Știri
Tag: acord nuclear

Acordul nuclear cu Iranul era „la un pas” înaintea loviturilor SUA-Israel , a declarat ministrul de Externe al Omanului, Badr Albusaidi , susținând că Teheranul acceptase concesii majore chiar în dimineața atacurilor de sâmbătă, 28 februarie 2026. Potrivit Middle East Eye , oficialul, care a mediat în ultimele luni dialogul dintre Washington și Teheran, s-a declarat „dezamăgit” că negocierile „active și serioase” au fost subminate de intervenția militară. Ce ar fi acceptat Iranul Într-un interviu acordat înaintea bombardamentelor, Albusaidi a precizat că Iranul a fost de acord cu: zero acumulare și zero stocare de material nuclear cu potențial militar; verificare completă din partea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică; diluarea stocurilor existente și transformarea lor ireversibilă în combustibil nuclear. Detaliile au fost relatate de India Today , care notează că implementarea acordului ar fi putut începe în aproximativ 90 de zile, iar parametrii politici erau deja agreați. Potrivit mediatorului, cadrul depășea chiar prevederile acordului din 2015. Reacții internaționale Conform Al Jazeera , reacțiile au fost rapide și divergente: Uniunea Europeană, prin Kaja Kallas, a descris situația drept „periculoasă” și a cerut reținere maximă; Norvegia a invocat necesitatea unei amenințări iminente pentru justificarea unui atac preventiv; Rusia a calificat operațiunea drept „agresiune armată neprovocată” împotriva unui stat suveran; Franța și Pakistanul au cerut reluarea urgentă a diplomației. Între timp, Iranul a lansat atacuri de represalii asupra unor baze americane din regiune, sporind riscul unei escaladări. Contextul pune sub semnul întrebării viitorul negocierilor mediate de Oman și stabilitatea regională, într-un moment în care, potrivit lui Albusaidi, exista „o oportunitate istorică” pentru o soluție diplomatică. [...]

Iranul se declară dispus la compromisuri pentru un nou acord nuclear cu SUA , dacă Washingtonul acceptă să discute ridicarea sancțiunilor, potrivit unui interviu acordat BBC de adjunctul ministrului iranian de Externe, Majid Takht-Ravanchi , relatează Reuters . Declarația vine într-un moment în care Teheranul și Washingtonul au reluat contactele diplomatice, după o perioadă de blocaj, iar o nouă rundă de negocieri este programată marți, la Geneva. Oficialul iranian a confirmat că discuțiile inițiale, desfășurate la începutul lunii februarie în Oman, au evoluat „mai mult sau mai puțin într-o direcție pozitivă”, însă a avertizat că este prea devreme pentru concluzii. La întâlnirea din Elveția sunt așteptați emisari americani, între care Steve Witkoff și Jared Kushner , cu medierea reprezentanților Omanului. Ce oferă Iranul și ce refuză Teheranul afirmă că este pregătit să negocieze limitări ale programului nuclear în schimbul ridicării sancțiunilor financiare. Șeful programului atomic iranian a sugerat chiar posibilitatea diluării uraniului îmbogățit la nivel înalt, dacă toate sancțiunile economice vor fi eliminate. Totuși, poziția Iranului rămâne fermă în două puncte esențiale: nu acceptă condiția de îmbogățire zero a uraniului; refuză includerea programului de rachete în negocieri. Washingtonul consideră că îmbogățirea uraniului pe teritoriul Iranului poate deschide calea către dezvoltarea armelor nucleare, acuzație respinsă constant de autoritățile de la Teheran. Contextul tensionat al negocierilor Acordul nuclear din 2015, cunoscut drept Planul Comun și Cuprinzător de Acțiune, a fost abandonat de Statele Unite în primul mandat al fostului președinte Donald Trump. Înțelegerea prevedea ridicarea treptată a sancțiunilor în schimbul limitării programului nuclear iranian pentru a preveni obținerea bombei atomice. Reluarea negocierilor are loc pe fondul unor tensiuni regionale persistente și al presiunilor economice resimțite de Iran. Deznodământul rundei de la Geneva ar putea indica dacă există un teren comun real sau dacă divergențele privind nivelul îmbogățirii uraniului vor bloca din nou procesul diplomatic. [...]