Știri
Știri din categoria Politică

Donald Trump i-a transmis un mesaj de susținere lui Viktor Orbán la CPAC Hungary, potrivit G4Media. Mesajul a fost prezentat în cadrul conferinței conservatorilor organizate la Budapesta, ajunsă la a cincea ediție.
Evenimentul l-a avut ca principal vorbitor pe premierul ungar, care a susținut că Bruxelles-ul ar interveni „în mod deschis” în alegerile din Ungaria. La conferință au participat, ca invitați, președintele Argentinei, Javier Milei, fostul prim-ministru polonez Mateusz Morawiecki și Alice Weidel, copreședinta partidului german AfD, scrie agenția MTI, citată de portalul HVG, conform relatării din G4Media.
În mesajul său, Trump a afirmat că îl sprijină pe Orbán înaintea alegerilor parlamentare programate în aprilie și l-a descris drept un „lider puternic”, lăudându-i politicile privind granițele și suveranitatea.
„Se bucură de sprijinul meu deplin și necondiționat”, a spus Trump, adăugând că îl consideră pe premierul maghiar un lider puternic.
Tot în contextul conferinței, premierul ceh Andrej Babis și-a anulat participarea în ultimul moment, însă a intervenit ulterior printr-un mesaj video, în care a vorbit despre miza alegerilor din Ungaria. De asemenea, prim-ministrul Georgiei, Irakli Kobakhidze, a ținut un discurs în favoarea lui Orbán, insistând pe tema apărării suveranității în raport cu birocrația Uniunii Europene.
Viktor Orbán a folosit, la rândul său, o retorică axată pe migrație și identitate, susținând că „cenzura progresistă” s-ar fi încheiat și lăudându-l pe Javier Milei, pe care l-a numit „starul rock al valorilor occidentale”. În intervenția sa, Orbán a făcut referiri și la Polonia și Georgia, pe care le-a prezentat drept actori relevanți în zona conservatoare europeană.
Recomandate

Popularitatea lui Donald Trump a coborât la 34%, cel mai scăzut nivel din actualul mandat , pe fondul percepției negative asupra conflictului cu Iranul și al nemulțumirilor legate de costul vieții, potrivit unui sondaj Reuters/Ipsos citat de News . Sondajul, realizat pe parcursul a cinci zile și încheiat luni, indică faptul că doar unul din patru americani consideră că războiul declanșat de administrația Trump a „meritat costurile”. În același timp, majoritatea respondenților se declară sceptici că armistițiul cu Teheranul va rezista. Războiul cu Iranul, perceput ca o investiție politică nereușită Concret, 24% dintre americani spun că războiul cu Iranul a meritat costurile, în timp ce jumătate afirmă că nu a meritat, iar restul nu sunt siguri, arată datele Reuters/Ipsos. Percepția asupra rezultatului strategic este, de asemenea, modestă: 23% dintre respondenți consideră că SUA sunt acum într-o poziție mai puternică față de Iran decât înainte de conflict, în timp ce aproximativ 35% cred că poziția este mai slabă, iar ceilalți spun că nu știu sau că situația e aproximativ neschimbată. Armistițiul și energia: efect rapid pe țiței, dar nu și la pompă Trump și președintele iranian Masoud Pezeshkian au semnat pe 17 iunie un acord preliminar care ar urma să redeschidă rutele de transport pentru petrol și gaze naturale blocate de conflict și să reducă presiunea economică exercitată de SUA asupra Iranului. Acordul a fost urmat de o scădere rapidă a prețurilor globale la țiței, însă, pentru majoritatea americanilor, prețul benzinei rămâne „considerabil” mai ridicat decât înainte de atacurile americano-israeliene din 28 februarie, care au declanșat războiul. Potrivit sursei, Iranul a răspuns atacului inițial cu lovituri care au blocat o cincime din comerțul mondial cu petrol și au avariat instalații energetice ale aliaților regionali ai SUA. Costul vieții și miza electorală: presiune înainte de alegerile de la jumătatea mandatului Pe lângă efectul războiului, sondajul indică o vulnerabilitate majoră pe tema costului vieții: rata de aprobare a lui Trump în această privință este de 22%, aproape de minimul din timpul președinției sale și sub nivelul predecesorului democrat Joe Biden la final de mandat, potrivit Reuters/Ipsos. Scăderea popularității ar putea avea consecințe directe pentru republicani înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului din 3 noiembrie, când își apără majoritatea din Congres. În rândul alegătorilor independenți înregistrați, doar 17% spun că ar vota candidatul republican din circumscripția lor dacă alegerile ar avea loc „astăzi”, față de 34% care ar alege candidatul democrat. Sondajul mai arată că 37% dintre americani aprobă modul în care Trump a gestionat imigrația, cel mai scăzut nivel din mandat și în scădere de la 40% în sondajul anterior. Eșantionul a inclus 1.262 de adulți din SUA, cu o marjă de eroare de 3 puncte procentuale. [...]

Președintele Nicușor Dan spune că se conturează un guvern până la finalul sesiunii parlamentare , într-un context în care partidele mai au „câteva zile” să ajungă la un acord, potrivit Știrile Pro TV . Mesajul vine pe fondul tensiunilor politice și al presiunii publice pentru formarea rapidă a unei majorități funcționale. Într-o declarație de presă la Cluj, șeful statului a indicat că, din anunțurile publice făcute de partide, „se întrevede șansa unui guvern”, exprimând speranța ca înțelegerea să fie închisă până la sfârșitul sesiunii parlamentare. Nicușor Dan a plasat explicit responsabilitatea negocierii la nivelul formațiunilor politice: „E mingea la ei acum”. Tot la Cluj, președintele a spus că revine vineri la București și că este disponibil pentru discuții dacă va fi nevoie. Declarațiile au fost făcute după o discuție privată cu organizatorii conferinței Techsylvania . Mesaj către criticii din societatea civilă: „Pasul 1” poate afecta „pasul 2” În același context, Nicușor Dan a reacționat la observația unei jurnaliste potrivit căreia o parte din societatea civilă din care a făcut parte „se întoarce” acum împotriva sa. Președintele a susținut că deciziile sale sunt luate „pentru binele României” și a insistat asupra ideii de prudență în succesiunea măsurilor. „Uneori e mai greu să distingi între pasul 1, pasul 2, pasul 3. Uneori e foarte tentant să faci un gest în pasul 1 care are consecinţe negative în pasul 2.” El a adăugat că înțelege „foarte bine responsabilitatea mandatului” și a invocat „o istorie de 20 de ani” pentru a-și susține credibilitatea în luarea deciziilor. Materialul Știrile Pro TV are ca sursă Agerpres. [...]

Oprirea neanunțată a lui Nicușor Dan la Cluj, în drum spre Polonia, a fost folosită pentru a pune pe agendă tema apărării anti-dronă și a întăririi capabilităților la Marea Neagră , într-un context regional dominat de riscurile de securitate dinspre Rusia, potrivit Adevărul . Președintele a publicat joi, 25 iunie, fotografii cu tinerii care l-au întâmpinat la Cluj-Napoca, înainte de plecarea spre Gdańsk (Polonia), unde urmează să participe la Summitul Flancului Estic . În mesajul postat pe X, Nicușor Dan a descris oprirea ca fiind una scurtă și a menționat „entuziasmul tinerilor” din oraș. Ce a spus președintele despre miza summitului În discuția cu jurnaliștii prezenți la Cluj, șeful statului a legat deplasarea de subiecte de apărare și de poziționarea României în cadrul formatului regional: „E important pentru România, pentru că e vorba de protecția față de drone și față de amenințări în general din partea Rusiei și e important pentru noi să subliniem că trebuie să aducem capabilități și în sud și în special la Marea Neagră.” Nicușor Dan a precizat că se află „în drum spre Polonia” pentru întâlnirea Summitului Flancului Estic, iar oprirea la Cluj a fost făcută și pentru o cină cu organizatorii Techsylvania . O vizită în afara agendei oficiale, cu componentă de tehnologie și business Conform aceleiași surse, președintele a ajuns la Cluj-Napoca miercuri seară, în jurul orei 21:00, cu o aeronavă militară C-27J Spartan, după participarea la recepția organizată de Ambasada Statelor Unite. Vizita nu a fost inclusă în agenda oficială. La Cluj, Nicușor Dan a petrecut aproape o oră făcând fotografii cu susținătorii, majoritatea tineri, și a avut o întâlnire informală (inclusiv o cină) cu organizatorii Techsylvania, despre „inovație, antreprenoriat” și oportunități pentru România „în economia viitorului”. Ce urmează Nicușor Dan urmează să participe joi, 26 iunie, la a doua reuniune a Summitului Flancului Estic (Formatul Helsinki), organizată la Gdańsk, Polonia, mai notează publicația. Pentru context suplimentar despre discuțiile cu presa, Adevărul a relatat separat aici , iar despre reuniunea de la Gdańsk aici . [...]

Sorin Grindeanu spune că a încasat integral cei 450.000 de euro (aprox. 2,3 milioane lei) pentru vila din Giroc, după o plată eșalonată pe peste 40 de luni , într-un caz care ridică din nou întrebări despre transparența fluxurilor de bani în declarațiile de avere ale demnitarilor, în condițiile în care sumele încasate în tranșe nu apar la secțiunea „conturi”, potrivit HotNews . Grindeanu a afirmat miercuri, la Palatul Parlamentului, la scurt timp după ce conducerea PSD l-a propus în unanimitate pentru funcția de premier, că „casa a fost vândută” și că „contractul este încheiat”, fără să detalieze momentul încasării ultimei tranșe. Vânzare începută în 2022, finalizată abia în 2026 În declarațiile de avere din anii trecuți, liderul PSD menționa o casă în comuna Giroc (județul Timiș), de 205 mp, construită în 2007. Actele pentru vânzare au fost semnate în septembrie 2022. În documentele publicate pe site-ul Camerei Deputaților, în iunie 2023, Grindeanu arăta că exista o promisiune bilaterală de vânzare-cumpărare până la 31 decembrie 2023, pentru 450.000 de euro, cu plata în două tranșe. Plata integrală nu a fost făcută la termen, iar Grindeanu a rămas în locuință și după 31 decembrie 2023, deoarece cumpărătorul nu achitase întreaga sumă. Potrivit unor surse politice citate de HotNews, ultima rată ar fi fost plătită în „primăvara lui 2026”. Intervalul dintre semnarea actelor (septembrie 2022) și ultima plată depășește 40 de luni, perioadă în care familia Grindeanu a locuit în casă, dar a beneficiat și de banii din tranșele deja plătite. Cumpărătorul este Petru Stanoia, om de afaceri din Caraș-Severin, cu afaceri în Austria. Contactat de HotNews pe 3 aprilie 2026, acesta a spus: „Am cumpărat casa, nu trebuie să vă dau dumneavoastră raportul”. Banii și declarațiile de avere: ce se vede și ce nu se mai vede public HotNews notează că tranșele încasate între 2023 și 2026 nu se regăsesc în declarațiile de avere la secțiunea conturi. În plus, în declarația depusă la 17 ianuarie 2025, casa din Giroc apărea încă în patrimoniu, la fel și în declarația din iunie 2025, ceea ce indica faptul că imobilul nu fusese încă înstrăinat la acele momente. Publicația amintește că declarația de avere din iunie 2026 a fost depusă la Agenția Națională de Integritate, dar nu mai este publică, în urma deciziei Curții Constituționale din mai 2025. În declarația de avere din iunie 2025, Grindeanu a menționat și o donație către tatăl său, Nicolae Grindeanu, în valoare de 300.000 de lei. Tot din declarațiile de avere citate de HotNews: în iunie 2024 apare un împrumut acordat unei persoane fizice, de 545.000 de lei, care nu mai figurează în declarația din iunie 2025 (posibil să fi fost restituit, potrivit interpretării din articol); în iunie 2024 apare și vânzarea unui autoturism cu 60.000 de euro (aprox. 306.000 lei), sumă care nu se regăsește ulterior în conturile declarate. O nouă casă, de 700 mp, în Dumbrăvița În paralel, Grindeanu își construiește o altă locuință, de 700 mp, în comuna Dumbrăvița (Timiș). Potrivit G4Media, imobilul ar fi fost proiectat de Addicted Evolution SRL, firmă care s-a numit până în 2022 Nordis Arhitectură și ar avea acționari comuni cu Nordis Grup. Grindeanu a declarat pentru G4Media că „nu am contract cu nicio firmă din grupul Nordis sau afiliat acestuia”, precizând că are „doi antreprenori generali” care se ocupă de construcție și că este posibil ca aceștia să fi contractat servicii de la firma menționată. Terenul pentru casa din Dumbrăvița apare ca fiind cumpărat de soția sa, Mihaela Grindeanu, în 2022, și are 1.420 mp. HotNews mai notează că aceasta a moștenit în 2023 două terenuri (în total puțin peste 3.000 mp) și o casă de 147 mp în județul Timiș. [...]

George Simion reclamă o posibilă implicare a Administrației Prezidențiale în negocierile pentru învestirea Guvernului Veștea , susținând că a fost sunat în seara votului din Parlament de un consilier prezidențial care i-ar fi transmis că „e un lucru bun ca voi să votați”, potrivit G4Media . Miza politică a afirmației este că ar sugera un canal informal de influențare a votului, într-un moment în care guvernul nu a obținut majoritatea necesară. Declarația a fost făcută de liderul AUR într-o emisiune „ Marius Tucă Show ” de la Gandul.ro. Simion a spus că apelul ar fi venit la ora 21:15, în ziua votului pentru învestirea Guvernului Veștea, dar că interlocutorul „nu a confirmat în vreun fel” că președintele Nicușor Dan ar fi fost de acord ca AUR să fie „parte a puterii”. Ultimatumul către președinte și mesajele „dinspre palatele puterii” În aceeași intervenție, Simion a susținut că, înainte de vot, ar fi primit „zeci de telefoane” de la persoane care pretindeau conexiuni la „palatele Cotroceni, Victoria” și care ar fi transmis că „Nicușor vrea ca voi să votați acest guvern”. El a afirmat că a cerut „clarificări” până la ora 21:30, invocând declarații anterioare ale președintelui potrivit cărora nu ar fi fost de acord cu un guvern care să includă AUR sau să depindă de voturile AUR. Simion a mai spus că, în opinia sa, se dorea susținerea „pe degeaba”, fără ca AUR să fie parte a guvernării. Ce lipsește din relatare și ce urmează Simion nu a precizat numele consilierului prezidențial despre care spune că l-a sunat, iar moderatorul emisiunii nu i-ar fi cerut această informație. În seara votului, Simion le-a cerut parlamentarilor AUR să părăsească sala de plen, pe care a numit-o „sala trădării”. Guvernul Veștea nu a primit voturile necesare pentru învestitură. G4Media notează că a solicitat Administrației Prezidențiale un punct de vedere privind afirmațiile liderului AUR și că va reveni cu răspunsul. [...]

Acuzațiile privind direcționarea de voturi în interiorul PSD redeschid discuția despre integritatea procesului electoral și despre rolul „consultanților” în decizii politice , după ce primarul Buzăului, Constantin Toma, a descris un mecanism de mobilizare pentru candidatul AUR George Simion la prezidențialele din 2024, potrivit HotNews . Într-un interviu la Recorder, în emisiunea „ Outsider Politic ”, Toma a spus că, înainte de scrutin, lideri PSD ar fi cerut organizațiilor din teritoriu să „aducă voturi” pentru George Simion în primul tur, astfel încât acesta să intre în turul doi cu Marcel Ciolacu. Primarul afirmă că întâlnirea ar fi avut loc la Vila Lac , în cadrul unei ședințe a Consiliului Politic Național, la care ar fi fost chemate 33 de organizații. Ce susține Constantin Toma că s-a decis la Vila Lac Potrivit relatării lui Toma, solicitarea ar fi fost transmisă de Paul Stănescu, în prezența altor lideri ai partidului, inclusiv Sorin Grindeanu, Marian Neacșu, Marcel Ciolacu. Primarul a descris o „temă” dată pe județe și localități, cu ținte de voturi, inclusiv la nivelul primarilor. În același context, Toma a afirmat că ideea ar fi venit „de la consultanți” și a indicat numele sociologului Marius Pieleanu, despre care spune că „așa se vorbește” că ar fi propus strategia, pe baza unor sondaje care ar fi arătat că Ciolacu ar fi avut șanse mai bune într-o finală cu Simion decât cu Elena Lasconi. Reacția lui Marius Pieleanu: „un fake uriaș” Marius Pieleanu a respins acuzațiile și a calificat afirmațiile primarului drept „fake news”, într-o declarație pentru „Știrile Zilei” de la Recorder. „E o mare prostie. Un fake uriaș. Și să-i fie rușine domnului Toma dacă a putut să spună… Om serios, rușine să-i fie!” Context: discuția despre „voturi date” lui Simion și rezultatul din 2024 Subiectul direcționării de voturi către George Simion a mai apărut public și în ianuarie 2025, într-un video postat de Marcel Ciolacu pe TikTok , în care Alfred Simonis îi spune că „toți i-am dat” voturi lui Simion. Ciolacu a susținut ulterior că discuția a fost o glumă, în timp ce purtătorul de cuvânt al PSD, Lucian Romașcanu, a vorbit despre „o înțelegere” a unor simpatizanți, „care s-a dovedit păguboasă”. Alegerile prezidențiale din noiembrie 2024 au fost anulate, iar Marcel Ciolacu s-a clasat pe locul trei, după Călin Georgescu și Elena Lasconi, în ceea ce HotNews notează drept cel mai slab scor al unui social-democrat în cursa pentru Cotroceni; George Simion a fost pe locul patru. De ce contează acum Relatarea lui Toma, chiar contestată, pune din nou presiune pe PSD într-un moment de tensiune internă, în care primarul Buzăului s-a poziționat public împotriva conducerii și a demisionat din funcțiile de conducere din partid, rămânând însă membru. În lipsa unor probe prezentate în material, acuzațiile rămân la nivel de declarații contradictorii, dar reîncălzesc tema intervențiilor politice în arhitectura competiției electorale și a influenței consultanților în decizii cu miză națională. [...]