Știri
Știri din categoria Externe
Iranul respinge acuzația de „cerințe excesive”, pe fondul negocierilor care vizează redeschiderea Strâmtorii Hormuz, un punct critic pentru fluxurile globale de petrol și transport maritim, potrivit Al Jazeera.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baghaei, a declarat că răspunsul Teheranului la cea mai recentă propunere a SUA pentru „încheierea războiului” a fost „nu excesiv”. În schimb, oficialul iranian susține că Washingtonul este cel care continuă să formuleze „cerințe nerezonabile” în cadrul negocierilor.
Miza discuțiilor, conform informațiilor prezentate, include atât oprirea conflictului, cât și redeschiderea Strâmtorii Hormuz, un culoar maritim strategic. Materialul nu oferă detalii despre conținutul propunerilor sau despre calendarul următoarelor runde de negocieri.
Recomandate
Iranul condiționează orice ieșire din impas de deblocarea activelor înghețate și ridicarea restricțiilor asupra porturilor , cerințe care mută discuția din zona strict militară în cea a presiunii economice și a accesului la resurse, potrivit Agerpres . Ministerul de Externe de la Teheran a transmis că răspunsul la propunerile SUA include și solicitarea de „încheiere a războiului în regiune”, inclusiv în Liban. Purtătorul de cuvânt al diplomației iraniene, Esmail Baghaei , a declarat că Teheranul cere „drepturile legitime ale Iranului”, menționând explicit deblocarea activelor „înghețate pe nedrept ani de zile” și ridicarea „blocadei americane asupra porturilor iraniene”. Reacția SUA și stadiul negocierilor Președintele american Donald Trump a respins duminică răspunsul Iranului, pe care l-a catalogat drept „total inacceptabil”, într-un mesaj publicat pe rețeaua sa, Truth Social . În același timp, Trump a reluat amenințările la adresa Teheranului, acuzat că și-a vizat vecinii din Golf. La mai bine de o lună de la începutul armistițiului dintre cei doi beligeranți, negocierile sunt descrise ca fiind în impas, iar niciuna dintre părți nu a făcut publice propunerile concrete aflate pe masă. Ce mai cere Teheranul: securitatea navigației maritime Televiziunea de stat iraniană a relatat că răspunsul Teheranului, transmis prin intermediul mediatorului pakistanez, s-a concentrat pe: încheierea războiului „pe toate fronturile”, în special în Liban; garantarea securității navigației maritime. În lipsa detaliilor despre conținutul planului american și al răspunsului iranian, rămâne neclar ce concesii ar fi dispuse să facă părțile și în ce calendar ar putea fi reluate discuțiile. [...]
Escaladarea riscului de conflict în Orientul Mijlociu menține presiunea pe piața energiei , după ce președintele SUA, Donald Trump, a spus că armistițiul cu Iranul este „în moarte clinică” și a respins ultima propunere venită de la Teheran, relatează Euronews , citând Associated Press . Potrivit oficialilor americani, oferta iraniană ar fi inclus unele concesii privind programul nuclear al Iranului, însă Trump a catalogat documentul drept „o mizerie”. Întrebat la un eveniment la Casa Albă dacă armistițiul mai este valabil, liderul american a spus că acesta este „incredibil de fragil” și „în moarte clinică”. „Aș spune că este mai slab ca niciodată după ce am citit acea mizerie pe care ne-au trimis-o. Nici măcar nu am terminat de citit.” De ce contează: energie și rute strategice Blocajul diplomatic și schimburile recente de focuri, notează materialul, riscă să readucă regiunea într-un conflict deschis și să prelungească criza energetică globală asociată războiului. În acest context, Iranul continuă să controleze strategic Strâmtoarea Hormuz , iar Statele Unite mențin blocada asupra porturilor iraniene — două elemente cu impact direct asupra fluxurilor de petrol și, implicit, asupra prețurilor. Răspunsul Washingtonului: măsuri interne și presiune prin China Pe plan intern, Trump a anunțat că va suspenda taxa federală pe benzină, ca măsură de sprijin pentru americani în fața creșterii prețurilor la combustibil, creștere pusă pe seama războiului. În plan diplomatic, președintele SUA ar urma să folosească vizita din această săptămână în China pentru a-i cere lui Xi Jinping să pună presiune pe Iran. Beijingul este, potrivit aceleiași surse, cel mai mare cumpărător de petrol iranian aflat sub sancțiuni, ceea ce îi conferă o influență importantă asupra Teheranului. [...]
Iranul încearcă să reducă riscul de escaladare în Strâmtoarea Ormuz , pe fondul discuțiilor despre negocieri de pace cu SUA , susținând în același timp că noul Lider Suprem, Mojtaba Khamenei, este „în deplină sănătate”, potrivit Daily Mail . Teheranul a transmis răspunsul său la o propunere americană de a începe negocieri de pace pentru încheierea războiului, a relatat agenția IRNA, fără a oferi detalii. Conform materialului, propunerea SUA ar viza oprirea luptelor înainte de discuții pe subiecte mai sensibile, inclusiv programul nuclear al Iranului, iar răspunsul ar fi fost trimis către Pakistan, care mediază. Strâmtoarea Ormuz rămâne punctul critic pentru energie și transport În paralel, două nave au fost lăsate să treacă prin Strâmtoarea Ormuz, în condițiile în care Iranul a blocat în mare parte transportul maritim non-iranian prin acest culoar. O navă operată de QatarEnergy , Al Kharaitiyat, a tranzitat strâmtoarea și se îndrepta spre Port Qasim (Pakistan), potrivit datelor firmei de analiză Kpler; ar fi prima navă qatareză cu gaz natural lichefiat care traversează de la începutul războiului, pe 28 februarie. Totodată, o navă cargo sub pavilion Panama, cu destinația Brazilia, care încercase anterior să tranziteze strâmtoarea pe 4 mai, a trecut folosind o rută desemnată de forțele armate iraniene, potrivit agenției semi-oficiale Tasnim. Materialul notează că, înainte de război, Strâmtoarea Ormuz transporta circa o cincime din oferta globală de petrol, ceea ce explică de ce blocajul a devenit un factor major de presiune, pe fondul unei crize energetice globale. Semnale mixte: tranzit permis, dar drone și tensiuni în Golf În pofida unui armistițiu vechi de o lună, duminică au fost detectate drone „ostile” deasupra mai multor țări din Golf, ceea ce indică persistența riscurilor de securitate în regiune. Emiratele Arabe Unite au anunțat interceptarea a două drone „venind din Iran”, iar Qatar a condamnat un atac cu dronă asupra unei nave cargo care venea din Abu Dhabi, în apele sale. Kuweitul a spus că apărarea antiaeriană a gestionat drone care i-au intrat în spațiul aerian. Pe plan diplomatic, premierul Qatarului, Mohammed bin Abdulrahman al-Thani, i-a transmis ministrului iranian de externe Abbas Araqchi că folosirea Strâmtorii Ormuz ca „instrument de presiune” ar adânci criza și că libertatea de navigație nu ar trebui compromisă, potrivit ministerului de externe qatarez. Și ministrul de externe al Turciei a discutat cu Araqchi, conform unui oficial turc. În Iran, parlamentari ar lucra la un proiect de lege pentru „formalizarea” managementului strâmtorii, inclusiv prevederi privind interzicerea trecerii pentru navele „statelor ostile”, mai arată articolul. Context politic și militar: Teheranul vorbește despre starea liderului, după atacul din 28 februarie În același material, un oficial iranian de rang înalt, citat de agenția Fars, afirmă că Mojtaba Khamenei este „în deplină sănătate” după rănile suferite într-un atac comun SUA–Israel asupra complexului conducerii iraniene, pe 28 februarie. Oficialul, Mazaher Hosseini, director general de protocol la biroul liderului suprem, a spus că Khamenei ar fi fost doborât de unda de șoc și ar fi suferit răni la genunchi și la partea inferioară a spatelui, iar speculațiile privind răni la frunte ar fi nefondate. Potrivit relatării, Khamenei nu a mai fost văzut în public de la acel atac, iar Hosseini a confirmat că reședința sa a fost vizată și că soția lui și alte persoane au fost ucise. De ce contează Pentru piețele de energie și pentru lanțurile de aprovizionare, miza imediată rămâne dacă Iranul va continua să permită tranzite punctuale sau va menține blocajul, într-un context în care riscurile de securitate (drone, incidente maritime) persistă. În lipsa detaliilor despre răspunsul Iranului la propunerea SUA, direcția negocierilor rămâne incertă, iar tensiunea din jurul Strâmtorii Ormuz continuă să fie principalul barometru al riscului regional. [...]
Volodimir Zelenski condiționează orice discuție directă cu Vladimir Putin de prelungirea încetării focului și de un „format” de negociere care să poată livra garanții de securitate , pe fondul acuzațiilor că Rusia nu a respectat armistițiul pe linia frontului, relatează Euronews . Reacția liderului de la Kiev vine după ce președintele rus a susținut că invazia din Ucraina „se apropie de sfârșit”. Zelenski spune că Ucraina este pregătită să continue armistițiul și după expirarea acestuia în noaptea de luni spre marți, dar numai dacă Moscova acceptă același lucru. „Putin declară acum că este în sfârșit pregătit pentru întâlniri concrete. (...) Trebuie să găsim un format adecvat. Trebuie să punem capăt acestui război și să garantăm o securitate durabilă.” Armistițiu „pe hârtie”, lupte pe front Deși, potrivit lui Zelenski, Rusia s-a abținut de la bombardamente cu drone și rachete asupra orașelor ucrainene, el acuză că armistițiul de trei zile nu a fost respectat pe linia frontului, unde atacurile au continuat, inclusiv cu drone. În acest context, președintele ucrainean avertizează că, dacă Moscova nu va dori prelungirea încetării focului, Ucraina va răspunde „în oglindă” la orice atac. Armistițiul de trei zile, intermediat de Statele Unite, este valabil în perioada 9–11 mai, conform informațiilor din articol. Atacuri cu drone și răniți, în pofida încetării focului Datele Forțelor aeriene ucrainene indică o scădere a atacurilor cu drone cu rază lungă de acțiune de la începutul armistițiului, însă autoritățile au raportat cel puțin nouă răniți. Printre cazurile menționate: în regiunea Dnipropetrovsk, o fetiță de trei ani a fost rănită într-un atac cu drone în districtul Sinelnikove și a fost spitalizată în „stare stabilă”; tot în Dnipropetrovsk, un salvator de 23 de ani a fost rănit după ce o dronă rusească i-a atacat vehiculul, potrivit Ministerului ucrainean de Interne; patru persoane au fost rănite în regiunea Herson, inclusiv un tânăr de 19 ani și un angajat al municipalității de 53 de ani; în regiunea Nikolaev, un vehicul civil ar fi fost atacat cu o dronă, fiind răniți un bărbat de 68 de ani și o femeie de 63 de ani; în regiunea Zaporojie, un bărbat de 52 de ani a fost rănit într-un atac cu drone. În esență, poziția Kievului leagă perspectiva unor negocieri directe de un cadru practic de discuție și de o încetare a focului verificabilă, în condițiile în care, pe teren, autoritățile ucrainene susțin că atacurile nu s-au oprit complet. [...]
Benjamin Netanyahu vrea să reducă la zero componenta financiară a sprijinului militar american pentru Israel , o schimbare care ar putea redesena pe termen mediu relația bugetară dintre cele două state și ar pune presiune pe finanțarea apărării israeliene, potrivit Economica . Într-un interviu la emisiunea „60 Minutes” a CBS News, Netanyahu a spus că își propune „să reducă la zero sprijinul financiar american, componenta financiară a cooperării militare” dintre SUA și Israel. El a susținut că este „absolut” momentul potrivit pentru o posibilă „resetare” a relației financiare SUA–Israel și că vrea să înceapă demersul imediat, fără să aștepte următorul Congres. Miza financiară: ajutor anual de 3,8 miliarde de dolari Netanyahu a indicat că Israelul primește anual aproximativ 3,8 miliarde de dolari (aprox. 17,5 miliarde lei) ca ajutor militar din partea Statelor Unite, conform Agerpres. Totodată, SUA au fost de acord să livreze Israelului un total de 38 miliarde de dolari (aprox. 175 miliarde lei) ca ajutor militar în intervalul 2018–2028. Context politic: sprijinul din SUA s-a erodat după războiul din Gaza Deși ajutorul militar pentru Israel a beneficiat mult timp de un consens bipartizan în Congresul american, sprijinul legislatorilor și al opiniei publice s-a diminuat de la izbucnirea războiului din Gaza , în octombrie 2023, mai notează aceeași sursă. În acest context, intenția lui Netanyahu de a „reseta” relația financiară cu Washingtonul capătă o dimensiune politică internă în SUA, pe lângă cea bugetară. [...]
Participarea lui Volodimir Zelenski la Summitul B9 de la Cotroceni ridică miza discuțiilor despre securitatea regională și sprijinul pentru Ucraina , în contextul în care liderul ucrainean va veni la București și va susține o alocuțiune la finalul reuniunii, potrivit News . Președintele Ucrainei este așteptat miercuri la Palatul Cotroceni, unde are loc Summitul B9. Zelenski va ajunge împreună cu soția sa, Olena Zelenska, conform unor surse oficiale citate de publicație. Olena Zelenska va avea un program separat, împreună cu Mirabela Grădinaru, partenera președintelui României, Nicușor Dan . La finalul Summitului, Volodimir Zelenski urmează să susțină o alocuțiune. [...]
