Știri
Știri din categoria Politică
Donald Trump i-a transmis un mesaj de susținere lui Viktor Orbán la CPAC Hungary, potrivit G4Media. Mesajul a fost prezentat în cadrul conferinței conservatorilor organizate la Budapesta, ajunsă la a cincea ediție.
Evenimentul l-a avut ca principal vorbitor pe premierul ungar, care a susținut că Bruxelles-ul ar interveni „în mod deschis” în alegerile din Ungaria. La conferință au participat, ca invitați, președintele Argentinei, Javier Milei, fostul prim-ministru polonez Mateusz Morawiecki și Alice Weidel, copreședinta partidului german AfD, scrie agenția MTI, citată de portalul HVG, conform relatării din G4Media.
În mesajul său, Trump a afirmat că îl sprijină pe Orbán înaintea alegerilor parlamentare programate în aprilie și l-a descris drept un „lider puternic”, lăudându-i politicile privind granițele și suveranitatea.
„Se bucură de sprijinul meu deplin și necondiționat”, a spus Trump, adăugând că îl consideră pe premierul maghiar un lider puternic.
Tot în contextul conferinței, premierul ceh Andrej Babis și-a anulat participarea în ultimul moment, însă a intervenit ulterior printr-un mesaj video, în care a vorbit despre miza alegerilor din Ungaria. De asemenea, prim-ministrul Georgiei, Irakli Kobakhidze, a ținut un discurs în favoarea lui Orbán, insistând pe tema apărării suveranității în raport cu birocrația Uniunii Europene.
Viktor Orbán a folosit, la rândul său, o retorică axată pe migrație și identitate, susținând că „cenzura progresistă” s-ar fi încheiat și lăudându-l pe Javier Milei, pe care l-a numit „starul rock al valorilor occidentale”. În intervenția sa, Orbán a făcut referiri și la Polonia și Georgia, pe care le-a prezentat drept actori relevanți în zona conservatoare europeană.
Recomandate
Noul președinte al Columbiei promite o ofensivă împotriva narco-terorismului, cu efecte directe asupra securității și economiei , potrivit Al Jazeera . Politicianul de dreapta Abelardo De La Espriella a preluat funcția după ce a câștigat la limită turul doi al alegerilor prezidențiale din iunie. Miza imediată a noului mandat este una operațională: De La Espriella spune că va „zdrobi” narco-terorismul și că va aborda simultan problemele de securitate și traficul de droguri, într-un context în care aceste fenomene au impact direct asupra stabilității interne și a activității economice. În paralel, noul președinte își asumă și gestionarea „provocărilor economice”, fără ca materialul să ofere detalii despre măsuri concrete sau ținte. Din informațiile disponibile, mesajul central este că agenda de securitate va fi tratată ca prioritate, cu potențiale consecințe asupra mediului de afaceri și a investițiilor, în funcție de modul în care vor evolua riscurile și costurile asociate. Repoziționare externă: apropiere de SUA și de Donald Trump Al Jazeera notează că De La Espriella vrea să aducă Columbia „mai aproape” de Statele Unite și de Donald Trump. O astfel de repoziționare poate influența cooperarea pe teme de securitate și antidrog, dar și relațiile economice, în funcție de direcția concretă a politicilor bilaterale. Materialul nu precizează calendarul sau instrumentele prin care noua administrație intenționează să își implementeze promisiunile, iar amploarea schimbărilor va depinde de primele decizii de guvernare după instalare. [...]
Administrația Trump introduce un tarif de 15% la importurile de polisiliciu , o mișcare cu efect direct asupra costurilor și lanțurilor de aprovizionare din industria solară și a semiconductorilor, potrivit Politico . Ordinul vizează o materie primă considerată „componentă-cheie” pentru panouri solare și cipuri, într-un context în care Washingtonul încearcă să reducă dependența de China. Măsura anunțată de președintele Donald Trump se aplică polisiliciului importat și produselor derivate și include, pe lângă tariful de 15%, și stabilirea unor prețuri minime pentru importuri de polisiliciu, lingouri și plachete (wafers), celule solare și module solare. În practică, combinația dintre taxă și praguri minime de preț poate împinge în sus costul materialelor pentru companiile care se bazează pe importuri. Un element cu miză operațională este calendarul: directiva nu intră în vigoare decât pe 4 decembrie, adică după alegerile de la mijloc de mandat din noiembrie și după un summit planificat în septembrie între Trump și liderul chinez Xi Jinping. Politico notează că administrația se confruntă, simultan, cu nemulțumiri ale alegătorilor legate de prețuri și cu negocieri comerciale fragile cu China. Ce include ordinul și cum încearcă să limiteze „stocarea” înainte de intrarea în vigoare Pe lângă tarife și prețuri minime, ordinul conține o clauză menită să împiedice companiile să își facă stocuri până în decembrie. Documentul autorizează Customs and Border Protection (agenția americană de control la frontieră) să restricționeze importurile dacă suspectează că un importator încearcă să evite taxele mai mari care urmează să se aplice. În cadrul anunțului de la Casa Albă, secretarul Comerțului, Howard Lutnick, a susținut că măsura ar urma să stimuleze producția internă: „Asta va aduce lanțul de aprovizionare aici. Avem industria aici, e prea mică și va exploda.” De ce contează: presiune pe solar, cu justificare de securitate și cipuri Polisiliciul este folosit atât în semiconductori, cât și în panouri solare, fiind relevant pentru echipamente militare și electronice de consum (telefoane, laptopuri), dar și pentru energia solară, descrisă de Politico drept cea mai rapidă sursă de energie în creștere la nivel global. Deși Casa Albă a pus accent pe impactul asupra producției interne de semiconductori — într-un moment în care SUA își dezvoltă infrastructura pentru inteligența artificială — ordinul poate avea „un impact mare” asupra industriei solare, potrivit lui Jon Toomey, președintele organizației pro-tarife Coalition for a Prosperous America. Context: investigație pe securitate națională și reacții în relația cu Beijingul Ordinul vine după o investigație a Departamentului Comerțului, lansată în iulie anul trecut, privind riscurile de securitate națională din lanțul de aprovizionare cu polisiliciu. Demersul este parte dintr-un efort mai larg de mutare a lanțurilor de aprovizionare departe de China, inclusiv în industrii precum turbinele eoliene și robotica. China are un „aproape monopol” asupra producției de polisiliciu, potrivit S&P Global, iar restricțiile americane din zone-cheie ale comerțului au atras deja reacții: Politico amintește că Beijingul a introdus, la începutul acestei săptămâni, noi controale asupra exporturilor de drone către SUA. Ce urmează, din informațiile disponibile: până la 4 decembrie, companiile vor evalua dacă își ajustează contractele și sursele de aprovizionare, în timp ce autoritățile americane pot interveni împotriva importurilor considerate tentative de evitare a viitoarelor taxe. [...]
Percepția asupra economiei se întoarce împotriva republicanilor , iar un nou sondaj indică faptul că alegătorii americani îi văd pe democrați drept „administratori mai buni ai economiei” pentru prima dată în aproape un deceniu, potrivit Euronews . Schimbarea vine pe fondul scăderii constante a ratei de aprobare pentru președintele Donald Trump și al presiunilor resimțite în bugetele gospodăriilor, alimentate de scumpirea energiei. Sondajul Reuters/Ipsos, realizat online la nivel național, arată că 42% dintre alegători ar vota un democrat la alegerile pentru Congres, în timp ce 37% ar opta pentru un republican, „în acest moment”. În paralel, ponderea americanilor care aprobă activitatea președinției a coborât la 35%, de la 37% în luna anterioară. De ce contează: economia și energia pot decide „midterms” Cercetarea leagă evaluarea lui Trump pe economie de evoluția prețurilor la energie, în contextul războiului din Iran. Sondajul analizează inclusiv efectul creșterii prețurilor la energie asupra șanselor republicanilor la alegerile intermediare din noiembrie. În același timp, este menționat impactul direct asupra gospodăriilor: finanțele familiilor au fost afectate de scumpirea benzinei, pe fondul tensiunilor din Golful Persic . Context: scăderea aprobării și miza controlului Congresului Alegerile „midterms” au loc pe 3 noiembrie și vor decide controlul asupra Congresului pentru următorii doi ani. În acest cadru, sondajul sugerează că republicanii și Trump ar pierde în fața democraților „în acest moment”, pe fondul deteriorării percepției privind administrarea economiei. Trump a justificat că a ordonat atacurile asupra Iranului pentru a destructura programul nuclear al țării, a limita capacitatea Teheranului de a ataca rivalii regionali și a crea condiții pentru răsturnarea conducerii clericale. Potrivit materialului, aceste acțiuni au fost urmate de o creștere a prețurilor benzinei cu peste 25% de la începutul războiului, din 28 februarie. Ce spune Trump despre sondaje Președintele a declarat în repetate rânduri că nu crede în aceste sondaje, susținând că nu ar fi reale. [...]
Rusia riscă o tranziție politică instabilă, fără un mecanism credibil de succesiune , iar această vulnerabilitate poate amplifica incertitudinea internă și externă atunci când Vladimir Putin va părăsi inevitabil Kremlinul, potrivit unei analize prezentate de Digi24 , care citează Foreign Affairs . Putin, în vârstă de 73 de ani, a construit în peste două decenii un regim personalist, cu puterea concentrată în jurul său și al unui cerc restrâns de aliați. Problema centrală, arată analiza, este absența unui plan concret pentru „ziua de după”, ceea ce face probabilă o succesiune negociată în grabă sau o competiție dură între elite, în locul unei tranziții ordonate. De ce contează: arhitectura formală există, dar decizia reală ar rămâne la „selectorat” Constituția Rusiei prevede alegeri de tranziție în termen de trei luni de la vacanța funcției prezidențiale, iar prim-ministrul devine președinte interimar până la scrutin. Totuși, cadrul legal nu stabilește cine se poate poziționa cu șanse reale pentru a câștiga, iar rezultatul ar depinde, cel mai probabil, de înțelegeri între un grup restrâns din interiorul sistemului – un „selectorat”, adică nucleul de persoane care controlează instituții-cheie și pot influența decisiv transferul de putere. Analiza avertizează că miza depășește persoana lui Putin: este pusă sub semnul întrebării capacitatea regimului de a gestiona o tranziție fără fracturi, într-un moment în care o parte importantă a elitei care îl înconjoară este, la rândul ei, îmbătrânită. Blocajul generațional: aliați vârstnici, pretendenți fără „rampă” instituțională Sistemul construit de Putin a menținut stabilitatea prin loialități personale, dar a exclus generațiile următoare de la politica de vârf și de la acumularea de autoritate și competențe de guvernare. În acest context, succesiunea ar putea deveni mai greu de controlat, pentru că ambițiile amânate ale unor actori mai tineri ar putea intra în conflict cu reflexele de conservare ale cercului vechi. În același timp, publicația notează că Putin a evitat constant să desemneze un succesor și să instituționalizeze un proces clar. Partidul „Rusia Unită” nu a fost construit ca mecanism de selecție a unui moștenitor, iar Constituția exclude funcția de vicepreședinte, eliminând o cale formală de „succesor desemnat”. Prim-ministrul, interimar prin Constituție, dar fără bază proprie de putere Deși prim-ministrul ar prelua interimatul, Putin ar fi ales în timp prim-miniștri fără o bază solidă de putere, pentru a nu-i putea eclipsa autoritatea. În acest cadru, actualul premier, Mihail Mișustin , este descris ca neavând o rețea proprie de susținători loiali, ceea ce i-ar îngreuna transformarea interimatului într-o victorie electorală. Singura încercare relevantă de „succesiune controlată” amintită este episodul Dmitri Medvedev: în 2008, Putin l-a susținut pentru președinție și a devenit prim-ministru, dar și-a păstrat influența și a revenit la funcția supremă în 2011, într-o mișcare cunoscută în Rusia drept „rocadă”. Ulterior, Medvedev a fost marginalizat treptat. Cercul restrâns din jurul lui Putin și riscul unei lupte interne Analiza indică faptul că Putin se sprijină pe un grup de aliați septuagenari care controlează pârghii esențiale ale statului, de la securitate la armată. Sunt menționați, între alții: Alexander Bortnikov (FSB), Serghei Narîșkin (informații externe), Alexander Bastrîkin (Comitetul de Investigații), Viktor Zolotov (Garda Națională), Serghei Șoigu (Consiliul de Securitate) și Valeri Gherasimov (Statul Major General). În acest tip de sistem, în care loialitățile și rețelele informale cântăresc mai mult decât regulile, o succesiune disputată poate degenera într-o confruntare între facțiuni, mai ales dacă actorii-cheie nu reușesc să coordoneze rapid o soluție acceptată. Precedentul istoric invocat: succesiunea după Stalin Pentru a ilustra cum funcționează, în practică, o succesiune într-un regim puternic personalizat, analiza face trimitere la perioada de după moartea lui Iosif Stalin (1953), când, deși exista o arhitectură formală, puterea reală s-a tranșat prin competiție între vârfurile sistemului, pe parcursul mai multor ani. Concluzia de fond este că, și în cazul unei plecări a lui Putin, regulile constituționale ar putea oferi doar cadrul, nu și soluția: rezultatul ar depinde de echilibrul dintre instituțiile controlate de elite și de capacitatea acestora de a evita o escaladare a rivalităților interne. [...]
Crin Antonescu pune presiune pe numirea viitorului premier, indicându-l pe ministrul Finanțelor Alexandru Nazare ca „singura soluție” pentru ieșirea din actuala criză politică, potrivit Mediafax . Declarația a fost făcută sâmbătă seară, la Antena 3 CNN, unde Antonescu a fost întrebat dacă l-ar fi numit pe Ilie Bolojan prim-ministru în cazul în care ar fi ajuns președinte. Răspunsul său a fost „Nu”, iar fostul lider liberal a susținut că a fost singurul dintre candidații aflați „la vârf” care nu a spus niciodată că îl va pune pe Bolojan premier. În același context, Antonescu a afirmat că Ilie Bolojan ar fi fost folosit în campania electorală drept „un atu electoral” de Nicușor Dan și a indicat explicit cine ar fi trebuit, în opinia sa, să fie desemnat de președinte pentru a închide criza. „Pot să vă spun și pe cine aș fi desemnat. (…) Pe cine ar fi trebuit să desemneze, în opinia mea, evident, domnul Nicușor Dan de trei luni de zile și pe cine, dacă totuși vrea să termine criza asta în mod onorabil și cu o soluție de guvernare, ar trebui să-l numească la următoarea numire, și anume pe Alexandru Nazare.” De ce îl indică pe Nazare: Finanțe, relația cu UE și negocierea în coaliție Antonescu și-a argumentat opțiunea prin profilul lui Alexandru Nazare, invocând experiența acestuia la Ministerul Finanțelor și rolul în relația cu instituțiile europene și cu creditorii. „Mie mi se pare că Nazare e singura soluție care răspunde punctelor esențiale pe care le ceri de la un prim-ministru și în situația în care ne aflăm.” Fostul lider liberal a mai spus că Nazare se află la al doilea mandat de ministru al Finanțelor și că el, nu Bolojan, „a purtat toată această comunicare” cu Comisia Europeană, instituțiile bancare și creditorii. În plus, Antonescu a invocat experiența politică „mai diversă” a lui Nazare (parlamentar, europarlamentar, ministru și la alte portofolii) și „capacitatea de a dialoga cu forțe politice”, pe care o consideră esențială într-un guvern de coaliție. Contextul politic invocat: „criză de conducere” În aceeași intervenție, Antonescu a vorbit despre o „criză de conducere” în România și a plasat „sediul problemei” la Palatul Cotroceni, în linie cu ideea că decizia de desemnare a premierului este punctul de blocaj care trebuie deblocat printr-o nouă nominalizare. [...]
Reducerea consumului cu 200–300 MW în orele de seară din ultimele zile arată că apelurile Guvernului pentru economisirea energiei au avut efect imediat, într-un context de secetă și importuri limitate, potrivit Biziday . Premierul Ilie Bolojan a spus că scăderea este vizibilă în special seara și a mulțumit „românilor, companiilor, instituțiilor” care au răspuns solicitării. Declarațiile au fost făcute vineri dimineață, la RFI, după ce premierul a cerut repetat populației, firmelor și instituțiilor să-și reducă consumul. Bolojan a precizat că, în afară de ziua cu cele mai ridicate temperaturi („alaltăieri”), „în fiecare zi” s-au înregistrat reduceri. De ce contează: seceta și importurile limitate împing spre managementul cererii Premierul a legat explicit economisirea de constrângerile din sistem: „atunci când este secetă” și „capacitatea de a importa este limitată”, „soluția de bază este să reduci consumul la nivelul la care poți asigura producția și la care se adaugă importul”. Ca ordin de mărime, el a comparat scăderea de 200–300 MW cu un consum „într-o zi normală din anul trecut” de 7.700–8.000 MW. Alte teme atinse de premier În aceeași intervenție, Bolojan a vorbit și despre: analiza rapidă a Curții Constituționale asupra legii integrității, cu posibilitatea retrimiterii la Parlament dacă un articol este declarat neconstituțional; condițiile în care PNL ar susține un viitor guvern, inclusiv unul „cu profil tehnocrat”, dacă are o susținere parlamentară stabilă și un program axat pe controlul cheltuielilor și reducerea deficitelor. [...]
