Știri
Știri din categoria Externe
SUA își schimbă linia de supraveghere a cercetării biologice finanțate federal, după ce directoarea Serviciului Național de Informații (DNI), Tulsi Gabbard, a declasificat documente care ar indica finanțarea pe termen lung de către guvernul american a peste 120 de laboratoare biologice în mai mult de 30 de țări, inclusiv în Ucraina, potrivit news.ro. Miza, din perspectiva administrației Trump, este una de reglementare: limitarea cercetărilor considerate „periculoase”, în special a celor de tip „gain-of-function” (modificarea unor agenți patogeni pentru a le crește anumite caracteristici, precum transmisibilitatea).
Documentele declasificate sunt prezentate de ODNI ca rezultat al „lunilor de analiză” a arhivelor Comunității de Informații. În comunicatul citat, instituția susține că în aceste laboratoare s-au desfășurat sau se desfășoară cercetări asupra unor agenți patogeni biologici, inclusiv unii „periculoși”, iar în unele cazuri ar fi vorba despre cercetări „riscante” cu „foarte puțină transparență sau supraveghere”.
În cazul Ucrainei, ODNI afirmă că laboratoare finanțate de SUA „ar putea fi expuse riscului de compromitere” din cauza războiului cu Rusia. Ca exemplu, Comunitatea de Informații ar fi avertizat anterior că un biolaborator finanțat de SUA în Ucraina „găzduia probabil agenți patogeni periculoși” și rămânea vulnerabil la amenințări precum atacuri, capturare sau distrugere de către forțele ruse.
Comunicatul ODNI leagă declasificarea de o decizie anterioară a președintelui Donald Trump. Potrivit instituției, Trump a semnat la 25 mai 2025 Ordinul Executiv 14292, cu scopul de a opri finanțarea federală pentru cercetările de tip „gain-of-function” „la nivel mondial”.
Tulsi Gabbard acuză că politicieni, „așa-ziși experți în sănătate precum dr. Fauci” și entități din echipa de securitate națională a administrației Biden ar fi „mințit” publicul american cu privire la existența laboratoarelor finanțate și susținute de SUA și i-ar fi „intimidat” pe cei care au încercat să facă informațiile publice.
„Biroul Directorului Serviciului Național de Informații (ODNI) va continua să colaboreze îndeaproape cu partenerii din întregul guvern pentru a identifica unde se află aceste laboratoare, ce agenți patogeni conțin și pentru a pune capăt cercetărilor periculoase de tip «gain-of-function»”, a declarat Tulsi Gabbard, potrivit comunicatului citat.
În material este amintit că, în 2023, Departamentul de Stat al SUA a acuzat Moscova că „își intensifică dezinformarea privind armele biologice”, pentru a distrage atenția de la invazia Ucrainei, a diminua sprijinul internațional pentru Kiev și a justifica războiul.
În paralel, administrația Trump susține că multe dintre laboratoarele finanțate de Washington au lucrat cu „agenți patogeni periculoși și extrem de contagioși” și că astfel de activități nu pot rămâne „fără restricții”.
Recomandate
Imaginile cu soldați înarmați în cabinele de vot ridică semne de întrebare asupra legitimității scrutinului din Rusia și alimentează disputa de reglementare internațională privind votul organizat inclusiv în teritorii ocupate, potrivit Adevărul . În paralel, autoritățile ruse susțin că procesul electoral a fost vizat de atacuri cibernetice și indică „semne” ale unei ingerințe ucrainene. În material sunt descrise imagini devenite virale în care militari înarmați inspectează alegătorii și intră în cabinele de vot, în timp ce persoane votează. Contextul este scrutinul pentru Duma de Stat , desfășurat în perioada 18–20 septembrie, inclusiv în teritorii ucrainene ocupate temporar, conform aceleiași surse. Acuzații de atacuri cibernetice și „ingerințe” ucrainene Comisia Electorală din Rusia a anunțat că a înregistrat „peste o mie” de atacuri de tip DDoS (atacuri care suprasolicită un sistem printr-un volum mare de cereri) împotriva infrastructurilor implicate în procesul electoral, conform declarațiilor președintei instituției, Ella Pamfilova , citată de agențiile de presă ruse și preluată de News.ro . Pamfilova a afirmat că atacurile ar fi fost lansate de „grupuri extrem de profesioniste şi bine coordonate”, care ar fi folosit instrumente de inteligență artificială și ar fi provenit, în mare parte, „din străinătate”. Tot ea a susținut că au existat și tentative țintite asupra infrastructurii de telecomunicații a Rusiei „în ansamblu”, care „prezintă toate semne ale unei ingerinţe ucrainene”. Comisia electorală raportase anterior, în a doua zi a scrutinului, că sistemul de vot a fost ținta unui „atac cibernetic foarte puternic” care ar fi continuat pe tot parcursul zilei. Reacția Ucrainei: „nu recunoaștem nici votul, nici rezultatele” Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei a calificat alegerile organizate de Rusia drept o „farsă” și a transmis că nu recunoaște nici votul, nici rezultatele acestuia, potrivit unei declarații citate de publicația ucraineană Prm. „Aceasta este o farsă a puterii ocupante, care nu are nicio legătură cu alegerile democratice și nu creează niciun temei legal pentru extinderea jurisdicției Rusiei asupra vreunei părți a teritoriului Ucrainei” Kievul a mai susținut că niciun vot organizat „sub amenințarea armei” nu schimbă statutul teritoriilor ocupate, recunoscut la nivel internațional, și că ocupația temporară nu conferă „drepturi suverane” statului ocupant. De ce contează Dincolo de disputa politică, combinația dintre controlul militar vizibil în secțiile de votare și acuzațiile de atacuri cibernetice mută discuția în zona de reglementare și legitimitate: ce efecte juridice pot fi invocate (sau contestate) pe baza unui scrutin organizat în teritorii ocupate și în condiții descrise ca fiind coercitive. În lipsa unor verificări independente prezentate în material, rămâne neclar în ce măsură incidentele cibernetice au afectat efectiv rezultatele sau funcționarea votului electronic în regiunile menționate. [...]
Qatar spune că mediatorii fac naveta între Teheran și Washington pentru a relansa discuțiile Iran–SUA , într-un demers care ar putea debloca un canal de negociere înghețat și ar reduce riscul de escaladare regională, potrivit Al Jazeera . Majed Al-Ansari , purtător de cuvânt al Ministerului de Externe din Qatar, a declarat pentru Bloomberg că mediatorii „fac naveta” între capitalele Iranului și SUA pentru a reporni discuțiile. În acest proces, „sunt schimbate mai multe propuneri” menite să reducă diferențele dintre părți. Materialul a fost publicat pe 20 septembrie 2026. Al Jazeera nu oferă detalii despre conținutul propunerilor sau despre un calendar al unor eventuale întâlniri, astfel că rămâne neclar cât de aproape sunt părțile de o reluare efectivă a negocierilor. [...]
Trump i-a cerut lui Zelenski să oprească loviturile asupra rafinăriilor rusești, pe fondul scumpirii motorinei , înaintea unei întâlniri programate la New York, în marja Adunării Generale a ONU , potrivit Axios . Întâlnirea, care ar urma să aibă loc marți, vine în timp ce Casa Albă încearcă să intermedieze un acord prin care Rusia și Ucraina să facă pași reciproci de detensionare și să reia negocierile, însă luptele s-au intensificat în ultimele zile. Rustem Umerov , negociatorul-șef al lui Zelenski și șeful serviciului de informații externe al Ucrainei, a declarat pentru publicație că a lucrat în ultimele zile cu emisari ai Casei Albe pentru a organiza întrevederea. Miza imediată, dincolo de componenta diplomatică, ține de energie și prețuri: o sursă familiarizată cu convorbirea telefonică dintre Trump și Zelenski a spus că președintele american i-a cerut în repetate rânduri liderului ucrainean să înceteze atacurile asupra rafinăriilor rusești, întrucât aceste lovituri „ridică prețurile globale la motorină”. Sursa a adăugat că „cuvântul motorină” a apărut de multe ori în discuție. Context: sancțiuni și armament, înainte de întâlnirea de la ONU Întâlnirea are loc la câteva zile după ce Trump a semnat un proiect de lege privind sancțiuni împotriva Rusiei și a aprobat „cel mai mare acord de armament” dintre SUA și Ucraina de la preluarea mandatului, două măsuri pe care Ucraina le-a susținut luni la rând. Zelenski a prezentat convorbirea cu Trump drept un pas cu potențial major: „O conversație importantă și am trecut prin multe. Am convenit să ne întâlnim la New York, iar această întâlnire ar putea schimba multe. Există un impuls diplomatic.” Totodată, Zelenski a spus că Ucraina este pregătită „să facă pași cu adevărat serioși” pentru a ajunge la un acord de detensionare cu Rusia. Negocierile: „unul sau două” puncte rămase, dar escaladare pe teren Umerov a afirmat că s-au înregistrat progrese semnificative și că numărul blocajelor „s-a redus de la zeci la, în esență, una sau două chestiuni-cheie” rămase în negociere. El a mai spus că SUA sunt „super concentrate” pe oprirea războiului și că înțeleg situația de pe câmpul de luptă. În paralel, situația militară s-a deteriorat. Duminică, Ucraina a lansat un atac cu rachete asupra Moscovei și a lovit o rafinărie, iar Rusia a lansat rachete asupra Kievului și altor orașe mari „aproape în fiecare zi” în ultimele săptămâni. Deși Rusia ar fi semnalat disponibilitatea de a lua măsuri de detensionare înainte de iarnă și de a relua discuții trilaterale cu SUA și Ucraina, Axios notează că există puține progrese către un acord concret. Dispută de culise: frustrarea față de un emisar american, contestată de Kiev Publicația ucraineană Kyiv Independent a relatat că guvernul de la Kiev ar fi „tot mai frustrat” de emisarul Casei Albe Steve Witkoff, într-un context în care Witkoff și Jared Kushner au vizitat recent Kievul. Umerov a respins relatarea ca fiind falsă și a spus că lucrează zilnic cu Witkoff și Kushner de aproape un an, insistând că echipa americană „nu pierde timp” și rămâne concentrată pe soluții pentru încheierea războiului, garanții de securitate și prosperitate pentru ucraineni. Pentru piețe, semnalul cheie este că discuțiile politice și militare sunt tot mai strâns legate de costurile energetice: dacă atacurile asupra infrastructurii de rafinare continuă, presiunea asupra prețurilor la motorină poate rămâne un factor de risc, chiar și în scenariul în care negocierile avansează. [...]
Prezența lui Nicușor Dan la New York pentru Adunarea Generală a ONU capătă și o dimensiune de securitate , prin mesajul de solidaritate cu SUA și angajamentul de a continua sprijinul în lupta împotriva terorismului, potrivit Agerpres . Președintele României, Nicușor Dan, și Mirabela Grădinaru au depus flori, duminică, la Memorialul 9/11 din New York, în memoria victimelor atentatelor teroriste din 11 septembrie 2001. Într-o postare pe platforma X, șeful statului a spus că a omagiat „toți cei care și-au pierdut viața în acea zi”, inclusiv cetățenii români care nu s-au mai întors acasă. „Ne amintim viețile lor. Le onorăm memoria. Nu îi vom uita niciodată.” Mesajul politic: continuitate în sprijinul pentru SUA În același mesaj, Nicușor Dan a evidențiat solidaritatea dintre România și Statele Unite, afirmând că România a fost alături de aliatul american după atacurile din 11 septembrie și „va continua să sprijine SUA în lupta împotriva terorismului”. Context: agenda ONU Potrivit informațiilor transmise, președintele se află la New York pentru a participa la Săptămâna la Nivel Înalt a celei de-a 81-a sesiuni a Adunării Generale a ONU , unde lideri și reprezentanți ai statelor membre dezbat principalele probleme internaționale. [...]
Partidul „Rusia Unită” se îndreaptă spre o victorie clară, iar Kremlinul capătă un nou argument politic pentru continuarea războiului , pe fondul unor atacuri cu drone și al acuzațiilor de tentative de perturbare a scrutinului, potrivit News . Rezultatele oficiale parțiale indică un avans confortabil al partidului pro-Putin în alegerile pentru Duma de Stat , primul scrutin parlamentar de la declanșarea invaziei pe scară largă în Ucraina, în februarie 2022. Într-un sistem politic descris de critici ca fiind strict controlat și puțin tolerant cu disidența, datele preliminare arată că „Rusia Unită” a obținut 57,5% din voturi. La mare distanță se află alte formațiuni – comuniștii, LDPR (ultranaționalist), „Oameni Noi” și „Rusia Justă” – care, potrivit relatării, votează în linie cu „Rusia Unită” pe temele majore, dar ar urma să intre în parlament. Dmitri Medvedev , vicepreședinte al Consiliului de Securitate și fost președinte al Rusiei, a salutat rezultatul, susținând că acesta ar demonstra că electoratul a încredințat partidului sarcina de a continua guvernarea. Atacuri cu drone, pagube la o rafinărie și acuzații de sabotaj electoral Scrutinul s-a desfășurat în contextul unui atac masiv cu drone asupra Moscovei și altor regiuni, pe care autoritățile ruse l-au pus pe seama Ucrainei. Agenția de stat TASS a descris atacul drept cel mai mare de acest tip de la începutul războiului. Potrivit informațiilor prezentate, atacurile au provocat victime: trei persoane au murit în regiunea Moscovei și încă două în partea controlată de Rusia a regiunii ucrainene Herson, printre care un funcționar electoral, conform guvernatorului regiunii și comisiei electorale. A fost avariată și o instalație de la rafinăria de petrol din Moscova, care mai fusese vizată anterior. În timpul votului, din zona rafinăriei se ridicau flăcări și coloane mari de fum, la periferia orașului. Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a afirmat pe Telegram că atacul a fost respins și că ar fi fost planificat pentru a perturba alegerile. „Test” de sprijin pentru război și control sporit asupra opoziției În relatare se arată că Vladimir Putin a prezentat alegerile ca pe un test al sprijinului public pentru războiul din Ucraina, aflat acum în al cincilea an, fără semne că s-ar încheia curând. În acest context, este de așteptat ca Kremlinul să folosească rezultatele ca dovadă a susținerii politicilor lui Putin și a continuării conflictului. Autoritățile electorale au mai spus că sistemele de vot au fost ținta unor valuri de atacuri cibernetice, însă procesul electoral s-ar fi desfășurat, în mare parte, fără probleme. Președinta Comisiei Electorale Centrale, Ella Pamfilova, a declarat că atacurile nu i-au descurajat pe alegători și a vorbit despre un „nivel fără precedent” de unitate publică, potrivit agenției RIA. Rata de participare a ajuns la aproape 57% la începutul serii, ora Moscovei, conform datelor CEC. În același timp, majoritatea candidaților anti-război au fost excluși de pe buletinele de vot. Reprezentanți ai partidului liberal „Yabloko” au spus că se tem pentru libertatea lor, după ce instanțele au condamnat la pedepse lungi cu închisoarea doi lideri importanți ai partidului, înainte de scrutin, pentru comentarii legate de conflict. În Rusia, „discreditarea armatei” sau răspândirea a ceea ce autoritățile consideră „știri false” poate fi pedepsită cu ani grei de închisoare. Într-un gest de protest, liderul „Yabloko”, Nikolai Rybakov, și-a anulat buletinul de vot, scriind numele partidului și sloganul „Pentru pace”. Ministerul rus al Apărării a susținut că a doborât aproape 2.000 de drone ucrainene și 8 rachete de croazieră în ultimele 24 de ore și a anunțat că își va intensifica loviturile asupra țintelor militare ucrainene ca răspuns. [...]
Administrația Trump pregătește sancțiuni la nivel de organizație împotriva Curții Penale Internaționale , o mișcare care poate bloca relațiile financiare și contractele Curții cu furnizori și bănci , potrivit news.ro , care citează Reuters. Măsura ar viza „întreaga” Curte Penală Internațională (CPI), nu doar persoane din conducerea sau aparatul său, iar anunțul ar urma să fie făcut „în curând”, au declarat pentru Reuters două surse familiarizate cu subiectul. Momentul exact rămâne incert. The Wall Street Journal a relatat, citând oficiali, că decizia ar putea fi finalizată chiar în această săptămână, în timpul reuniunii Adunării Generale a ONU . Ce ar însemna sancțiuni asupra CPI ca organizație Dacă sancțiunile ar fi impuse de Trezoreria SUA la nivel de organizație, acestea ar interzice cetățenilor și companiilor americane să furnizeze fonduri, bunuri sau servicii Curții fără o autorizație de la Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) – structura din Trezoreria SUA care administrează regimul de sancțiuni. Publicația notează și un efect practic important: băncile tind să aplice „în exces” sancțiunile americane, din cauza dependenței de accesul la sistemul financiar al SUA. În acest context, grefierul și președintele CPI au avertizat că ar putea fi afectate activități curente precum: achiziția de servicii IT și asigurări; angajarea de anchetatori; tranzacții financiare de zi cu zi, inclusiv plata „a zeci” de angajați americani. De ce escaladează conflictul Washington–CPI Administrația Trump, potrivit materialului, a cerut Curții să renunțe la mandatele de arestare emise împotriva unor lideri israelieni și la o anchetă anterioară privind trupele americane din Afganistan. Secretarul de stat Marco Rubio a anunțat în iulie o campanie de izolare a CPI, îndemnând alte țări să se retragă. SUA au sancționat anterior mai mulți judecători și procurori ai CPI, însă până acum s-au abținut să sancționeze instituția în sine, deși opțiunea a fost discutată de mai mult timp. CPI a fost înființată în 2002 pentru a judeca crime de război, genocid și crime împotriva umanității și intervine, în principiu, când un stat membru nu poate sau nu vrea să judece singur. Statele Unite nu au fost niciodată membre ale CPI. [...]
