Știri
Știri din categoria Externe
Iranul ridică miza nucleară cu o amenințare de îmbogățire la 90%, un nivel asociat utilizării militare, ceea ce complică orice scenariu de armistițiu și crește presiunea asupra SUA și Israelului să obțină controlul asupra stocurilor existente, potrivit Adevărul.
Avertismentul a fost transmis de Ebrahim Rezaei, purtătorul de cuvânt al Comisiei parlamentare pentru securitate națională și politică externă din Iran. El a spus că, în cazul unui nou atac, Teheranul ar putea lua în calcul îmbogățirea uraniului până la 90%, subiect care „va fi analizat în parlament”.
În material se arată că Iranul nu ar fi predat încă peste 400 de kilograme de uraniu îmbogățit până la 60%, iar publicația britanică The Guardian notează că trecerea de la 60% la 90% ar fi „un pas tehnic relativ mic”. În termeni practici, asta înseamnă că miza negocierilor nu mai este doar oprirea îmbogățirii, ci și ce se întâmplă cu materialul deja produs.
Donald Trump este citat spunând că unul dintre obiectivele centrale ale SUA în confruntarea cu Iranul a fost prevenirea dezvoltării unei arme nucleare de către Teheran.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că războiul cu Iranul va continua atât timp cât țara deține stocuri de uraniu puternic îmbogățit și cât timp există situri de îmbogățire care nu au fost demontate.
„Nu s-a terminat, pentru că mai există material nuclear – uraniu îmbogățit – care trebuie scos din Iran. Mai există situri de îmbogățire care trebuie demontate”
Întrebat cum ar trebui îndepărtat materialul, Netanyahu a descris o abordare directă:
„Strategia este simplă: intri și îl iei. Consider că acest lucru poate fi realizat fizic. Nu este o problemă, ci o misiune de o importanță vitală”
Iranul nu a confirmat public că ar renunța la uraniu, susținând că are dreptul să îmbogățească material nuclear și că programul său are exclusiv scopuri pașnice.
Totuși, potrivit a doi oficiali regionali citați de Associated Press, Teheranul ar fi propus diluarea unei părți din uraniul puternic îmbogățit și transferarea restului într-o țară terță. Rusia și-ar fi exprimat anterior disponibilitatea de a prelua acest material, iar oficialii citați au vorbit sub protecția anonimatului, invocând sensibilitatea negocierilor diplomatice.
În același context, Adevărul amintește o declarație recentă a lui Trump, potrivit căreia Iranul ar fi fost inițial dispus să permită accesul SUA pentru extragerea uraniului puternic îmbogățit, dar ar fi renunțat ulterior la această prevedere în cea mai recentă propunere de armistițiu.
Recomandate
Turcia a emis un mandat internațional de arestare pe numele lui Benjamin Netanyahu , într-o escaladare cu potențial de consecințe juridice și diplomatice pentru deplasările externe ale premierului israelian, potrivit news.ro . Măsura vine pe fondul unui schimb dur de acuzații între Israel și Turcia, în contextul tensiunilor legate de Siria și Gaza. Mandatul, legat de „Flota pentru Gaza” Ankara a anunțat vineri emiterea unui mandat internațional de arestare împotriva lui Netanyahu, în cadrul unei anchete privind interceptarea „Flotei pentru Gaza” și reținerea militanților aflați la bord. Potrivit relatării, aproximativ 430 de membri ai echipajelor de pe circa 50 de nave, reținute de armata israeliană în Marea Mediterană, la vest de Cipru, au fost duși cu forța în Israel, reținuți și apoi expulzați în luna mai. Sursa nu oferă detalii despre instituția turcă ce a emis mandatul sau despre mecanismul juridic internațional invocat, astfel că rămâne neclar cum ar urma să fie pus în aplicare în practică. Schimb de acuzații la nivel înalt În paralel, biroul premierului israelian l-a atacat public pe președintele turc Recep Tayyip Erdogan , pe care l-a numit „dictator antisemit”, susținând că Israelul va lua măsuri împotriva „încercărilor Turciei de a destabiliza regiunea”. „De multă vreme, Israelul nu mai este deloc impresionat de ipocrizia Turciei. Erdogan este un dictator antisemit care a masacrat kurzii, a susţinut masacrul comis de organizaţia teroristă Hamas şi îşi oprimă propriul popor.” De cealaltă parte, departamentul de comunicare al Președinției Turciei a acuzat guvernul israelian că încearcă să prezinte Turcia drept „o nouă amenințare”, într-o „manevră politică meschină” cu miză electorală. „Încercarea guvernului (israelian) al lui Netanyahu de a prezenta Turcia ca o nouă ameninţare face, de asemenea, parte din această manevră politică meschină.” Contextul: atacuri în Siria și disputa privind prezența turcă Schimbul de replici are loc după atacurile de marți asupra unei baze aeriene din provincia Idlib (nord-vestul Siriei), revendicate implicit de Netanyahu, conform materialului. Premierul israelian a declarat miercuri că Israelul nu va tolera extinderea unei prezențe militare turce spre sud, pe motiv că ar reprezenta o amenințare, în timp ce Turcia neagă orice prezență la fața locului. Siria a acuzat Israelul că a lovit baza aeriană, descrisă ca fiind grav avariată în timpul războiului civil și scoasă din funcțiune. Israelul a avertizat că nu va accepta desfășurarea trupelor turce în Siria, iar Ankara a transmis că va continua „cu hotărâre” să protejeze integritatea și suveranitatea Siriei, precizând totodată că nu are în vedere o ripostă și că nu va cădea „în capcana” întinsă de Netanyahu. [...]
Noile sancțiuni americane anunțate pentru luni riscă să lovească și partenerii comerciali ai Iranului, inclusiv China , pe fondul blocajului aproape total al traficului de petrol prin Strâmtoarea Hormuz și al creșterii prețurilor la țiței, potrivit Reuters . Statele Unite și Iranul au schimbat mesaje sfidătoare înaintea anunțului programat, în condițiile în care războiul se apropie de șase luni. Deși cele două părți nu mai fac schimb de focuri, nici nu urmăresc negocieri de pace, iar Teheranul își păstrează pârghia strategică amenințând că va lovi petrolierele „neautorizate” care încearcă să tranziteze strâmtoarea. Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent , urmează să susțină luni o conferință de presă la ora 18:00 (ora României), după ce a promis „cele mai dure sancțiuni din istorie” împotriva Iranului și a cerut Chinei să coopereze cu Washingtonul. China cumpără peste 80% din petrolul iranian exportat pe mare, potrivit datelor din 2025 ale firmei de analiză Kpler, iar Beijingul a cerut diplomație. Iranul a respins din start măsurile, prin vocea purtătorului de cuvânt al Ministerului de Externe, Esmaeil Baghaei, care a calificat iminentele sancțiuni drept o „afirmare a suveranității extraterritoriale” și a susținut că sancțiunile secundare nu au fundament în dreptul internațional. Strâmtoarea Hormuz, aproape blocată: presiune directă pe piața petrolului Traficul prin Hormuz a ajuns la minime, cu mii de navigatori blocați pe sute de nave. Datele de urmărire a navelor citate de Reuters arată că doar patru nave de mărfuri au traversat strâmtoarea joi, niciuna dintre ele nefiind petrolier de mare capacitate sau transportator de gaze naturale lichefiate. Secretarul Energiei din SUA, Chris Wright, a declarat că armata americană a ajutat la tranzitul unei medii pe șapte zile de 8 milioane de barili pe zi, în scădere de la peste 20 de milioane de barili pe zi înainte de război — volum echivalent cu aproximativ unul din cinci barili consumați la nivel global. Mesaje contradictorii la Teheran: amenințări militare, dar și apel la diplomație În timp ce șeful Statului Major al forțelor armate iraniene, generalul-maior Ali Abdollahi, a promis răspunsuri „zdrobitoare” la amenințările inamice, președintele Masoud Pezeshkian a cerut o soluție diplomatică. „Ar fi mai bine să încheiem războiul astăzi, când suntem puternici și avem demnitate...”, a spus Pezeshkian, potrivit agenției ISNA. În paralel, președintele Parlamentului, Mohammad Baqer Qalibaf, a recunoscut presiunea economică, avertizând că puterea militară nu este suficientă dacă populația rămâne fără resurse și economia nu mai funcționează. „Indiferent câtă putere militară avem, nu vom supraviețui dacă oamenii sunt flămânzi...”, a declarat Qalibaf, potrivit agenției IRNA. Contextul conflictului și ce urmărește Washingtonul Reuters notează că atacurile SUA au afectat sever economia Iranului și i-au devastat marina și forțele aeriene, însă Teheranul păstrează suficiente capabilități cu rachete și drone pentru a bloca traficul petrolier și a ataca rivali regionali. În același timp, președintele Donald Trump nu și-a atins încă obiectivele anunțate la începutul războiului, inclusiv dezmembrarea programului nuclear iranian, a cărui stare rămâne incertă după ce inspectorii ONU nu mai au acces din 2025. Bilanțul uman menționat de Reuters indică mii de morți, inclusiv 168 de copii iranieni uciși în prima zi a războiului. SUA au raportat peste 750 de militari răniți și 18 uciși. În perioada imediat următoare, atenția se mută pe detaliile sancțiunilor de luni și pe modul în care vor fi aplicate măsuri secundare asupra partenerilor comerciali ai Iranului, într-un moment în care blocajul din Hormuz amplifică riscurile pentru aprovizionarea globală cu petrol. [...]
Declarațiile lui Donald Trump sugerează o înăsprire a presiunii economice asupra Iranului , într-un context în care Washingtonul încearcă să forțeze un acord „corect”, potrivit The Jerusalem Post , care citează Reuters. Trump a spus vineri, în fața presei, că Iranul „ar dori” să ajungă la o înțelegere cu SUA, dar „nu este pregătit să facă acordul potrivit”. În același timp, președintele american a susținut că SUA au „control total” asupra „întregii regiuni” legate de Strâmtoarea Hormuz , un punct-cheie pentru fluxurile globale de petrol. Pe linia presiunii economice, Trump a legat mesajul politic de situația internă a Iranului, afirmând că autoritățile de la Teheran „nu își plătesc soldații” și „nu își plătesc poliția” și invocând o inflație de „350%”. Declarațiile vin la o săptămână după ce Trump a promis că va lovi Iranul „dur” pe plan economic, iar secretarul Trezoreriei, Scott Bessent , a spus că Washingtonul va impune măsuri „cum nu s-au mai văzut”. Mesajul către piețe: presiune economică, fără excluderea opțiunilor militare Trump a mai precizat că anunțurile privind „războiul economic” al SUA împotriva Iranului nu înseamnă că opțiunile militare ale Washingtonului ar fi limitate. Din perspectiva riscului regional, referirea la Strâmtoarea Hormuz este relevantă deoarece orice escaladare în zonă poate afecta transporturile și costurile energiei, cu efecte în lanț asupra inflației și a prețurilor la combustibili. Reacția Teheranului: contestarea cifrelor Presa iraniană a respins rapid afirmațiile lui Trump, mai multe instituții media aliniate statului numind cifra de 350% privind inflația o susținere „fără bază”, care nu ar avea legătură cu „realitatea economică”, potrivit materialului. [...]
Traficul navelor comerciale prin Strâmtoarea Ormuz a scăzut la jumătate într-o singură zi , un semnal operațional cu potențial impact economic pentru lanțurile de aprovizionare cu energie, pe fondul deteriorării percepției de siguranță în regiune, potrivit Mediafax . Date preliminare citate de publicație, pe baza informațiilor Kpler, arată că joi au traversat strâmtoarea șapte nave care transportau mărfuri, față de 14 înregistrate miercuri, conform Reuters . Din cele șapte nave, patru intrau în zona maritimă, iar trei ieșeau. De ce contează pentru piața energiei Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute maritime pentru comerțul mondial cu energie. Înainte de izbucnirea războiului, aproximativ o cincime din transporturile globale de țiței și gaze naturale lichefiate (LNG – gaz răcit până devine lichid, pentru a fi transportat pe mare) treceau prin această zonă. În acest context, scăderea numărului de traversări este prezentată ca un nou semnal al presiunilor asupra transportului maritim din regiune, într-un moment în care riscurile de securitate afectează activitatea companiilor de transport și a operatorilor energetici. Ce arată datele despre tipul navelor care au evitat ruta Potrivit datelor preliminare, joi nu au fost înregistrate: nave VLCC (Very Large Crude Carriers – transportatoare foarte mari de țiței); nave specializate în transportul LNG. Absența acestor categorii este relevantă pentru piața energetică, având în vedere rolul strâmtorii în fluxurile globale de petrol și gaze. Contextul imediat: tensiuni SUA–Iran și negocieri blocate Reducerea traficului are loc pe fondul creșterii îngrijorărilor privind siguranța navigației în Orientul Mijlociu, în timp ce discuțiile dintre Statele Unite și Iran privind un posibil acord de pace rămân blocate, notează publicația. În pofida scăderii generale, o navă de mari dimensiuni destinată transportului de gaze a reușit să iasă joi din Strâmtoarea Ormuz; aceasta transporta propan și butan și a folosit o rută apropiată de coastele Iranului, conform datelor Kpler. [...]
Amenințările lui Trump cu sancțiuni secundare pot extinde presiunea economică dincolo de Iran, lovind și statele care fac afaceri cu Teheranul , potrivit HotNews . Președintele american a transmis, într-un mesaj pe Truth Social, că orice țară care „ajută Iranul” sau derulează afaceri cu acesta ar urma să se confrunte cu „consecințe economice teribile”. Trump a promis un „război economic și izolare la o scară fără precedent” pentru Iran și a susținut că lansează „cea mai devastatoare operațiune economică” întreprinsă vreodată împotriva unei țări. În același mesaj, el a avertizat că măsurile ar viza inclusiv situațiile în care instituții financiare, companii, aeroporturi sau entități guvernamentale ar oferi „orice formă de colac de salvare” Teheranului. Ce lipsește din anunț: măsuri concrete și ținte nominalizate Reuters notează că anunțurile lui Trump pe rețelele sociale nu sunt întotdeauna detaliate sau puse în practică în forma în care sunt formulate. De această dată, Trump nu a precizat ce măsuri concrete ar urma să ia SUA și nici nu a indicat o țară anume. Context regional: EAU opresc relațiile comerciale cu Iranul Marți, Emiratele Arabe Unite au anunțat că suspendă „toate activitățile comerciale, schimburile comerciale și tranzacțiile financiare” cu Iranul până la noi ordine. Decizia a venit după ce Ministerul Apărării din EAU a declarat că a detectat două rachete lansate din Iran care au căzut în mare, informație respinsă de Iran ca nefondată. Miza economică globală: riscul unei noi confruntări cu China Un punct sensibil rămâne China, care cumpără peste 80% din petrolul exportat de Iran, potrivit datelor din 2025 ale firmei de analiză Kpler. În acest context, o escaladare a presiunii economice americane riscă să deschidă un nou front de tensiune cu Beijingul, în condițiile în care China este un exportator important către SUA, inclusiv de minerale vitale din categoria pământurilor rare, ceea ce poate atrage represalii. [...]
Extinderea virusului West Nile în 12 țări europene pune presiune pe autorități să întărească rapid controlul țânțarilor , pe fondul creșterii numărului de regiuni afectate față de anul trecut, potrivit G4Media , care citează date ale Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC) . ECDC anunță că, în 2026, 12 țări din Europa au raportat cazuri de infecții cu virusul West Nile , cu 99 de regiuni în care a fost semnalată boala. Țările menționate sunt: Albania, Austria, Franța, Germania, Grecia, Italia, Kosovo, Olanda, Macedonia de Nord, România, Serbia și Spania. Cele mai multe cazuri au fost raportate în Italia (311) și Grecia (157) , iar 21 de regiuni au înregistrat primul lor caz. Prin comparație, în aceeași perioadă din 2025, 67 de regiuni din 9 țări raportaseră cazuri. De ce contează: sezonul de vârf și lipsa tratamentelor În Europa, majoritatea infecțiilor apar între vară și toamnă, cu un vârf între iulie și septembrie. Virusul West Nile este un arbovirus transmis în principal de țânțari și poate provoca leziuni neurologice; simptomele pot semăna cu cele ale gripei, dar în forme severe poate duce la comă și meningită. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, nu există vaccinuri sau tratamente pentru acest virus. Mesajul ECDC: control integrat și cooperare între țări ECDC cere măsuri consolidate de control la nivel continental, argumentând că extinderea transmiterii virusului și răspândirea speciilor invazive de țânțari indică nevoia de întărire a capacității de intervenție. „Răspândirea transmiterii virusului West Nile, precum şi cea a speciilor de ţânţari invazivi, arată că Europa trebuie să îşi consolideze capacitatea de control al ţânţarilor.” „Pentru un control eficient al ţânţarilor, avem nevoie de o cooperare strânsă în întreaga Europă şi de o abordare integrată care să combine supravegherea ţânţarilor, implicarea comunităţii şi soluţii de control specifice care includ evaluări ale impactului asupra mediului.” În paralel, ECDC indică și extinderea țânțarilor tigru în Europa, vectori pentru dengue și chikungunya: aceștia sunt prezenți în 16 țări europene , „de două ori mai mulți decât acum 12 ani”, conform instituției. [...]
