Știri
Știri din categoria Politică
Donald Trump i-a transmis un mesaj de susținere lui Viktor Orbán la CPAC Hungary, potrivit G4Media. Mesajul a fost prezentat în cadrul conferinței conservatorilor organizate la Budapesta, ajunsă la a cincea ediție.
Evenimentul l-a avut ca principal vorbitor pe premierul ungar, care a susținut că Bruxelles-ul ar interveni „în mod deschis” în alegerile din Ungaria. La conferință au participat, ca invitați, președintele Argentinei, Javier Milei, fostul prim-ministru polonez Mateusz Morawiecki și Alice Weidel, copreședinta partidului german AfD, scrie agenția MTI, citată de portalul HVG, conform relatării din G4Media.
În mesajul său, Trump a afirmat că îl sprijină pe Orbán înaintea alegerilor parlamentare programate în aprilie și l-a descris drept un „lider puternic”, lăudându-i politicile privind granițele și suveranitatea.
„Se bucură de sprijinul meu deplin și necondiționat”, a spus Trump, adăugând că îl consideră pe premierul maghiar un lider puternic.
Tot în contextul conferinței, premierul ceh Andrej Babis și-a anulat participarea în ultimul moment, însă a intervenit ulterior printr-un mesaj video, în care a vorbit despre miza alegerilor din Ungaria. De asemenea, prim-ministrul Georgiei, Irakli Kobakhidze, a ținut un discurs în favoarea lui Orbán, insistând pe tema apărării suveranității în raport cu birocrația Uniunii Europene.
Viktor Orbán a folosit, la rândul său, o retorică axată pe migrație și identitate, susținând că „cenzura progresistă” s-ar fi încheiat și lăudându-l pe Javier Milei, pe care l-a numit „starul rock al valorilor occidentale”. În intervenția sa, Orbán a făcut referiri și la Polonia și Georgia, pe care le-a prezentat drept actori relevanți în zona conservatoare europeană.
Recomandate
Nicușor Dan validează public presiunea SUA pentru creșterea cheltuielilor de apărare în NATO , într-un mesaj cu miză directă pentru bugetele naționale și pentru relația transatlantică, potrivit G4Media . Președintele României a spus, într-un interviu la un post de radio american, că Donald Trump „a avut dreptate” când a criticat dezechilibrele financiare din Alianță și a susținut ideea unei „contribuții echilibrate”. Declarațiile au fost făcute în emisiunea „ The Julie Mason Show ”, difuzată de postul american SiriusXM, unde Nicușor Dan a argumentat că, „ani de zile”, efortul pentru apărarea Europei a fost suportat disproporționat de Statele Unite. „Ani de zile SUA a suportat pentru apărarea Europei, efortul nu a fost deloc echilibrat. Cred că am făcut pași importanți la summitul din Haga de anul trecut și la cel din Ankara din acest an. România a fost printre primele țări care au fost de acord să crească cheltuielile pentru apărare. Iar acum noi am fost printre primii care am fost de acord să plătim mai mult. În NATO ar trebui să avem o contribuție echilibrată. La Ankara am fost de acord cu toții pentru asta.” Ce semnal transmite despre prioritățile României În același interviu, președintele a plasat parteneriatul strategic cu SUA în centrul agendei, indicând două direcții principale: securitatea și economia. „În primul rând, avem o lungă istorie bilaterală de încredere cu Statele Unite. În prezent, principala noastră preocupare este, în primul rând, apărarea și securitatea, iar în al doilea rând, economia”. Contextul interviului Dialogul a început într-o notă informală, moderatorul menționând că este prima dată când intervievează un președinte care este și matematician, notează publicația. [...]
Europa ar trebui să-și calibreze mesajul către Donald Trump pe ideea de „câștigător” , dacă vrea ca sprijinul Washingtonului pentru Ucraina să continue, potrivit unei analize publicate de Politico . Mesajul a fost transmis de Jonathan Martin , șeful biroului de politică americană al publicației, într-o intervenție la evenimentul Playbook Live organizat marți la Bruxelles. În logica sa, relația cu Casa Albă „nu ține de ideologie”, ci de percepția de popularitate și de apartenență la tabăra care câștigă. Martin a susținut că Trump „vrea să fie cu învingătorul” și a dat ca exemplu relația cordială a președintelui cu Zohran Mamdani, primarul de stânga al New York-ului, sugerând că Trump ar fi mai puțin interesat de compatibilitatea politică și mai mult de imaginea publică a interlocutorilor. În această cheie, miza pentru liderii europeni ar fi să-l convingă pe Trump că Rusia și Vladimir Putin sunt pe o traiectorie de pierdere, iar Ucraina este „în ascensiune” pe câmpul de luptă. Martin a indicat, ca elemente de narațiune, ideea că Ucraina ar fi stăpânit mai bine tehnologia dronelor și că Rusia ar suferi pierderi mari. De ce contează pentru Europa Dacă această interpretare este corectă, ea sugerează o consecință practică pentru diplomația europeană: menținerea sprijinului american ar depinde, cel puțin parțial, de felul în care este „vândută” evoluția războiului către Trump — mai degrabă ca o poveste despre momentum și victorie decât ca un argument de principiu despre valori și alianțe. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre măsuri concrete sau decizii iminente ale administrației americane, analiza rămâne la nivel de recomandare de comunicare politică: Europa ar trebui să insiste pe semnalele de avantaj ale Ucrainei și pe costurile crescânde pentru Rusia, pentru a se încadra în preferința declarată a lui Trump de a fi asociat cu „câștigătorii”. [...]
Blocajul negocierilor pentru majoritate se adâncește după ce Sorin Grindeanu spune că premierul desemnat Siegfried Mureșan nu s-a prezentat la discuțiile propuse și nu a trimis nici măcar „în linii mari” un program de guvernare, potrivit Antena 3 . Liderul PSD susține că, în aceste condiții, Mureșan „nu-și dorește cu adevărat” funcția și ar trebui să-și depună mandatul. PSD condiționează susținerea de pași concreți: program și retragere din PE Grindeanu afirmă că l-a așteptat pe Mureșan atât la Camera Deputaților, cât și la sediul PSD, și că a cerut trimiterea programului de guvernare „și în format electronic”, chiar dacă nu în forma finală. În lipsa acestuia, PSD consideră că „pierde timpul” și cere scurtarea procesului. În declarația sa, liderul PSD reia ideea că premierul desemnat ar trebui să renunțe la mandatul de europarlamentar, ca „dovadă” a intenției reale de a conduce Guvernul, și susține că, fără voturile PSD, Mureșan ar trebui să-și depună mandatul. „În acest moment, este evident că domnul Siegfried Mureșan nu-și dorește să fie prim-ministru.” „Noi considerăm că pierdem timpul. Ar trebui să-și depună mandatul, dacă nu are voturile PSD.” PNL respinge întâlnirile „la sediile partidelor” și acuză PSD de dublă măsură În reacție, PNL transmite că o discuție despre susținerea parlamentară ar trebui să aibă loc în Parlament, nu la sediile partidelor. Purtătorul de cuvânt al PNL, Ionel Bogdan, acuză PSD că „inventează pretexte” pentru a evita susținerea lui Mureșan și spune că este „prematur” să se discute despre demisia din Parlamentul European înainte de votul de învestitură. PNL invocă și o „inconsecvență” în solicitarea PSD, comparând situația cu poziții și precedente menționate în declarația lui Ionel Bogdan. Ce urmează: demisie, vot în Parlament sau altă nominalizare Grindeanu indică două ieșiri din blocaj: fie Mureșan își depune mandatul și se ajunge la o nouă nominalizare, fie se intră într-o procedură care poate duce la alegeri anticipate, „dacă pică în Parlament”, cu decizia „în terenul președintelui”, după cum afirmă liderul PSD. În acest moment, din informațiile prezentate, nu este clar dacă a existat o întâlnire confirmată de ambele părți și nici când ar urma să fie prezentat un program de guvernare în format discutabil pentru negocieri. [...]
Sorin Grindeanu condiționează o eventuală preluare a Guvernului de o majoritate funcțională în Parlament , spunând că, dacă va fi desemnat premier, va urmări să formeze un cabinet care să treacă de vot și că nu va „rupe” punțile de dialog cu PNL și USR, potrivit news.ro . Mesajul are miză de stabilitate politică, în condițiile în care validarea unui guvern depinde de aritmetica parlamentară și de capacitatea de a negocia sprijin. Grindeanu a spus că se aștepta să fie desemnat deja și a indicat că, dacă se va ajunge „în acel scenariu”, va încerca să construiască o formulă guvernamentală care să obțină votul Parlamentului. Declarația a fost făcută în contextul unei întrebări despre cum ar negocia dacă ar fi desemnat de președintele Nicușor Dan . În același timp, liderul PSD a delimitat explicit o abordare de tip confruntațional față de PNL și USR, afirmând că nu va avea „atitudinea” pe care o atribuie lui Siegfried Mureșan și că nu va încerca „din primul minut” după nominalizare să rupă punțile de dialog sau să ezite asupra acceptării nominalizării. Ce urmează: decizia PSD privind votul pentru Siegfried Mureșan Întrebat ce va face PSD la votul din Parlament pentru Siegfried Mureșan, Grindeanu a spus că partidul va lua o decizie la finalul săptămânii, în Comitetul Politic Național. El a adăugat că recomandarea Biroului Permanent Național al PSD de a nu vota este „întărită” de evoluțiile din ziua respectivă, subliniind totodată că PSD nu dă „mandate imperative”, ci recomandări către grupurile parlamentare. [...]
Conflictul dintre PSD și premierul desemnat Siegfried Mureșan se mută pe terenul „disciplinei” în Parlamentul European , după ce acesta a răspuns atacurilor venite din partid invocând absențele europarlamentarului Claudiu Manda , secretar general al PSD, potrivit HotNews . Întrebat despre declarațiile Liei Olguța Vasilescu și atacurile din interiorul PSD, Mureșan a spus: „Acea importantă doamnă din PSD mai bine şi-ar trimite soţul (Claudiu Manda, secretarul general al PSD, europarlamentar, nr) la serviciu, în Parlamentul European, că nu face cinste, fiind unul dintre cei mai absenţi membri ai Parlamentului European”. Contextul politic: PSD anunță că nu votează guvernul Mureșan Publicația amintește că, luni, PSD a decis în Biroul Politic Național că nu va vota guvernul pe care îl va propune premierul desemnat. Mureșan a prezentat miercuri, la Parlament, principiile programului de guvernare pentru un cabinet PNL–USR–UDMR, conform aceleiași surse. În acest context, Sorin Grindeanu i-a cerut ulterior lui Mureșan să demisioneze din Parlamentul European, după prezentarea principiilor programului. De la ironii la acuzații de „neadevăruri” Atacurile la care a răspuns Mureșan vin după ce Lia Olguța Vasilescu afirmase la finalul lunii iunie că propunerea de premier a lui Ilie Bolojan este „un om care habar n-are cum se trăiește în România” și că românii „o să-și scrântească limba” încercând să-i pronunțe numele. Mureșan a declarat că privește atacurile „cu zâmbetul pe buze” și a susținut că PSD nu îl combate pe fond, ci recurge la „neadevăruri”, argumentând că „competenţa şi etica” ar fi fost pilonii activității sale publice. Ce urmează Din informațiile disponibile în articol nu rezultă un calendar al pașilor următori pentru votul de învestitură, însă poziția PSD de a nu susține guvernul indică o confruntare politică directă în jurul formării cabinetului propus de premierul desemnat. [...]
Derapajul de limbaj al lui Siegfried Mureșan riscă să tensioneze chiar negocierile pentru un viitor guvern , după ce europarlamentarul PNL i-a transmis Olguței Vasilescu „mai bine și-ar trimite soțul la serviciu”, potrivit HotNews . Declarația a fost făcută la Palatul Parlamentului, la București, în 23 septembrie 2026, în cadrul unor declarații de presă susținute de premierul desemnat și de Mureșan. Atac „la familii”, într-un moment de construcție politică Mesajul lui Mureșan către Vasilescu este prezentat ca un atac „la familii”, într-un context în care acesta ar urmări să construiască o majoritate și un guvern. În material este punctată și ideea de escaladare a conflictului, formulată prin logica „dacă ei mă atacă jos, eu îi atac și mai jos”. Reacția de fond: standardul de limbaj în spațiul instituțional Textul notează, prin comparație, că „ni se face dor de Klaus Iohannis”, argumentând că fostul președinte „nu a atacat niciodată «la familii»” și a încercat să păstreze „un limbaj civilizat la nivelul instituțiilor”. În lipsa altor detalii despre reacții oficiale sau consecințe imediate, rămâne de văzut dacă episodul va influența concret discuțiile politice din jurul formării guvernului. [...]
