Știri
Știri din categoria Externe
O posibilă apropiere SUA–China ar putea schimba calculul geopolitic al războiului din Ucraina, inclusiv printr-o presiune mai coordonată asupra Moscovei, potrivit unei analize preluate de Digi24. Ipoteza este legată de o vizită oficială a lui Xi Jinping în Statele Unite și de eventuale progrese pe dosarul Iran, care ar putea debloca negocieri mai ample între Washington și Beijing.
Analistul politic Ihor Reiterovich a declarat, într-un interviu pentru Ukrinform, că discuțiile SUA–China – posibile „în timpul verii” sau în jurul unor momente politice importante din SUA – ar putea deschide „noi perspective interesante” și pentru Ucraina. Înaintea unor potențiale contacte la vârf, un oficial chinez ar fi susținut o soluție diplomatică și ar fi invocat o apropiere de pozițiile europene privind oprirea ostilităților și trecerea la negocieri.
Reiterovich anticipează că ar putea urma un nou val de vizite ale liderilor europeni la Beijing, pe fondul interesului Chinei de a construi „un joc separat” cu Europa, ca contrapondere la Statele Unite.
„Nu m-ar surprinde dacă am asista la un nou val de vizite ale liderilor europeni la Beijing în viitorul apropiat. Xi Jinping înțelege perfect că China poate încerca să construiască un joc separat cu Europa – ca o contrapondere la Statele Unite.”
În scenariul în care China și Uniunea Europeană își apropie pozițiile privind încheierea războiului, analistul vede o „fereastră de oportunitate” pentru o presiune comună asupra Rusiei.
Analistul avertizează însă că, înainte de o eventuală vizită a lui Xi în SUA, Rusia ar putea considera dinamica diplomatică drept temporar avantajoasă, dar efectul ar fi scurt.
„Este un avantaj cu o durată foarte scurtă – două-trei luni.”
Într-un scenariu de „normalizare” a relațiilor SUA–China și de acorduri pe teme precum Iranul, comerțul și alte dosare globale, Reiterovich spune că este plauzibil ca Donald Trump și Xi Jinping să ajungă să declare împreună necesitatea încetării războiului în Europa. În lectura sa, ambii lideri ar avea de câștigat politic: Trump prin consolidarea imaginii de „pacificator”, Xi prin poziționarea Chinei ca actor global indispensabil în marile crize.
În același material este menționată și o evaluare separată: Kurt Volker, cercetător la Centrul pentru Analiza Politicilor Europene și fost reprezentant special al SUA pentru negocierile privind Ucraina, a spus că nu vede China în rol de mediator între Ucraina și Rusia și că Beijingul nu ar urmări un asemenea rol, deoarece „nu este războiul lor”.
Recomandate
China împinge Serbia spre proiecte în IA, energie și infrastructură, consolidându-și poziția de investitor-cheie în economie, pe fondul vizitei de stat a președintelui sârb Aleksandar Vucic la Beijing, potrivit Digi24 . Președintele chinez Xi Jinping a cerut întărirea cooperării bilaterale în „noile sectoare” – inclusiv inteligență artificială, economie digitală, economie verde și industrie de vârf – în cadrul discuțiilor cu Vucic la Marele Palat al Poporului, conform relatării Agerpres, care citează media de stat chineze. Miza economică: investiții și proiecte de infrastructură Beijingul își leagă cooperarea cu Serbia și de inițiativa „ Noile drumuri ale mătăsii ”, orientată spre dezvoltarea de infrastructuri precum poduri, drumuri, căi ferate și aeroporturi în țări în curs de dezvoltare. În acest cadru, Xi a indicat și domeniile transporturilor și energiei ca direcții de colaborare. În plan concret, China este „printre primii cinci investitori” în Serbia, iar implicarea sa include deja proiecte majore: o linie de tren de mare viteză, inaugurată în octombrie 2025; participarea la construcția metroului din Belgrad și a mai multor poduri, potrivit ministrului sârb de finanțe citat în material. Acorduri semnate și semnal politic În timpul vizitei, cele două părți au semnat o serie de acorduri bilaterale care vizează comerțul, tehnologia și educația. Pe componenta politică, Xi Jinping a făcut apel la un „multilateralism veritabil” în fața „turbulențelor” din afacerile internaționale, mesaj transmis în cadrul întâlnirii cu președintele sârb. Vucic a mai fost în China pentru summituri și forumuri internaționale, însă aceasta este prima sa vizită de stat oficială la Beijing; cu acest prilej, Xi i-a acordat „Medalia Prieteniei” a Republicii Populare Chineze, ca semn al relației strânse dintre cei doi. [...]
Publicarea de către Rusia a unor imagini cu avarii la petrolierul LNG „Arctic Metagaz” readuce în prim-plan riscul operațional pentru transportul de gaze pe rutele din Mediterană , într-un context în care incidentul rămâne neclar și neconfirmat independent, potrivit Kyiv Post . Autoritățile ruse au difuzat fotografii cu nava „Arctic Metagaz”, despre care Moscova susține că ar fi fost lovită la începutul lunii martie de drone ucrainene de suprafață și subacvatice, în Marea Mediterană. Conform declarațiilor atribuite de RIA Novosti Comitetului de Investigații al Rusiei , examinarea ar fi identificat „urme de incendiu”, „distrugerea completă a sistemelor de control” și avarii la două dintre tancurile de stocare a gazului natural lichefiat (LNG). Nava, descrisă ca fiind puternic sancționată și „probabil” parte a așa-numitei „flote din umbră” a Rusiei, transporta LNG rusesc când, pe 3 martie, Rusia a susținut că a fost atacată și scufundată, acuzând Ucraina. Ministerul rus al Apărării a afirmat că la bord a avut loc o explozie urmată de incendiu; echipajul – 30 de cetățeni ruși – ar fi fost salvat ulterior, iar doi marinari ar fi fost răniți. Avertizări maritime și implicații pentru trafic La momentul incidentului, Transport Malta a transmis că nava era „în derivă” și „fără comandă” în apropierea apelor dintre Malta și insula Lampedusa, potrivit alertelor maritime citate de publicație. Autoritatea malteză a emis avertizări către navele din zonă, pe fondul derivării petrolierului în ape internaționale, în proximitatea rutelor de transport din Mediterana centrală. Ce rămâne neconfirmat Circumstanțele incidentului nu au putut fi verificate independent, iar succesiunea evenimentelor care a dus la abandonarea navei nu este stabilită complet, notează publicația. Kievul nu a comentat public acuzațiile, în timp ce oficiali ruși au descris cazul drept „terorism internațional” și „piraterie maritimă” și au invocat, totodată, o posibilă implicare sau neglijență a unor state membre UE. [...]
Sancțiunile au împins Rusia să caute capital și clienți în Arctica, dar diferențele de interese au forțat China să-și tempereze ambițiile , arată o analiză publicată de Digi24 . Deși Moscova și Beijingul afișează o „prietenie fără limite”, Arctica rămâne un punct sensibil: Rusia vrea control decizional exclusiv al statelor arctice, în timp ce China susține acces mai larg la exploatarea regiunii. Pentru Rusia, miza este direct economică și strategică. Potrivit datelor oficiale citate, activitatea economică din regiunea arctică reprezintă 6% din PIB-ul Rusiei și 10% din exporturi. După 2022, cooperarea cu celelalte state arctice a devenit dificilă, pe fondul sancțiunilor, iar Moscova are probleme să investească singură în infrastructura necesară, notează The Insider. De ce contează: Arctica devine o relație „tranzacțională”, nu un bloc comun Analiza descrie o relație în care nevoia a înlocuit încrederea. Rusia are nevoie de investitori și piețe de export pentru resursele arctice, dar, în același timp, încearcă să evite dependența excesivă de un singur partener, inclusiv de China, într-o zonă considerată vitală pentru economia sa. În acest context, este menționat proiectul uzinei de gaze naturale lichefiate Yamal din Siberia, pe care Rusia și China ar fi urmat să îl dezvolte împreună, pe fondul deciziei Uniunii Europene de a renunța la importurile rusești de GNL până în 2027. Cercetători citați în articol indică limitele unei Rusii puternic sancționate în a susține singură proiecte de infrastructură și comerț. Separat, analiza arată că atacurile Ucrainei asupra terminalelor petroliere rusești au blocat aproximativ 40% din exporturile de petrol ale Rusiei, reducând capacitatea Moscovei de a profita de creșterile de preț asociate crizei din Golful Persic. De ce China a făcut „un pas înapoi” în Arctica Pe partea chineză, articolul susține că Beijingul a trecut printr-o etapă în care implicarea sa în Arctica a fost percepută drept „prea agresivă”, inclusiv după ce China s-a autodefinit „stat aproape arctic” și a promovat ideea unui „ Drum Polar al Mătăsii ”. După extinderea prezenței (inclusiv statut de observator în Consiliul Arctic și stații de cercetare în mai multe țări), China ar fi recurs la o „retragere tactică”, potrivit unei surse academice citate. Diferența de viziune rămâne însă structurală: Beijingul vede Arctica drept o regiune ce ar trebui să poată fi exploatată de mai multe state, în timp ce Moscova insistă ca politica regională să fie decisă de statele arctice. În plus, oficiali ruși ar fi perceput „Drumul Polar al Mătăsii” ca pe un proiect în care Rusia riscă să devină doar un coridor de tranzit între China și Europa. Cooperare militară limitată și suspiciuni reciproce Deși există exemple de cooperare economică și militară, analiza notează că limitele parteneriatului sunt mai vizibile în zona militară: cooperarea ar fi concentrată în Marea Bering și mult mai puțin prezentă în Marea Baltică sau în apele din jurul Groenlandei. În același timp, Moscova ar continua să se teamă de spionaj chinezesc în Arctica, potrivit unui raport bazat pe un document al serviciilor de securitate ruse, menționat în articol. Ce urmează Pe termen scurt, Rusia rămâne „poarta” Chinei spre Arctica, inclusiv din motive operaționale: capacitatea de navigație pe Ruta Mării Nordului este afectată de limitele flotei ruse de spărgătoare de gheață și de sancțiuni, iar China are interese tehnologice și strategice în regiune (inclusiv pentru dezvoltarea unor drone capabile să opereze la temperaturi foarte joase). Pe termen mai lung, concluzia analizei este că relația rămâne una de conveniență: cooperarea este reală, dar susținută de interese care se suprapun „momentan”, nu de o aliniere completă a obiectivelor în Arctica. [...]
Alegerile parlamentare din 7 iunie pot decide dacă Armenia își poate deschide rutele comerciale și ieși din izolarea economică , într-un moment în care Erevanul negociază pacea cu Azerbaidjanul și își recalibrează poziția între Rusia și Uniunea Europeană, potrivit Mediafax . Premierul Nikol Pașinian mizează electoral pe transformarea Armeniei într-un „centru de conectivitate regională”, care să lege Europa de Asia prin așa-numitul „coridor central”. O analiză The Guardian, citată de Mediafax, arată că Erevanul vede în deschiderea frontierelor cu Azerbaidjan și Turcia o șansă de a pune capăt izolării economice și de a deveni un punct strategic pentru comerțul eurasiatic. Pariul economic: pacea ca infrastructură de comerț Guvernul armean consideră că un acord de pace cu Baku ar putea fi cea mai importantă schimbare geopolitică din ultimele decenii pentru Caucazul de Sud, cu efect direct asupra conectivității și, implicit, asupra economiei. În campanie, Pașinian promovează doctrina „Armenia reală”, care presupune renunțarea la discursul bazat pe revendicări istorice și orientarea spre dezvoltare economică și stabilitate regională. În acest cadru, premierul susține că Armenia trebuie să devină o punte între Europa, Asia Centrală și Orientul Îndepărtat, iar proiectul Traseului Trump pentru Pace și Prosperitate Internațională (Tripp) este prezentat ca parte a strategiei de conectivitate. Costul politic intern: opoziție pro-rusă și acuzații de concesii Strategia lui Pașinian alimentează tensiuni interne. Naționaliștii și formațiunile pro-ruse îl acuză că a făcut prea multe concesii Azerbaidjanului după războaiele pierdute din Nagorno-Karabah în 2020 și 2023. Unul dintre principalii adversari este omul de afaceri Samvel Karapetyan, lider al partidului „Armenia mai puternică”, care îl acuză pe premier de trădare și avertizează că apropierea de Occident ar putea transforma Armenia într-o „provincie a Azerbaidjanului”. Mediafax notează că Karapetyan, aflat într-o situație apropiată arestului la domiciliu, este implicat și într-un conflict cu autoritățile privind naționalizarea rețelei electrice armene, controlată de grupul său de afaceri. În paralel, organizații pentru drepturile omului și analiști internaționali avertizează că stilul politic al lui Pașinian devine tot mai autoritar, pe fondul polarizării dintre tabăra proeuropeană și cea pro-rusă. Presiunea externă: Rusia cere o alegere explicită Relațiile Erevan–Moscova s-au deteriorat după războiul din Nagorno-Karabah, Armenia criticând lipsa sprijinului rusesc și încercând să-și diversifice alianțele. În acest context, Vladimir Putin a sugerat organizarea unui referendum prin care armenii să decidă între apropierea de UE și continuarea integrării în Uniunea Economică Eurasiatică , dominată de Rusia. Pe aceeași linie de tensiune geopolitică, președintele francez Emmanuel Macron și-a exprimat susținerea pentru Armenia și a criticat Moscova pentru lipsa de implicare în apărarea intereselor armene în regiune. Miza imediată a scrutinului din 7 iunie este dacă Pașinian primește un mandat suficient pentru a împinge înainte agenda de pace și deschidere de rute, într-un echilibru fragil între presiunea Rusiei, așteptările UE și opoziția internă. [...]
O grupare clandestină rusă vizează industria petrolieră ca punct de presiune pentru slăbirea regimului Putin , susținând că schimbarea de la Kremlin nu mai poate veni prin proteste sau negocieri, ci prin forță, potrivit Adevărul . Mișcarea, numită „Black Spark” („Scânteia Neagră”), afirmă că își construiește în secret o rețea anti-regim în interiorul Rusiei, formată din oameni de afaceri, profesioniști din clasa de mijloc, activiști anti-război și foști combatanți. În spatele organizației s-ar afla Igor Volobuev , fost vicepreședinte al Gazprombank , care a fugit în Ucraina după invazia rusă și s-a alăturat forțelor ucrainene. De ce contează: ținta declarată este „sângele” economic al regimului Conform manifestului și declarațiilor atribuite lui Volobuev, gruparea consideră industria petrolieră drept „principalul punct vulnerabil” al Rusiei, descrisă ca „sângele care ține în viață regimul”. În această logică, sabotajul ar urmări să lovească infrastructura energetică și, implicit, capacitatea statului rus de a finanța războiul și aparatul de putere. Textul indică și un context operațional: în ultimele luni, Ucraina a intensificat atacurile asupra rafinăriilor și infrastructurii energetice rusești, iar Volobuev sugerează existența unei cooperări între Kiev și rețeaua clandestină. Articolul nu oferă însă detalii verificabile despre natura sau amploarea acestei cooperări. Cine ar fi în rețea și ce susține despre infiltrare Deși prezența publică a organizației este descrisă ca modestă (câteva mii de urmăritori pe Telegram și X), liderii ei susțin că au membri infiltrați în instituții-cheie, inclusiv în gigantul energetic Gazprom. Volobuev afirmă că a primit „dovezi convingătoare” privind forța mișcării și că ar fi întâlnit persoane cunoscute din perioada în care trăia în Rusia, „unii chiar din sistemul Gazprom”. Potrivit lui, gruparea ar include ingineri, specialiști IT, avocați, antreprenori și ruși de origine ucraineană care se opun războiului, iar unii ar avea acces la „structuri ale puterii”. Aceste afirmații sunt prezentate ca poziții ale fostului bancher și ale organizației, fără elemente independente de confirmare în textul sursei. Mesajul politic: nu doar înlăturarea lui Putin Manifestul „Scânteia Neagră” vorbește explicit despre rezistență armată împotriva statului rus și condamnă invazia Ucrainei, pe care o numește „rușinea și crima noastră”. Totodată, gruparea susține că simpla înlăturare a lui Vladimir Putin nu ar fi suficientă, iar „imperiul” ar trebui să se prăbușească. Volobuev insistă că mișcarea nu este o capcană a serviciilor secrete ruse și nici o luptă între facțiuni din interiorul Kremlinului. În același registru, el susține că „nu există niciun scenariu în care Putin să plece de bunăvoie” și că poate fi răsturnat „doar prin forță”. Context: un fost oficial Gazprombank ajuns în Ucraina Igor Volobuev a părăsit Rusia în 2022, după demisia din Gazprombank. Născut în regiunea ucraineană Sumî, s-a înrolat ulterior în unități de apărare teritorială ucrainene și a devenit una dintre vocile ruse care critică deschis regimul de la Kremlin. În ansamblu, miza descrisă de sursă este una economică și operațională: dacă o astfel de rețea ar avea capacitatea reală de a lovi industria petrolieră, ar putea crește presiunea asupra finanțării regimului și a efortului de război — însă articolul se bazează pe declarațiile grupării și ale lui Volobuev, fără a prezenta confirmări independente ale infrastructurii, membrilor sau acțiunilor concrete. [...]
Rusia avertizează diplomații și cetățenii străini să părăsească Kievul, pe fondul unor noi lovituri anunțate asupra „centrelor decizionale” din capitala Ucrainei, potrivit Biziday . Ministerul rus de Externe spune că țintele ar urma să includă puncte de comandă, centre de decizie și instalații ale industriei de apărare, fără să indice însă când ar începe atacurile. În mesajul transmis, Moscova susține că, deoarece aceste instalații ar fi „răspândite pe tot teritoriul Kievului”, străinii – inclusiv personalul misiunilor diplomatice și al organizațiilor internaționale – ar trebui să părăsească orașul „cât mai curând posibil”. Totodată, ministerul avertizează locuitorii capitalei ucrainene să nu se apropie de infrastructura militară și administrativă a „regimului Zelenski”. Contextul imediat: acuzații reciproce după un atac în Luhansk Anunțul vine după ce Rusia a acuzat Ucraina că ar fi responsabilă de un atac cu drone asupra unei școli profesionale din regiunea Luhansk, aflată sub ocupație rusă. Conform cifrelor oficiale invocate de partea rusă, 21 de persoane au murit și 42 au fost rănite. Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei a reacționat, precizând că a efectuat un atac lângă Starobilsk (regiunea Luhansk), în noaptea de 21 spre 22 mai, dar susține că a lovit o unitate militară rusă. Escaladare: lovituri recente și utilizarea rachetei Oreșnik Cu o zi înainte , Rusia a lovit din nou cu o rachetă balistică strategică (IRBM) Oreșnik un oraș aflat la circa 70 km sud de Kiev, iar capitala a fost vizată de un atac masiv cu rachete tactice. Potrivit informațiilor citate, cel puțin patru persoane au murit și alte zeci au fost rănite. Biziday amintește că Federația Rusă a folosit pentru prima dată racheta Oreșnik pe 21 noiembrie 2024, într-un atac asupra Niprului, iar al doilea atac cu Oreșnik ar fi avut loc pe 9 ianuarie 2026, în regiunea Liov. [...]
