Știri
Știri din categoria Externe
Austria își înăsprește controlul spațiului aerian, după ce Eurofighter-urile au fost ridicate de la sol două zile la rând pentru a identifica avioane militare americane suspectate că au încălcat regulile de survol, potrivit Focus. Episodul are o miză de reglementare și politică: Viena transmite că aplică strict condițiile de autorizare, invocând inclusiv neutralitatea.
Conform relatării preluate de publicație din ziarul elvețian 20 Minuten, alertele au avut loc duminică și luni, când avioane Eurofighter ale forțelor aeriene austriece au decolat pentru a identifica aeronave ale Forțelor Aeriene ale SUA, în contextul unor posibile încălcări ale spațiului aerian.
Purtătorul de cuvânt al armatei austriece, Michael Bauer, a declarat că în ambele cazuri ar fi fost vorba despre aeronave PC-12 cu propulsie turbopropulsor (Turboprop), aparținând armatei americane.
Potrivit 20 Minuten, duminică două astfel de avioane ar fi survolat zona Totes Gebirge din Austria Superioară fără autorizația necesară de survol. Eurofighter-urile austriece au interceptat aeronavele, care ulterior s-ar fi întors și ar fi revenit la München.
Pentru incidentul de luni, Bauer a spus că nu este încă limpede dacă avioanele americane aveau de această dată aprobările necesare. Eventualele consecințe ale unei încălcări ar urma să fie gestionate „pe cale diplomatică”, potrivit aceleiași surse.
Materialul plasează aceste interceptări în contextul unei politici mai restrictive a Vienei privind survolurile militare americane. La începutul lunii aprilie, Austria ar fi refuzat survolul unor aeronave americane asociate cu conflictul cu Iranul, relatează Politico.
În același context, vicecancelarul Andreas Babler a scris că austriecii nu vor să aibă „nimic de-a face cu politica haosului a lui Trump și cu războiul său” și a adăugat mesajul „Nu războiului”, potrivit Politico. Tot atunci, purtătorul de cuvânt Michael Bauer a confirmat pentru Politico că Austria a respins cereri de survol pentru aeronave americane „direct legate de conflictul cu Iranul”, afirmând că solicitările „au fost respinse de la început”.
Potrivit informațiilor citate de Focus, PC-12 sunt folosite în principal pentru misiuni de recunoaștere și supraveghere și, în unele cazuri, de structuri precum AFSOC (componentă de operațiuni speciale). Mai rar, pot fi utilizate ca relee de comunicații aeropurtate sau pentru transport.
În acest moment, pentru incidentul de luni rămâne neclar dacă a existat sau nu o încălcare a regulilor de survol, iar clarificările ar urma să se facă pe canal diplomatic, conform declarațiilor citate.
Recomandate
Vladimir Putin amenință cu lovituri asupra „celor mai sensibile sectoare” ale economiei Ucrainei , pe fondul intensificării atacurilor ucrainene cu drone asupra infrastructurii economice din Rusia, potrivit HotNews . Mesajul indică o posibilă escaladare a războiului în zona țintelor economice, cu efecte directe asupra lanțurilor de aprovizionare, exporturilor și riscurilor logistice din regiune. Putin a spus că Ucraina ar fi „deschis cutia Pandorei” prin atacurile asupra rafinăriilor, centrelor logistice și altor obiective economice rusești, iar Moscova va răspunde vizând sectoare-cheie ale economiei ucrainene, relatează Reuters. „Regimul de la Kiev a încercat să ne afecteze economia. Ce a făcut? A deschis singur această cutie a Pandorei. Ei bine, atunci să se aștepte la un răspuns care va viza cele mai sensibile sectoare ale economiei lor” Miza economică: infrastructura energetică și logistica, în linia întâi În această vară, Ucraina și-a intensificat campania de atacuri cu drone asupra infrastructurii economice din Rusia, vizând rafinării și depozite, în încercarea de a lovi infrastructura pe care o consideră relevantă pentru efortul de război al Moscovei, notează Reuters. Cel mai recent, Ucraina a lovit cu drone o rafinărie importantă din Tatarstan și alte instalații energetice. Canale rusești de monitorizare au raportat cel puțin 12 morți la rafinăria TANЕCO din Nižnekamsk (Tatarstan), un oraș industrial aflat la sute de kilometri de Ucraina. În material se arată că rafinăria produce motorină, combustibil pentru aviație, benzină și alte produse petroliere, fiind o componentă importantă a infrastructurii energetice ruse. Tot pe fondul acestor atacuri, benzinăriile din Moscova au reimpus limite la alimentarea cu combustibil , pe fondul unei crize de aprovizionare asociate loviturilor asupra rafinăriilor, potrivit Reuters. Cereale și Marea Neagră: presiune pe exporturi, cu ecouri globale Putin a susținut că atacurile care au pus în pericol exporturile agricole ale Ucrainei nu vor provoca penurii de alimente la nivel mondial, argumentând că Rusia ar putea înlocui exporturile ucrainene, în condițiile în care Kievul a vizat, la rândul său, infrastructura rusă pentru exportul de cereale. „Ne confruntăm într-adevăr cu dificultăți în ceea ce privește transportul mărfurilor noastre, dar vom rezolva aceste probleme. Prin urmare, nu va exista o penurie pe piața mondială” HotNews amintește că Rusia și Ucraina au respectat anterior un acord negociat de Turcia pentru protejarea exporturilor de cereale prin Marea Neagră , însă Rusia s-a retras din acord în 2023. Context politic și militar: „negocieri”, dar doar pe „realitățile de pe teren” În același comentariu, Putin și-a reafirmat poziția că Rusia ar fi deschisă negocierilor de pace, însă doar pe baza „realităților de pe teren”, respingând propuneri pe care le-a numit „exotice” și despre care a spus că ar fi fost transmise de Ucraina prin intermediari. Separat, într-un discurs la Arena Megasport din Moscova, în cadrul congresului partidului Rusia Unită, Putin a promis victoria în război. Dmitri Medvedev a susținut, la rândul său, că Rusia va câștiga și a afirmat că Ucraina ar fi pierdut 20% din teritoriu și jumătate din populație, potrivit Agerpres, care citează dpa. Atacuri asupra țintelor civile și sprijin militar suplimentar pentru Kiev Materialul mai notează că forțele ruse au lansat un atac cu drone pe timp de zi asupra unui centru comercial din Krivoi Rog, vineri, omorând cel puțin 15 persoane și rănind peste 130, potrivit The Kyiv Independent. Volodimir Zelenski a calificat atacul drept „act terorist” și a cerut comunității internaționale să tragă Rusia la răspundere. În același timp, sâmbătă, președintele francez Emmanuel Macron și Zelenski au anunțat că Parisul va trimite noi rachete interceptoare Kievului, conform informațiilor din articol. [...]
Canada introduce tarife de retorsiune din 8 septembrie, escaladând conflictul comercial cu SUA , după ce administrația Trump a aplicat taxe vamale de 50% asupra unor importuri canadiene, potrivit HotNews . Miza economică imediată este dublă: companiile din ambele țări se confruntă cu costuri mai mari, iar viitorul acordului de liber schimb USMCA (Acordul SUA–Mexic–Canada) intră într-o zonă de incertitudine. Ottawa va aplica „tarife echivalente, dolar cu dolar”, a spus premierul Mark Carney , ca răspuns la noile taxe americane intrate în vigoare la miezul nopții. Carney a anunțat că detaliile pachetului canadian vor fi publicate în zilele următoare. Ce sectoare intră în vizor Conform informațiilor din articol, tarifele americane afectează o gamă largă de produse și vizează exporturi canadiene către SUA de aproximativ 20 de miliarde de dolari (aprox. 92 miliarde lei). Sunt menționate, între altele, vinul, mobilierul, produsele lactate, cimentul, îmbrăcămintea, undițele și echipamentul de hochei. De partea cealaltă, Canada anunță tarife asupra importurilor din SUA, inclusiv: oțel; produse lactate; aparate electrocasnice; echipamente agricole; celuloză și hârtie; produse electronice. Un element cu impact de reglementare este că noile taxe americane nu scutesc produsele canadiene în temeiul USMCA, care protejase majoritatea exporturilor canadiene către SUA în ultimele 18 luni. Negocierile au eșuat, iar sprijinul pentru industrie e anunțat „pe ani” După mai multe zile de negocieri, cele două țări nu au ajuns la un acord comercial vineri seara. Carney susține că „cererile de ultim moment” ale administrației americane au blocat progresul, invocând condiții „neeconomice” și „inechitabile”, inclusiv limitarea capacității Canadei de a încheia noi acorduri comerciale. Premierul canadian a mai spus că guvernul va anunța săptămâna viitoare măsuri de sprijin pentru industriile afectate de taxele SUA și că aceste măsuri ar putea dura ani. Semnale de escaladare din SUA și riscuri pentru industrii vulnerabile Reprezentantul comercial al SUA, Jamieson Greer , a declarat pentru Fox News că nu sunt planificate noi discuții cu Canada și că Washingtonul merge mai departe cu măsuri care răspund represaliilor canadiene. În același timp, experți în comerț citați în articol avertizează că tarifele americane afectează 5% din exporturile Canadei către SUA și ar putea lovi puternic industrii vulnerabile, precum lemnul de esență moale și vinul, cu riscuri de pierderi de locuri de muncă și închideri de companii. Un punct sensibil: vehiculele mari și competitivitatea producției din Canada Printre punctele de dispută se află tratamentul aplicat vehiculelor de dimensiuni mai mari. Trei surse au afirmat că Ottawa a cerut ca tarifele favorabile propuse pentru vehiculele ușoare să se aplice și camioanelor medii și grele, poziție respinsă de SUA. Carney a spus că abordarea americană ar fi exclus modele fabricate în Canada, precum Ford F-350, F-450 și F-550 și Silverado (General Motors), reducând competitivitatea producției canadiene. În plan politic, Carney a descris situația drept un „război” și a susținut că „America s-a schimbat”, în contextul unei deteriorări accelerate a relațiilor bilaterale după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă în ianuarie 2025. [...]
Ucraina estimează un deficit de 27 mld. dolari la apărare în 2026 , pe fondul intensificării războiului aerian și al nevoii de muniție antiaeriană, potrivit Economica , care redă declarații ale președintelui Volodimir Zelenski . Zelenski spune că deficitul de finanțare a apărării a apărut după cheltuieli mai mari decât se anticipase în prima jumătate a anului. În acest context, el indică necesarul pentru 2027: cel puțin 8 miliarde de dolari (aprox. 36 mld. lei) pentru „un început normal” al anului, plus încă aproximativ 20 de miliarde de dolari (aprox. 91 mld. lei) pentru salariile militarilor, plăți către familiile celor decedați și alte cheltuieli. Presiune pe apărarea antiaeriană: mai puține interceptoare Patriot în 2026 Pe plan operațional, Zelenski leagă presiunea bugetară de intensificarea atacurilor aeriene rusești asupra orașelor ucrainene și de o „penurie critică” de rachete de interceptare Patriot ( sistem american de apărare antiaeriană ). Potrivit lui, Ucraina se așteaptă să primească în 2026 un total de 264 de interceptoare, în scădere față de 364 în 2025 și 675 în 2023. În perspectiva unei ierni dificile, marcată de atacuri asupra rețelei energetice, forțele aeriene ucrainene ar fi cerut 360 de rachete de interceptare pentru sezonul rece, conform declarațiilor președintelui. Acorduri pentru sisteme și muniție, dar livrările se întind până în 2028 Zelenski afirmă că a ajuns la un acord cu Franța pentru cel puțin un sistem de apărare antiaeriană SAMP/T în acest an și cu Germania pentru furnizarea a aproximativ 600 de rachete interceptoare PAC-2 și PAC-3 până în 2028 (variante de muniție pentru sistemul Patriot). Tot el susține că Rusia urmărește să-și dezvolte capacitatea de a produce până la 1.300 de rachete balistice pe an, ceea ce ar menține presiunea pe necesarul de interceptare și, implicit, pe buget. Context militar: Donbas, pierderi mari și mobilizare în Rusia În paralel, Zelenski afirmă că forțele ruse continuă ofensiva pentru a cuceri restul Donbasului, cu un „cost uman foarte mare”, și că în jurul orașului strategic Konstiantinivka Rusia ar suferi pierderi „enorme” în încercarea de a avansa în „centura de fortărețe” din estul Ucrainei. Pe partea de resurse umane, el spune că Rusia ar putea recruta mai multe trupe în 2027 pentru a ajunge la un obiectiv total de 500.000 de soldați, în cadrul unei mobilizări în regiunile periferice ale Rusiei, și că „nu se va întâmpla în orașele centrale”. În Rusia sunt preconizate alegeri parlamentare în perioada 18–20 septembrie. Ucraina a intensificat, totodată, atacurile cu drone asupra infrastructurii economice ruse (inclusiv rafinării de petrol și depozite ale comercianților online), iar Vladimir Putin a acuzat Kievul că a deschis „cutia Pandorei” și a amenințat cu lovirea „celor mai sensibile sectoare economice” ale Ucrainei. [...]
Retragerea ambasadorului rus din Regatul Unit, fără numirea unui succesor, ridică riscul unei degradări de facto a relațiilor diplomatice , într-un moment în care Londra rămâne un susținător important al Ucrainei, potrivit Economica . Andrei Kelin , care a fost ambasador la Londra timp de peste șapte ani, și-a părăsit postul pe 21 iulie, însă Moscova nu a prezentat niciun candidat pentru a-l înlocui, conform informațiilor obținute de Sunday Times . Personalul ambasadei nu ar avea informații despre momentul în care ar putea fi numit un succesor. Ce semnal transmite lipsa unui înlocuitor Sunday Times notează că absența unui nou ambasador alimentează îngrijorări privind o deteriorare a relațiilor diplomatice dintre cele două țări și chiar temeri legate de o posibilă ruptură completă a comunicării între Moscova și Londra. Un purtător de cuvânt al ambasadei ruse a declarat ziarului că Kelin a depus „eforturi considerabile pentru a menţine contactele şi canalele de comunicare” cu Regatul Unit și a acuzat guvernul britanic că a ales „calea confruntării” cu Rusia. „A părăsit Regatul Unit cu speranţa că, în timp, s-ar putea restabili un dialog mai constructiv şi mai respectuos, în cazul în care Regatul Unit şi-ar reconsidera politicile faţă de ţara noastră.” Context: o formă de protest diplomatic, fără ruperea relațiilor Nu este clar dacă Moscova intenționează să lase ambasada sub conducerea unui diplomat de rang inferior pe termen nedefinit, însă întârzierea ar putea sugera că Rusia consideră că Regatul Unit nu mai merită o reprezentare politică la nivel înalt, potrivit aceleiași surse. Agenția EFE amintește că reducerea nivelului unei relații diplomatice prin retragerea unui ambasador este o modalitate oficială prin care un guvern își poate exprima nemulțumirea profundă sau protestul, fără a ajunge la ruperea relațiilor. De regulă, astfel de măsuri sunt anunțate public, dar relația poate fi redusă și prin simpla ne-numire a unui înlocuitor. [...]
Atacurile ucrainene cu drone au început să lovească direct infrastructura de retail și logistică din Rusia , cu efecte operaționale imediate pentru companii și lanțuri de aprovizionare, potrivit HotNews . Oficialii ruși susțin că loviturile din cursul nopții au ucis cel puțin opt civili și au afectat inclusiv un depozit deținut de retailerul online Ozon și un centru industrial din regiunea Samara. Valul de atacuri a venit după ce Rusia a lovit vineri un centru comercial din Krivoi Rog , orașul natal al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, unde au fost ucise cel puțin 16 persoane și au fost rănite peste 130, conform informațiilor citate de publicație. (Detalii despre atacul asupra centrului comercial: HotNews .) Ozon, o țintă nouă, cu impact imediat asupra operațiunilor Ozon, al doilea cel mai mare retailer online din Rusia, a transmis pe Telegram că activitatea centrului său logistic din regiunea Samara, în orașul Ceapaievsk, a fost oprită după atac și că există răniți. Este primul atac raportat asupra Ozon după săptămâni în care dronele ucrainene au vizat Wildberries , rivalul mai mare, într-o campanie pe care Ucraina a descris-o ca fiind îndreptată împotriva infrastructurii economice care susține efortul de război al Rusiei. Samara: rafinărie lovită și pagube la instalații industriale Guvernatorul regiunii Samara, Veaceslav Fedorișcev, a afirmat că o femeie în vârstă a fost ucisă într-un atac asupra orașului Novokuibîșevsk și că au existat pagube la instalații industriale. Separat, armata ucraineană a declarat că a lovit rafinăria de petrol a orașului, provocând un incendiu. Victime raportate și în alte regiuni Potrivit oficialilor locali citați în material: în Krasnodar, guvernatorul Veniamin Kondratiev a spus că trei persoane, inclusiv doi copii, au fost ucise în orașul portuar Yeysk (Marea Azov) și că a izbucnit un incendiu la o instalație din port; în Belgorod, guvernatorul regiunii a raportat doi morți și 13 răniți; în Briansk, guvernatorul local a indicat patru răniți; în Lugansk (provincie din estul Ucrainei controlată aproape în întregime de Rusia), guvernatorul instalat de Moscova, Leonid Pasechnik, a declarat că doi civili, inclusiv un băiat de 16 ani, au fost uciși și nouă persoane au fost rănite. Dincolo de bilanțurile umane, atacul asupra unui hub logistic precum cel al Ozon indică o extindere a presiunii asupra infrastructurii comerciale și de distribuție, cu potențial de întreruperi punctuale în livrări și operațiuni, pe fondul escaladării loviturilor reciproce. [...]
Iran a avertizat că ar putea viza rute alternative de export de petrol din Golf dacă statele din regiune se alătură campaniei SUA de izolare economică , potrivit Al Jazeera . Mesajul ridică miza pentru fluxurile comerciale din Orientul Mijlociu într-un moment în care controlul asupra Strâmtorii Hormuz rămâne un punct de blocaj în conflictul dintre Iran, pe de o parte, și SUA și Israel, pe de altă parte. Avertismentul a fost transmis de Mohsen Rezaei , secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului, într-un interviu acordat postului de stat IRIB. El a spus că Teheranul le cere „tuturor țărilor din apropiere” să nu se alăture „războiului economic” al SUA, altfel vor fi tratate ca „inamici”. „Le spunem tuturor țărilor din apropiere să nu se alăture războiului economic al SUA. Altfel, le vom considera inamici.” Presiunea economică a SUA și riscul de extindere a țintelor Declarațiile vin după ce președintele american Donald Trump a anunțat că administrația sa va lansa „cea mai zdrobitoare operațiune economică” de până acum împotriva Iranului. În paralel, Trump a amenințat cu „consecințe economice uriașe” orice țară care oferă Iranului „orice fel de colac de salvare”, iar secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a întărit mesajul cu formula „ori sunteți cu noi, ori împotriva noastră”. În interviu, Rezaei a descris o strategie regională în trei etape, care ar începe cu dezescaladare și negocieri cu vecinii, urmate de încercarea de a-i „separa” de SUA printr-un ton conciliant. Dacă statele vizate rămân aliniate cu Washingtonul, ar urma o perioadă de „reconsiderare”, iar în a treia etapă Iranul „va acționa”, fără a detalia măsurile. Hormuz, rute alternative și impactul asupra comerțului Strâmtoarea Hormuz , rută majoră de transport maritim în largul coastelor Iranului, este prezentată ca un punct de fricțiune persistent. Potrivit materialului, Iranul a acționat rapid la începutul războiului pentru a opri traficul prin strâmtoare, ceea ce a dus la scumpiri puternice pentru bunuri precum petrolul și îngrășămintele. În acest context, unele state din Orientul Mijlociu care depindeau de Hormuz pentru exporturi au început să caute rute comerciale alternative. Rezaei a avertizat însă că Iranul ar putea viza aceste rute alternative de transport al petrolului din afara Golfului dacă statele regionale participă la planurile SUA de „război economic”. Dimensiunea de reglementare: acuzații de „suveranitate extraterritorială” Ministerul iranian de Externe a criticat, tot sâmbătă, noile măsuri economice americane, descriindu-le drept o afirmare a unei „suveranități extraterritoriale” asupra statelor membre ale ONU — o formulare care sugerează că Teheranul contestă aplicarea sancțiunilor dincolo de jurisdicția SUA. Negocierile pentru încetarea conflictului sunt descrise ca fiind blocate în ultimele luni, după eșecul unui memorandum de înțelegere din 17 iunie care cerea „încetarea imediată și permanentă a operațiunilor militare”. În plus, potrivit materialului, Iranul ar fi luat în calcul extinderea listei de ținte dincolo de Orientul Mijlociu, inclusiv către aliați ai SUA din Europa care au sprijinit operațiunile administrației Trump. [...]
