Știri din categoria Externe

Acasă/Știri/Externe/Iranul acceptă compromisuri pentru un...

Iranul acceptă compromisuri pentru un acord nuclear cu SUA - Ridicarea sancțiunilor, condiția esențială

Majid Takht-Ravanchi discută despre negocierile nucleare cu SUA.

Iranul se declară dispus la compromisuri pentru un nou acord nuclear cu SUA, dacă Washingtonul acceptă să discute ridicarea sancțiunilor, potrivit unui interviu acordat BBC de adjunctul ministrului iranian de Externe, Majid Takht-Ravanchi, relatează Reuters. Declarația vine într-un moment în care Teheranul și Washingtonul au reluat contactele diplomatice, după o perioadă de blocaj, iar o nouă rundă de negocieri este programată marți, la Geneva.

Oficialul iranian a confirmat că discuțiile inițiale, desfășurate la începutul lunii februarie în Oman, au evoluat „mai mult sau mai puțin într-o direcție pozitivă”, însă a avertizat că este prea devreme pentru concluzii. La întâlnirea din Elveția sunt așteptați emisari americani, între care Steve Witkoff și Jared Kushner, cu medierea reprezentanților Omanului.

Ce oferă Iranul și ce refuză

Teheranul afirmă că este pregătit să negocieze limitări ale programului nuclear în schimbul ridicării sancțiunilor financiare. Șeful programului atomic iranian a sugerat chiar posibilitatea diluării uraniului îmbogățit la nivel înalt, dacă toate sancțiunile economice vor fi eliminate.

Totuși, poziția Iranului rămâne fermă în două puncte esențiale:

  • nu acceptă condiția de îmbogățire zero a uraniului;
  • refuză includerea programului de rachete în negocieri.

Washingtonul consideră că îmbogățirea uraniului pe teritoriul Iranului poate deschide calea către dezvoltarea armelor nucleare, acuzație respinsă constant de autoritățile de la Teheran.

Contextul tensionat al negocierilor

Acordul nuclear din 2015, cunoscut drept Planul Comun și Cuprinzător de Acțiune, a fost abandonat de Statele Unite în primul mandat al fostului președinte Donald Trump. Înțelegerea prevedea ridicarea treptată a sancțiunilor în schimbul limitării programului nuclear iranian pentru a preveni obținerea bombei atomice.

Reluarea negocierilor are loc pe fondul unor tensiuni regionale persistente și al presiunilor economice resimțite de Iran. Deznodământul rundei de la Geneva ar putea indica dacă există un teren comun real sau dacă divergențele privind nivelul îmbogățirii uraniului vor bloca din nou procesul diplomatic.

Recomandate

Articole pe același subiect

Reza Pahlavi discută despre intervenția militară în Iran la o conferință.
Externe14 feb. 2026

Fiul ultimului șah al Iranului cere intervenția SUA - Pahlavi: „Ar salva vieți”

Reza Pahlavi cere intervenția militară a SUA în Iran , susținând că un atac ar putea grăbi prăbușirea regimului de la Teheran. Potrivit Reuters , fiul ultimului șah al Iranului a făcut declarațiile la Conferința de Securitate de la München, unde oficialii guvernului iranian nu au fost invitați. Pahlavi, lider al opoziției iraniene în exil, a afirmat că există semne că regimul este aproape de colaps și că o intervenție americană ar putea „salva vieți” și accelera căderea conducerii clericale. El a îndemnat administrația președintelui Donald Trump să nu prelungească negocierile privind un nou acord nuclear cu Teheranul. „Este doar o chestiune de timp”, a declarat Pahlavi, adăugând că populația iraniană ar putea reveni în stradă dacă presiunea externă ar crește. Declarațiile vin după reprimarea violentă a protestelor declanșate la finalul lunii decembrie, în urma dificultăților economice. Negocieri și opțiuni militare Administrația Trump poartă discuții cu Iranul pentru un posibil acord nuclear, iar săptămâna trecută au avut loc întâlniri diplomatice în Oman . Alte runde de negocieri sunt așteptate în perioada următoare. Totuși, doi oficiali americani au declarat pentru Reuters, sub protecția anonimatului, că armata SUA se pregătește pentru eventualitatea unei operațiuni militare care ar putea dura mai multe săptămâni, dacă președintele ar decide lansarea unui atac. Trump a declarat vineri că Iranul s-a arătat dificil în negocieri și a sugerat că este necesară o abordare mai dură pentru a rezolva impasul. Opoziția iraniană rămâne fragmentată, iar sprijinul intern pentru Pahlavi este dificil de evaluat. Într-un interviu anterior acordat Reuters, Trump și-a exprimat scepticismul cu privire la amploarea susținerii de care acesta ar beneficia în Iran. [...]

Donald Trump susține un discurs despre politica America First la un eveniment.
Externe14 feb. 2026

Analiză Focaldata: Lumea se aliniază tot mai mult cu China - SUA pierde aliați sub Trump

Analiza voturilor din ONU arată că SUA se îndepărtează de aliați, iar centrul de greutate geopolitic se mută spre China , pe fondul revenirii lui Donald Trump la Casa Albă. Potrivit unei analize publicate de The Guardian , care citează raportul Focaldata – „Mapping the New Geopolitical Axis” , agenda „America First” a accelerat realinierea diplomatică globală în favoarea Beijingului. Studiul Focaldata analizează voturile din Adunarea Generală a ONU ca indicator al alinierii geopolitice. Țările care votează constant în același sens sunt considerate apropiate strategic. Concluzia cercetării: numărul statelor puternic aliniate cu Washingtonul a scăzut dramatic, de la 46 în perioadele Obama și Biden la doar șapte în actualul mandat Trump. În schimb, blocul de 73 de țări apropiate de China a rămas stabil. Europa se îndepărtează de Washington Printre cele mai semnificative schimbări de vot se află aliați tradiționali ai SUA precum Canada, Germania, Marea Britanie, Japonia și Coreea de Sud. Raportul arată că alinierea Regatului Unit la pozițiile americane este la cel mai scăzut nivel de la începutul măsurătorilor. Un moment de ruptură a fost votul din februarie 2025 privind războiul din Ucraina, când SUA au votat împotriva unei rezoluții de condamnare a Rusiei, alături de Moscova, Belarus și Coreea de Nord. De asemenea, Washingtonul a respins rezoluții privind Gaza, mediul, sănătatea și migrația, unde majoritatea statelor occidentale au votat diferit. China își consolidează influența Potrivit analizei Focaldata, economia cumulată a țărilor apropiate de China depășește în prezent pe cea a statelor ferm aliniate SUA. Economiile cu cea mai rapidă creștere – din Asia, Africa și America Latină – tind să graviteze mai aproape de Beijing. Autorii raportului compară influența americană cu un „turn Jenga”, dependent de un bloc european tot mai fragil, în timp ce rețeaua Chinei este mai difuză și mai rezilientă. Concluzia indică o tendință structurală: centrul de greutate geopolitic global s-ar putea muta oficial în zona de influență a Chinei până la finalul anilor 2030, dacă actualele evoluții continuă. [...]

Donald Trump discutând despre schimbarea de regim în Iran și implicațiile internaționale.
Externe14 feb. 2026

Trump despre Iran - „O schimbare de regim ar fi cel mai bun lucru care s-ar putea întâmpla”

Donald Trump susține că o schimbare de regim în Iran „ar fi cel mai bun lucru care s-ar putea întâmpla” , în contextul în care administrația americană analizează opțiuni suplimentare de presiune asupra Teheranului. Potrivit Euronews , declarația a fost făcută vineri, după ce liderul de la Casa Albă a confirmat trimiterea unui al doilea grup de portavioane în Orientul Mijlociu. Întrebat despre posibilitatea înlăturării conducerii clericale islamice din Iran, Trump a răspuns că „pare că acesta ar fi cel mai bun lucru care s-ar putea întâmpla”, adăugând că regimul de la Teheran vorbește de „47 de ani” fără rezultate. Deși în ultimele săptămâni a indicat că obiectivul principal este limitarea programului nuclear iranian, președintele american a sugerat că acesta reprezintă doar o parte din solicitările Washingtonului. Declarațiile vin după întâlnirea de la Washington cu premierul israelian Benjamin Netanyahu , care a cerut ca orice eventual acord să includă oprirea sprijinului iranian pentru Hamas și Hezbollah, precum și limitarea dezvoltării rachetelor balistice. Trump a afirmat că neutralizarea programului nuclear ar fi „cea mai mică parte a misiunii”. În paralel, secretarul de stat Marco Rubio a avertizat recent că o eventuală schimbare de putere în Iran ar necesita „o analiză atentă”, subliniind că este vorba despre un regim stabilit de mult timp. Președintele american a anunțat că portavionul USS Gerald R. Ford va fi redislocat din Marea Caraibelor în Orientul Mijlociu pentru a se alătura forțelor deja concentrate în regiune. El a precizat că, în lipsa unui acord cu Teheranul, prezența militară suplimentară ar putea deveni necesară. Între timp, statele arabe din Golf avertizează că orice intervenție militară ar putea escalada într-un conflict regional extins, într-un context deja tensionat după războiul dintre Israel și Hamas. În Iran, autoritățile se confruntă cu presiuni interne sporite, inclusiv ceremonii de doliu organizate după reprimarea protestelor recente. [...]

Marco Rubio susține unitatea Occidentului la Conferința de Securitate de la Munchen.
Externe14 feb. 2026

Marco Rubio la Munchen despre unitatea Occidentului - SUA rămâne „un copil al Europei”

Marco Rubio a pledat la Munchen pentru unitatea Occidentului , afirmând că SUA vor rămâne „un copil al Europei”, dar a avertizat că migrația necontrolată amenință coeziunea societăților occidentale. Potrivit HotNews.ro , secretarul de stat american a susținut sâmbătă, 14 februarie 2026, un discurs amplu la Conferința de Securitate de la Munchen , într-un ton diferit față de intervențiile anterioare ale administrației Trump, insistând pe revitalizarea relației transatlantice. Rubio a subliniat că Statele Unite și Europa „aparțin aceleiași civilizații” și că destinul lor rămâne legat, respingând ideea unei rupturi între cele două maluri ale Atlanticului. În același timp, a criticat ceea ce a numit iluziile „sfârșitului istoriei”, globalizarea fără limite și externalizarea suveranității către instituții internaționale. Migrația în masă nu este o problemă marginală , a spus el, susținând că afectează stabilitatea și identitatea societăților occidentale și că protejarea frontierelor ține de suveranitate, nu de xenofobie. Mesajele-cheie ale discursului reafirmarea legăturii istorice, culturale și spirituale dintre SUA și Europa; apel la consolidarea alianței, cu „aliați puternici”, capabili să se apere; critici la adresa ONU, considerată ineficientă în dosarele Gaza și Ucraina; promisiunea că SUA nu vor gestiona „declinul controlat al Occidentului”. De remarcat că, în intervenția de aproape 30 de minute, Rubio nu a menționat Rusia și nici NATO . În sesiunea de întrebări, el a declarat că Washingtonul va testa disponibilitatea Moscovei pentru o soluție negociată în Ucraina, subliniind că un eventual acord trebuie să fie „just și durabil”. Referitor la China, a pledat pentru menținerea canalelor de comunicare, chiar dacă interesele nu sunt aliniate. Discursul a fost primit cu aplauze prelungite, o parte a audienței ridicându-se în picioare. În context, lideri europeni precum Friedrich Merz și Emmanuel Macron au vorbit despre necesitatea reînnoirii relației transatlantice și a unei Europe mai puternice, capabile să-și definească propriile reguli de securitate. [...]

Tensiuni între liderii SUA și Israel pe tema Iranului.
Externe13 feb. 2026

Schismă tot mai vizibilă între Washington și Ierusalim – miza este strategia față de Iran

Relația dintre Donald Trump și Israel traversează o perioadă de tensiuni vizibile, pe fondul divergențelor legate de Iran și al intervențiilor publice ale liderului american în politica internă israeliană , potrivit unei analize publicate de Sky News . Tensiunile au devenit evidente după ce Trump l-a criticat dur pe președintele israelian Isaac Herzog, spunând că ar trebui „să-i fie rușine” pentru că nu i-a acordat grațiere premierului Benjamin Netanyahu , judecat pentru acuzații de mită, fraudă și abuz de încredere. Netanyahu, care a solicitat oficial o grațiere la finalul anului trecut, susține că procesul i-a afectat capacitatea de a conduce țara, în timp ce opozanții afirmă că doar cei vinovați cer iertare. Deși Trump continuă să-l trateze pe Netanyahu drept un aliat apropiat, diferențele de viziune privind Iranul sunt tot mai clare. Israelul insistă pentru măsuri ferme împotriva programului militar și a rețelei de aliați regionali ai Teheranului, în timp ce Washingtonul pare concentrat în principal pe limitarea îmbogățirii nucleare și evitarea unei intervenții militare directe. Vicepreședintele JD Vance ar fi exprimat rezerve serioase față de o eventuală acțiune militară americană, invocând riscul unor represalii iraniene asupra bazelor SUA din Orientul Mijlociu. În acest context, guvernul israelian ar lua în calcul inclusiv opțiunea unor acțiuni unilaterale, însă cu sprijin logistic american, inclusiv reînnoirea stocurilor de interceptoare pentru sistemul Iron Dome . Vizita recentă a lui Netanyahu la Washington, a șasea de la revenirea lui Trump la Casa Albă, a avut un profil scăzut și s-a încheiat fără conferință de presă, semn al unei relații mai complicate decât în trecut. Pe plan intern, Netanyahu se confruntă cu alegeri generale în cursul acestui an și cu presiuni juridice atât în Israel, cât și pe plan internațional, fiind vizat de acuzații și la Curtea Penală Internațională. În acest context, relația cu administrația Trump rămâne un pilon esențial al strategiei sale politice externe. [...]

Negocieri de pace între Rusia și Ucraina la Geneva, cu oficiali la masă.
Externe13 feb. 2026

Rusia și Ucraina revin la masa negocierilor la Geneva – noi discuții mediate de SUA pe 17–18 februarie

Rusia și Ucraina vor relua negocierile de pace la Geneva pe 17–18 februarie, într-un nou format trilateral mediat de Statele Unite, în timp ce războiul se apropie de patru ani fără un compromis teritorial clar , relatează Al Jazeera . Anunțul a fost confirmat de Kremlin, prin purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov, și de administrația de la Kiev. Noua rundă de discuții vine după două întâlniri anterioare organizate la Abu Dhabi, conduse de emisari americani, și are loc pe fondul intensificării luptelor de-a lungul liniei frontului de aproximativ 1.250 de kilometri. Principalele puncte de dispută rămân Donbasul și garanțiile de securitate pentru Ucraina. Moscova cere retragerea trupelor ucrainene din partea regiunii Donețk aflată încă sub controlul Kievului, în timp ce Ucraina respinge o retragere unilaterală și solicită garanții occidentale ferme pentru a preveni reluarea ostilităților după un eventual armistițiu. Președintele Volodimir Zelenski a declarat recent că Washingtonul ar fi stabilit un termen-limită în luna iunie pentru ajungerea la un acord. Delegația rusă va fi condusă de Vladimir Medinski, consilier al președintelui Vladimir Putin , care a participat și la negocierile eșuate din 2022. Din partea Ucrainei, echipa va fi condusă de Rustem Umerov, șeful Consiliului Național de Securitate și Apărare, alături de alți oficiali de rang înalt. Între timp, atacurile continuă. În estul Ucrainei, trei frați cu vârste între 8 și 19 ani au murit într-un bombardament rusesc, iar la Odesa o persoană a fost ucisă și alte șase rănite în urma unui atac asupra infrastructurii portuare și energetice. De cealaltă parte, autoritățile din regiunea Volgograd au anunțat trei răniți, inclusiv un copil, după un atac ucrainean cu drone. La Conferința de Securitate de la München , cancelarul german Friedrich Merz a declarat că este dispus la dialog cu Moscova, dar a subliniat că Rusia trebuie să demonstreze că este pregătită pentru discuții „serioase” privind un armistițiu. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a afirmat că Rusia nu câștigă războiul, susținând că avansul său este lent și costisitor. În paralel, ministrul ucrainean de externe Andrii Sîbiha s-a întâlnit la München cu omologul chinez Wang Yi, discutând despre rolul Beijingului în eforturile de pace, într-un context în care China își declară neutralitatea, dar este acuzată de sprijin indirect pentru Moscova. [...]