Știri
Știri din categoria Externe
Iranul se declară dispus la compromisuri pentru un nou acord nuclear cu SUA, dacă Washingtonul acceptă să discute ridicarea sancțiunilor, potrivit unui interviu acordat BBC de adjunctul ministrului iranian de Externe, Majid Takht-Ravanchi, relatează Reuters. Declarația vine într-un moment în care Teheranul și Washingtonul au reluat contactele diplomatice, după o perioadă de blocaj, iar o nouă rundă de negocieri este programată marți, la Geneva.
Oficialul iranian a confirmat că discuțiile inițiale, desfășurate la începutul lunii februarie în Oman, au evoluat „mai mult sau mai puțin într-o direcție pozitivă”, însă a avertizat că este prea devreme pentru concluzii. La întâlnirea din Elveția sunt așteptați emisari americani, între care Steve Witkoff și Jared Kushner, cu medierea reprezentanților Omanului.
Teheranul afirmă că este pregătit să negocieze limitări ale programului nuclear în schimbul ridicării sancțiunilor financiare. Șeful programului atomic iranian a sugerat chiar posibilitatea diluării uraniului îmbogățit la nivel înalt, dacă toate sancțiunile economice vor fi eliminate.
Totuși, poziția Iranului rămâne fermă în două puncte esențiale:
Washingtonul consideră că îmbogățirea uraniului pe teritoriul Iranului poate deschide calea către dezvoltarea armelor nucleare, acuzație respinsă constant de autoritățile de la Teheran.
Acordul nuclear din 2015, cunoscut drept Planul Comun și Cuprinzător de Acțiune, a fost abandonat de Statele Unite în primul mandat al fostului președinte Donald Trump. Înțelegerea prevedea ridicarea treptată a sancțiunilor în schimbul limitării programului nuclear iranian pentru a preveni obținerea bombei atomice.
Reluarea negocierilor are loc pe fondul unor tensiuni regionale persistente și al presiunilor economice resimțite de Iran. Deznodământul rundei de la Geneva ar putea indica dacă există un teren comun real sau dacă divergențele privind nivelul îmbogățirii uraniului vor bloca din nou procesul diplomatic.
Recomandate
China își poate consolida influența în războiul din Iran fără intervenție militară , folosind pârghii economice și diplomatice, conform unei analize publicate de Digi24 . În contextul crizei provocate de președintele Trump, China se conturează ca un potențial câștigător al conflictului pentru Strâmtoarea Ormuz , având capacitatea de a transforma un armistițiu fragil într-un avantaj geopolitic durabil. Acorduri economice și strategice Beijingul a fost inițial afectat de decizia Iranului de a închide strâmtoarea, dar a reușit să obțină un avantaj printr-un acord cu Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC). Acest acord permite navelor cu destinația China să treacă fără a plăti taxe, ocolind astfel sancțiunile impuse Iranului. Acordul implică verificări și coduri transmise prin radio, fiind parte a unei strategii mai ample de consolidare a poziției Chinei în Orientul Mijlociu. China își întărește relațiile cu IRGC, iar sprijinul său include și instruirea ofițerilor iranieni în utilizarea tehnologiilor chineze de recunoaștere facială pentru a suprima tulburările interne. Această colaborare subliniază angajamentul Beijingului de a-și extinde influența în regiune. Pregătiri pentru crize energetice În timp ce președintele Trump pare să subestimeze importanța strategică a Strâmtorii Ormuz, China se pregătește pentru o eventuală criză energetică. Beijingul acumulează rezerve mari de petrol și investește în energie regenerabilă și vehicule electrice. Aceste măsuri reflectă dorința Chinei de a deveni mai rezistentă la crizele din Orientul Mijlociu și de a-și extinde influența globală. Inițiative diplomatice Pe plan diplomatic, China acționează pentru a umple vidul de leadership global lăsat de SUA. Beijingul își propune să conducă organismul ONU responsabil de guvernanța oceanelor, fiind prima națiune din Asia-Pacific care aspiră la această poziție. „China nu lasă această criză inspirată de Trump să treacă nefolosită. Și pe plan diplomatic, ea este în mișcare, insistând să fie prima națiune din Asia-Pacific care conduce organismul ONU responsabil de marea liberă și guvernanța oceanelor.” Luna viitoare, președintele Trump va vizita Beijingul, dar nu se așteaptă ca Xi Jinping să cedeze în fața presiunilor americane. China își consolidează astfel poziția printr-o combinație de strategii economice și diplomatice, fără a recurge la intervenții militare directe. Această abordare reflectă o schimbare în modul în care Beijingul își exercită puterea pe scena internațională. [...]
Donald Trump avertizează Iranul să nu impună taxe petrolierelor în Strâmtoarea Ormuz , potrivit G4Media , într-un nou episod care ridică miza pe una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul global de petrol. Președintele SUA a scris pe rețeaua Truth că „există informații” conform cărora Teheranul ar impune taxe de trecere petrolierelor care traversează Strâmtoarea Ormuz și a transmis că „ar fi mai bine să nu facă asta” și, dacă măsura a fost introdusă, „ar fi bine să înceteze imediat”. Într-o altă postare, Trump a susținut că Iranul face o „treabă proastă” în gestionarea petrolului în zonă și că situația nu ar respecta „acordul” pe care spune că l-a încheiat. În paralel, mass-media iraniană a relatat că Kamal Kharrazi, șeful Consiliului strategic pentru relații externe al Iranului și fost ministru de externe (1997–2005), a murit din cauza rănilor suferite într-un atac israeliano-american produs în urmă cu aproximativ o săptămână și jumătate. Conform relatărilor citate de G4Media, în atac ar fi fost ucisă și soția sa, iar locuința lor din Teheran ar fi fost lovită. Pe plan militar, tensiunile au continuat în Israel, unde au fost declanșate alerte antiaeriene în mai multe zone, inclusiv în Tel Aviv și în sud, după lansări de rachete din Liban, relatează AFP, citată de G4Media. Presa israeliană a indicat că sistemele de apărare aeriană au interceptat cel puțin o rachetă, fără raportări imediate de victime. Într-un alt subiect, Teheranul a negat informațiile vehiculate în unele publicații despre o presupusă sosire a unei delegații iraniene la Islamabad pentru negocieri cu SUA, notează La Repubblica , citată de G4Media. O sursă invocată de agenția Tasnim a afirmat că informația este „complet falsă” și că negocierile ar rămâne suspendate atât timp cât, potrivit aceleiași surse, nu sunt respectate angajamentele privind încetarea focului în Liban și continuă atacurile Israelului. [...]
China se opune planului SUA de a interzice laboratoarele chinezești la testarea dispozitivelor pentru piața americană , potrivit Global Times . Reacția vine după ce Comisia Federală pentru Comunicații (FCC) a SUA a susținut că va vota în cursul acestei luni o propunere care ar bloca toate laboratoarele chineze de la testarea dispozitivelor electronice destinate utilizării în Statele Unite. Declarația a fost făcută joi, la o conferință de presă obișnuită, de Mao Ning, purtătoare de cuvânt a Ministerului de Externe al Chinei, ca răspuns la o întrebare despre inițiativa FCC. Măsura ar afecta un segment tehnic, dar important, al lanțului de conformitate: testarea și certificarea dispozitivelor înainte de accesul pe piață. „China se opune ferm practicii SUA de a extinde excesiv conceptul de securitate națională.” Mao Ning a susținut că o asemenea abordare ar avea efecte economice directe asupra schimburilor comerciale dintre companii chineze și americane, cu impact inclusiv asupra firmelor și consumatorilor din SUA. „O astfel de abordare perturbă grav schimburile economice și comerciale normale dintre întreprinderile chineze și americane și nu servește intereselor niciunei părți, inclusiv companiilor și consumatorilor americani.” Potrivit declarației, Beijingul consideră inițiativa drept o utilizare extensivă a argumentului de securitate națională în domeniul tehnologic și comercial. În același context, Mao a afirmat că China „va continua să își apere ferm drepturile și interesele legitime”. În material nu sunt oferite detalii despre calendarul exact al votului FCC, conținutul complet al propunerii sau eventuale excepții, însă tema indică o nouă zonă de fricțiune în relația economică sino-americană, de data aceasta în jurul infrastructurii de testare și validare pentru dispozitive electronice destinate pieței din SUA. [...]
Donald Trump acuză Iranul că nu respectă înțelegerea privind tranzitul petrolului prin Strâmtoarea Ormuz, potrivit Mediafax . Președintele SUA a susținut vineri că situația din acest punct strategic nu ar fi „conformă cu acordul existent”. Într-un mesaj publicat pe platforma Truth Social, Trump a criticat direct modul în care Teheranul ar permite trecerea petrolului prin strâmtoare, una dintre cele mai importante rute maritime pentru exporturile de țiței la nivel global. „Iranul face o treabă foarte slabă, lipsită de onoare ar spune unii, în a permite tranzitul petrolului prin Strâmtoarea Ormuz. Acesta nu este acordul pe care îl avem!”, a scris Trump pe platforma Truth Social. Liderul de la Casa Albă a reluat și tema unor posibile taxe impuse de Iran navelor care tranzitează zona, afirmând că Teheranul nu ar trebui să perceapă astfel de costuri. Totodată, Trump a invocat „rapoarte” potrivit cărora petrolierele ar fi taxate și a cerut oprirea imediată a practicii, dacă informațiile se confirmă. În același context, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat miercuri că Statele Unite se opun perceperii de taxe de către Iran pentru navele care trec prin Strâmtoarea Ormuz. Mediafax notează că subiectul unor eventuale aranjamente între Washington și Teheran ar urma să fie discutat în următoarele două săptămâni, perioadă în care este în vigoare un armistițiu. [...]
Un volum aflat în pregătire susține că Benjamin Netanyahu l-ar fi convins pe Donald Trump să lovească Iranul , potrivit Le Figaro , care citează fragmente publicate de presa americană. Articolul arată că influența premierului israelian asupra președintelui SUA „ar fi jucat un rol crucial” în decizia Washingtonului de a intra în război cu Iranul. Conform relatării, decizia ar fi fost luată de Trump la începutul lunii februarie, după ce Netanyahu ar fi prezentat operațiunea într-o reuniune secretă la Casa Albă, iar în cercul restrâns al președintelui ar fi existat puține opinii contrare. Le Figaro notează că vicepreședintele JD Vance ar fi fost singurul care ar fi exprimat rezerve față de această opțiune militară, înainte de a se alinia poziției președintelui. În același timp, directorul CIA, John Ratcliffe, ar fi privit cu scepticism estimările optimiste ale lui Netanyahu privind o posibilă schimbare de regim, la fel ca Marco Rubio, consilier pentru securitate națională și secretar de stat. „Potrivit unor fragmente dintr-o carte ce urmează să apară, scrisă de jurnaliștii Maggie Haberman și Jonathan Swan și publicate de The New York Times, decizia ar fi fost luată de Trump la începutul lunii februarie, după o prezentare a operațiunii făcută de premierul israelian în cadrul unei reuniuni secrete la Casa Albă.” [...]
Trimisul special al lui Vladimir Putin, Kirill Dmitriev, se află în SUA pentru discuții cu administrația Trump , potrivit Agerpres , care citează surse Reuters. Întâlnirile vizează atât un posibil acord de pace în Ucraina, cât și cooperarea economică dintre Statele Unite și Rusia. Conform informațiilor transmise, vizita are loc înainte ca Washingtonul să decidă dacă prelungește o derogare de la sancțiunile impuse petrolului rusesc, derogare care expiră pe 11 aprilie. Subiectul ar putea intra pe agenda discuțiilor, potrivit surselor citate. Moscova își exprimase anterior speranța că SUA, după convenirea armistițiului dintre Statele Unite și Iran, vor avea „timp și posibilitatea necesare” pentru reluarea negocierilor de pace în format trilateral privind Ucraina. „Sperăm că, într-un viitor previzibil, (SUA) vor avea mai mult timp și mai multe oportunități pentru întâlniri în format trilateral”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, referindu-se la discuțiile dintre Rusia, Ucraina și SUA. Deocamdată, articolul nu oferă detalii despre calendarul exact al întâlnirilor din SUA sau despre oficialii americani implicați, menționând doar că Dmitriev se întâlnește cu membri ai administrației Trump. Miza imediată este dublă: pe de o parte, relansarea unui canal de discuții pe dosarul ucrainean, pe de altă parte, decizia SUA privind regimul sancțiunilor în zona petrolului rusesc, cu potențiale efecte economice și geopolitice. [...]
