Știri
Știri din categoria Externe
O posibilă apropiere SUA–China ar putea schimba calculul geopolitic al războiului din Ucraina, inclusiv printr-o presiune mai coordonată asupra Moscovei, potrivit unei analize preluate de Digi24. Ipoteza este legată de o vizită oficială a lui Xi Jinping în Statele Unite și de eventuale progrese pe dosarul Iran, care ar putea debloca negocieri mai ample între Washington și Beijing.
Analistul politic Ihor Reiterovich a declarat, într-un interviu pentru Ukrinform, că discuțiile SUA–China – posibile „în timpul verii” sau în jurul unor momente politice importante din SUA – ar putea deschide „noi perspective interesante” și pentru Ucraina. Înaintea unor potențiale contacte la vârf, un oficial chinez ar fi susținut o soluție diplomatică și ar fi invocat o apropiere de pozițiile europene privind oprirea ostilităților și trecerea la negocieri.
Reiterovich anticipează că ar putea urma un nou val de vizite ale liderilor europeni la Beijing, pe fondul interesului Chinei de a construi „un joc separat” cu Europa, ca contrapondere la Statele Unite.
„Nu m-ar surprinde dacă am asista la un nou val de vizite ale liderilor europeni la Beijing în viitorul apropiat. Xi Jinping înțelege perfect că China poate încerca să construiască un joc separat cu Europa – ca o contrapondere la Statele Unite.”
În scenariul în care China și Uniunea Europeană își apropie pozițiile privind încheierea războiului, analistul vede o „fereastră de oportunitate” pentru o presiune comună asupra Rusiei.
Analistul avertizează însă că, înainte de o eventuală vizită a lui Xi în SUA, Rusia ar putea considera dinamica diplomatică drept temporar avantajoasă, dar efectul ar fi scurt.
„Este un avantaj cu o durată foarte scurtă – două-trei luni.”
Într-un scenariu de „normalizare” a relațiilor SUA–China și de acorduri pe teme precum Iranul, comerțul și alte dosare globale, Reiterovich spune că este plauzibil ca Donald Trump și Xi Jinping să ajungă să declare împreună necesitatea încetării războiului în Europa. În lectura sa, ambii lideri ar avea de câștigat politic: Trump prin consolidarea imaginii de „pacificator”, Xi prin poziționarea Chinei ca actor global indispensabil în marile crize.
În același material este menționată și o evaluare separată: Kurt Volker, cercetător la Centrul pentru Analiza Politicilor Europene și fost reprezentant special al SUA pentru negocierile privind Ucraina, a spus că nu vede China în rol de mediator între Ucraina și Rusia și că Beijingul nu ar urmări un asemenea rol, deoarece „nu este războiul lor”.
Recomandate
Trimișii speciali ai SUA au reluat la Kiev discuțiile despre încheierea războiului, dar fără semne imediate de progres diplomatic , după o rundă de întâlniri pe care au descris-o drept „importantă” și „substanțială”, potrivit Kyiv Post . Vizita de duminică, 6 septembrie, este prima deplasare la Kiev a emisarilor Steve Witkoff și Jared Kushner , în contextul eforturilor administrației Trump de a reporni negocierile de pace. Witkoff și Kushner s-au întâlnit cu președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski la o zi după ce au discutat la Moscova cu președintele rus Vladimir Putin, la Kremlin. Cei doi emisari au spus că sunt „încurajați” de discuțiile bilaterale, însă nu au indicat un rezultat concret sau un acord în curs. „Am avut o discuție foarte semnificativă, substanțială, importantă, și suntem foarte încurajați și așteptăm să continuăm atât timp cât va fi nevoie”, a declarat Witkoff după întâlnire. „Sperăm că această călătorie a adus câteva modalități noi de a avansa. Cred că am învățat mult din această vizită”, a spus Kushner. De ce contează: formatul se lărgește către un cadru european După discuțiile bilaterale, întâlnirile s-au extins într-un format multilateral, cu participarea reprezentanților Regatului Unit, Franței și Germaniei, iar o nouă rundă era încă în desfășurare la momentul relatării. Zelenski a salutat prezența europenilor în discuții. „Suntem recunoscători că europenii sunt cu noi astăzi și că suntem într-o astfel de coaliție de țări”, a declarat Zelenski. Context operațional: Kievul rămâne inaccesibil pe cale aeriană Delegația americană a ajuns la Kiev cu trenul, ca și alți oficiali străini, pe peron fiind afișat mesajul „Peace Express”. Zelenski a spus că Ucraina a „pregătit totul pentru a face aeroporturile operaționale”, dar că loviturile rusești fac imposibilă sosirea cu avionul; spațiul aerian ucrainean este închis din 2022. În același timp, Rusia și Ucraina au promis să nu își lovească reciproc capitalele pe durata vizitei emisarilor americani, însă luptele au continuat în alte zone. Forțele aeriene ucrainene au raportat un atac nocturn cu 108 drone și rachete, iar Moscova a susținut că a doborât 258 de drone. Ce urmează: „planuri substanțiale” anunțate în săptămânile viitoare Un oficial de la Casa Albă a transmis, într-o declarație către AFP citată de publicație, că la Moscova emisarilor li s-au discutat „planuri substanțiale” care ar urma să fie anunțate „în săptămânile următoare”. Kremlinul a afirmat că americanii au prezentat „o serie de idei” privind posibile căi către o înțelegere, fără detalii. Pe teren, așteptările rămân prudente: publicația notează reacții ale unor locuitori din Kiev care consideră importantă prezența americanilor, dar nu văd motive solide pentru un progres rapid, pe fondul escaladării atacurilor din această vară și al faptului că războiul a intrat în al cincilea an. [...]
Bruxellesul anticipează o extindere a războiului cu drone pe teritoriul Rusiei , inclusiv asupra infrastructurii de securitate, după ce o dronă rusească a avariat la Kiev clădirea Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) , potrivit Mediafax . Mesajul vine de la comisarul european pentru Apărare, Andrius Kubilius , care vorbește despre o „ripostă simetrică” a Ucrainei. Într-o postare pe platforma X, Kubilius a susținut că Rusia „escaladează, apoi ucrainenii răspund cu măsuri în oglindă”, iar consecința ar fi că „KGB și GRU vor aștepta ca o dronă ucraineană să ajungă în birourile lor”. Oficialul european folosește denumirile KGB și GRU ca referințe generice la serviciile de informații rusești, notează articolul. Contextul: atacul asupra sediului SBU și reacțiile europene Declarația comisarului european este legată de un atac rusesc asupra centrului Kievului, în urma căruia o dronă a lovit clădirea SBU și a provocat pagube. Informația despre avarierea sediului este atribuită de Mediafax publicației Ukrainska Pravda. În același context, José Manuel Pinto Teixeira, fost ambasador al Uniunii Europene în Ucraina, a declarat că Ucraina ar avea dreptul să răspundă prin acțiuni similare la Moscova, după atacurile rusești asupra centrului Kievului. Ministrul estonian de Externe, Margus Tsahkna, a condamnat atacul asupra sediului SBU și a acuzat Rusia că ignoră normele dreptului internațional și riscurile pentru obiectivele de patrimoniu cultural. Ce semnal transmite Bruxellesul Mesajul lui Kubilius indică o așteptare, la nivelul conducerii europene pe zona apărării, că războiul cu drone poate lovi tot mai direct ținte instituționale, nu doar infrastructură energetică sau militară. În postarea citată, comisarul a legat această logică a „măsurilor în oglindă” de efecte deja vizibile în Rusia, precum distrugerea unor rafinării și perturbarea zborurilor internaționale. Separat, ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sybiha, a cerut partenerilor internaționali ai Ucrainei să crească presiunea asupra Rusiei după lovitura asupra clădirii centrale a SBU. [...]
Atacurile asupra aeroporturilor din zona Kievului riscă să complice logistica vizitei emisariilor americani , după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat Rusia că a lovit infrastructura aeronautică înaintea deplasării la Kiev a doi trimiși ai președintelui SUA, potrivit G4Media . Zelenski a declarat că Rusia a atacat aeroporturi din Ucraina, în capitala Kiev și în orașul apropiat Borîspil, înaintea vizitei așteptate duminică a celor doi emisari americani. Informația este relatată de Reuters și AFP și transmisă de Agerpres, conform aceleiași surse. În context, președintele ucrainean a amintit că spațiul aerian al Ucrainei este închis de la invazia Rusiei din februarie 2022 , însă oficialii ucraineni ar fi discutat posibilitatea ca negociatorii de pace americani, Steve Witkoff și Jared Kushner, să folosească un avion pentru această vizită. „Evident, aceste atacuri rusești asupra aeroporturilor sunt o reacție la discuțiile și pregătirile pentru posibilitatea ca partea americană să folosească un avion pentru a călători în Ucraina și a ateriza pe aeroportul Kiev sau pe aeroportul Borîspil”, a apreciat Zelenski pe Telegram. „(Drone) Shahed ruso-iraniene ca răspuns la diplomația americană”, a adăugat el. Vizite la Moscova și Kiev, pe fondul negocierilor blocate Potrivit lui Zelenski, cei doi trimiși speciali ai președintelui SUA, Donald Trump, Steven Witkoff și Jared Kushner, ar urma să viziteze Moscova și apoi Kievul duminică, într-o încercare „aparentă” de reluare a negocierilor pentru încheierea războiului. Nu au fost făcute publice detalii despre conținutul întâlnirilor. Totuși, un oficial american a declarat vineri pentru CNN că Witkoff și Kushner intenționează să facă presiuni pentru găsirea unei soluții diplomatice care să pună capăt războiului din Ucraina. [...]
Votul României pentru o rezoluție ONU privind „corectarea hărților” a deschis un nou front diplomatic , după ce Ucraina a protestat că noua reprezentare cartografică promovată la ONU arată Crimeea separat de restul Ucrainei, potrivit Mediafax . Ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu , spune că România a votat „pentru” și insistă că „Crimeea este în Ucraina”. Într-o postare pe X, Țoiu afirmă că România a susținut rezoluția Adunării Generale a ONU care promovează o reprezentare „mai exactă” a lumii pe hărți și argumentează că felul în care sunt desenate hărțile influențează percepțiile. În același mesaj, ea leagă „corectarea distorsiunilor istorice” de exemple precum dimensiunea Africii și statutul Crimeei. De ce a reacționat Ucraina Ucraina s-a abținut la votul din 4 septembrie, după ce noua hartă, bazată pe proiecția „Equal Earth” (un tip de proiecție cartografică ce urmărește să redea mai fidel suprafețele), a reprezentat Crimeea cu gri, într-o culoare diferită de cea a restului Ucrainei. Deși Crimeea nu este colorată la fel ca Rusia, reprezentarea cromatică sugerează o separare față de Ucraina, notează articolul. În context, Mediafax amintește că Rusia a ocupat și a anexat ilegal Crimeea în 2014, însă peninsula rămâne teritoriu ucrainean în dreptul internațional, potrivit The Kyiv Independent. Deputata ucraineană Kira Rudik a criticat reprezentarea, numind-o „rușinoasă”. Ce prevede rezoluția și cum s-a votat Rezoluția „Correct the Map ”, propusă de Togo cu sprijinul Uniunii Africane, a fost adoptată cu 164 de voturi pentru. Ucraina s-a abținut, alături de Estonia, Georgia, Lituania, Moldova și Serbia, iar Statele Unite au fost singura țară care a votat împotrivă. Documentul susține renunțarea treptată la proiecția Mercator, folosită de aproape 500 de ani, în favoarea unor reprezentări care redau mai fidel suprafața continentelor. Un exemplu menționat este diferența de scară dintre Africa și Groenlanda, care pe Mercator pot părea apropiate ca dimensiune, deși Africa este în realitate de aproximativ 14 ori mai mare. Rezoluția ONU nu obligă statele să renunțe la proiecția Mercator și nu modifică statutul juridic al teritoriilor sau frontierele recunoscute internațional. [...]
Moscova condiționează un posibil summit Putin–Trump–Xi de o agendă clară , semnalând că o întâlnire la vârf ar avea loc doar dacă părțile pot defini dinainte mizele și rezultatele așteptate, potrivit Agerpres . Viceministrul rus de externe Serghei Riabkov a declarat că Rusia „nu a exclus” posibilitatea unei întâlniri trilaterale între președinții Rusiei, SUA și Chinei. În același timp, el a precizat că, înainte de „pregătirile propriu-zise”, este necesar să fie înțeles care va fi agenda reuniunii. Oficialul rus a indicat că discuția despre format depinde de „substanța întâlnirii” și de ceea ce se poate aștepta „ca rezultat”. Ce ar însemna, practic, „agenda” pentru a trece la pregătiri Din declarațiile lui Riabkov reiese că Moscova nu tratează întâlnirea ca pe un obiectiv în sine, ci ca pe un instrument care trebuie să producă rezultate definite. În acest cadru, condiția invocată este una operațională: stabilirea temelor și a așteptărilor înainte de a începe organizarea. Contextul: fereastra APEC din noiembrie La începutul lunii, consilierul Kremlinului Iuri Ușakov a vorbit despre posibilitatea unei întâlniri între Vladimir Putin, Donald Trump și Xi Jinping în marja summitului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC), programat în noiembrie, la Shenzhen, în China. Informația este atribuită de Agerpres agenției ruse TASS, citată de Reuters . [...]
Atacurile rusești asupra aeroporturilor din Kiev și Borispil ridică riscul operațional pentru zboruri și vizite oficiale , într-un moment în care se discută posibilitatea ca o delegație americană să ajungă în Ucraina pe cale aeriană, potrivit Mediafax . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus sâmbătă că Rusia a vizat „în mod deliberat” aeroporturile din Kiev și Borispil în atacurile din noaptea precedentă, „pentru prima dată după mult timp”, sugerând o legătură directă cu discuțiile despre o eventuală aterizare a unor oficiali americani pe aceste aeroporturi. „Este evident că aceste atacuri ale Rusiei asupra aeroporturilor sunt o reacție la discutarea și pregătirea posibilității ca partea americană să folosească un avion pentru a veni în Ucraina și să aterizeze pe aeroportul Kiev sau pe aeroportul Borispil.” Ce urmează: ajustări anunțate privind operațiunile legate de spațiul aerian Zelenski a afirmat că Ucraina „a consemnat această acțiune” și că săptămâna viitoare va ajusta „în mod corespunzător” operațiunea privind spațiul aerian al Rusiei, pe care îl descrie ca devenit periculos din cauza dronelor și rachetelor. În mesajul său, liderul ucrainean a insistat că, din partea Ucrainei, „nu există și nu va exista nicio amenințare la adresa diplomației” și că țara rămâne interesată de apropierea păcii. Impactul imediat: victime și lovituri asupra infrastructurii civile În același mesaj, Zelenski a declarat că un atac rusesc asupra unei întreprinderi civile din Kamianske (regiunea Dnipropetrovsk) a ucis patru persoane și a rănit alte cinci. Totodată, el a spus că locuințe au fost avariate în regiunile Herson și Harkov și în orașul Borispil, iar în Sumî și Nikolaev dronele au lovit centre comerciale. Context diplomatic: emisari americani, date „preliminare” pentru vizite la Moscova și Kiev Zelenski a mai afirmat că au fost stabilite date preliminare pentru vizita emisarilor americani Steve Witkoff și Jared Kushner la Moscova și Kiev. Donald Trump a confirmat vizita, spunând că cei doi merg cu o propunere pentru încheierea războiului și că există „o șansă bună” ca negocierile să ducă la un rezultat. [...]
