Ce ar urma să facă UE Conform aceleiași surse, partenerii europeni ar putea crea „o platformă separată” sau „un grup special” pentru a discuta acest format. Sibiga a mai spus că președintele Volodîmîr Zelenski ar fi discutat deja ideea cu unii lideri europeni. Ministrul a insistat că inițiativa ar trebui să fie complementară eforturilor SUA, nu o alternativă: „Aceasta ar trebui să fie o direcție complementară — nu una care să înlocuiască sau să fie alternativă”, a spus șeful diplomației ucrainene. Context: spațiul aerian ucrainean rămâne închis, iar Rusia are opriri repetate Ucraina și-a închis oficial spațiul aerian pentru aviația civilă pe 24 februarie 2022, după declanșarea invaziei pe scară largă, iar zborurile regulate de pasageri nu mai operează în țară. În Rusia, opririle temporare ale activității aeroporturilor au devenit recurente pe fondul atacurilor cu drone, cu efecte în lanț asupra traficului aerian. Digi24 citează date publicate de „Kommersant”, pe baza calculelor „AlfaStrakhovanie”, potrivit cărora în 2025 peste 4,5 milioane de ruși s-au confruntat cu întârzieri ale zborurilor de trei ore sau mai mult, principalul motiv fiind restricțiile impuse din cauza amenințării dronelor. Publicația mai notează că, în zilele de 5 și 6 iulie ale anului trecut, un episod de perturbare majoră — cu „câteva sute” de zboruri anulate și aproximativ 2.000 amânate — ar fi putut costa companiile aeriene aproximativ 20 de miliarde de ruble, potrivit declarațiilor oferite „Kommersant” de reprezentanți ai transportatorilor și experți. În luna mai a acestui an, în aeroporturile din Moscova, în decurs de câteva zile, au fost întârziate sau anulate aproape 3.000 de zboruri din cauza atacurilor cu drone, iar pasagerii au petrecut „zile întregi” în terminale. În acest cadru, „armistițiul aeroportuar” este prezentat ca o soluție limitată, cu țintă operațională, care ar putea reduce presiunea imediată asupra transportului aerian, chiar dacă nu ar echivala cu un acord de pace mai amplu. [...]
Austria își înăsprește controlul spațiului aerian , după ce Eurofighter-urile au fost ridicate de la sol două zile la rând pentru a identifica avioane militare americane suspectate că au încălcat regulile de survol, potrivit Focus . Episodul are o miză de reglementare și politică: Viena transmite că aplică strict condițiile de autorizare, invocând inclusiv neutralitatea. Conform relatării preluate de publicație din ziarul elvețian 20 Minuten, alertele au avut loc duminică și luni, când avioane Eurofighter ale forțelor aeriene austriece au decolat pentru a identifica aeronave ale Forțelor Aeriene ale SUA, în contextul unor posibile încălcări ale spațiului aerian. Ce s-a întâmplat în cele două zile Purtătorul de cuvânt al armatei austriece, Michael Bauer, a declarat că în ambele cazuri ar fi fost vorba despre aeronave PC-12 cu propulsie turbopropulsor (Turboprop), aparținând armatei americane. Potrivit 20 Minuten, duminică două astfel de avioane ar fi survolat zona Totes Gebirge din Austria Superioară fără autorizația necesară de survol. Eurofighter-urile austriece au interceptat aeronavele, care ulterior s-ar fi întors și ar fi revenit la München. Pentru incidentul de luni, Bauer a spus că nu este încă limpede dacă avioanele americane aveau de această dată aprobările necesare. Eventualele consecințe ale unei încălcări ar urma să fie gestionate „pe cale diplomatică”, potrivit aceleiași surse. De ce contează: reguli mai stricte de survol și semnal politic Materialul plasează aceste interceptări în contextul unei politici mai restrictive a Vienei privind survolurile militare americane. La începutul lunii aprilie, Austria ar fi refuzat survolul unor aeronave americane asociate cu conflictul cu Iranul, relatează Politico . În același context, vicecancelarul Andreas Babler a scris că austriecii nu vor să aibă „nimic de-a face cu politica haosului a lui Trump și cu războiul său” și a adăugat mesajul „Nu războiului”, potrivit Politico. Tot atunci, purtătorul de cuvânt Michael Bauer a confirmat pentru Politico că Austria a respins cereri de survol pentru aeronave americane „direct legate de conflictul cu Iranul”, afirmând că solicitările „au fost respinse de la început”. Context operațional: ce sunt aeronavele PC-12 în utilizare militară Potrivit informațiilor citate de Focus, PC-12 sunt folosite în principal pentru misiuni de recunoaștere și supraveghere și, în unele cazuri, de structuri precum AFSOC (componentă de operațiuni speciale). Mai rar, pot fi utilizate ca relee de comunicații aeropurtate sau pentru transport. În acest moment, pentru incidentul de luni rămâne neclar dacă a existat sau nu o încălcare a regulilor de survol, iar clarificările ar urma să se facă pe canal diplomatic, conform declarațiilor citate. [...]
