Știri
Știri din categoria Externe
SUA își schimbă linia de supraveghere a cercetării biologice finanțate federal, după ce directoarea Serviciului Național de Informații (DNI), Tulsi Gabbard, a declasificat documente care ar indica finanțarea pe termen lung de către guvernul american a peste 120 de laboratoare biologice în mai mult de 30 de țări, inclusiv în Ucraina, potrivit news.ro. Miza, din perspectiva administrației Trump, este una de reglementare: limitarea cercetărilor considerate „periculoase”, în special a celor de tip „gain-of-function” (modificarea unor agenți patogeni pentru a le crește anumite caracteristici, precum transmisibilitatea).
Documentele declasificate sunt prezentate de ODNI ca rezultat al „lunilor de analiză” a arhivelor Comunității de Informații. În comunicatul citat, instituția susține că în aceste laboratoare s-au desfășurat sau se desfășoară cercetări asupra unor agenți patogeni biologici, inclusiv unii „periculoși”, iar în unele cazuri ar fi vorba despre cercetări „riscante” cu „foarte puțină transparență sau supraveghere”.
În cazul Ucrainei, ODNI afirmă că laboratoare finanțate de SUA „ar putea fi expuse riscului de compromitere” din cauza războiului cu Rusia. Ca exemplu, Comunitatea de Informații ar fi avertizat anterior că un biolaborator finanțat de SUA în Ucraina „găzduia probabil agenți patogeni periculoși” și rămânea vulnerabil la amenințări precum atacuri, capturare sau distrugere de către forțele ruse.
Comunicatul ODNI leagă declasificarea de o decizie anterioară a președintelui Donald Trump. Potrivit instituției, Trump a semnat la 25 mai 2025 Ordinul Executiv 14292, cu scopul de a opri finanțarea federală pentru cercetările de tip „gain-of-function” „la nivel mondial”.
Tulsi Gabbard acuză că politicieni, „așa-ziși experți în sănătate precum dr. Fauci” și entități din echipa de securitate națională a administrației Biden ar fi „mințit” publicul american cu privire la existența laboratoarelor finanțate și susținute de SUA și i-ar fi „intimidat” pe cei care au încercat să facă informațiile publice.
„Biroul Directorului Serviciului Național de Informații (ODNI) va continua să colaboreze îndeaproape cu partenerii din întregul guvern pentru a identifica unde se află aceste laboratoare, ce agenți patogeni conțin și pentru a pune capăt cercetărilor periculoase de tip «gain-of-function»”, a declarat Tulsi Gabbard, potrivit comunicatului citat.
În material este amintit că, în 2023, Departamentul de Stat al SUA a acuzat Moscova că „își intensifică dezinformarea privind armele biologice”, pentru a distrage atenția de la invazia Ucrainei, a diminua sprijinul internațional pentru Kiev și a justifica războiul.
În paralel, administrația Trump susține că multe dintre laboratoarele finanțate de Washington au lucrat cu „agenți patogeni periculoși și extrem de contagioși” și că astfel de activități nu pot rămâne „fără restricții”.
Recomandate
Ucraina pregătește o lege care să reglementeze viața civilă în zonele de front , într-un demers ce ar putea schimba modul în care statul gestionează protecția populației și funcționarea serviciilor esențiale în regiunile expuse bombardamentelor, potrivit Kyiv Post . Inițiativa vizează crearea unui „statut legal special” pentru teritoriile din prima linie și ar urma să fie redactată de un grup de lucru interinstituțional, care începe imediat elaborarea unui act normativ „unic” și „cuprinzător”, a declarat Kyrylo Budanov , șeful Administrației Prezidențiale. Demersul vine după o reuniune de coordonare privind sprijinul pentru regiunile de la linia frontului, la care au participat premierul Iulia Svirîdenko, oficiali guvernamentali și parlamentari. De ce contează: reguli unice pentru zone unde trăiesc peste 6 milioane de oameni Budanov afirmă că peste 6 milioane de ucraineni trăiesc în prezent „de-a lungul liniei de foc” în 10 regiuni. În mesajul său, el susține că soluțiile temporare aplicate până acum nu mai funcționează și că este nevoie de un cadru legal care să stabilească reguli de activitate și măsuri de protecție pentru civili în zonele intens bombardate. „Aceștia sunt oameni care, în pofida terorii zilnice a inamicului și a sutelor de mii de obiective de infrastructură distruse, au ales să rămână în Ucraina – să muncească și să trăiască în comunitățile lor”, a scris Budanov. Ce ar putea include noul statut: infrastructură, sprijin social și garanții de securitate Potrivit aceleiași surse, Budanov a indicat câteva direcții de sprijin pe care statul ar trebui să le consolideze pentru locuitorii din zonele de front: protecție mai bună a infrastructurii energetice; asistență „mai echitabilă” pentru persoanele strămutate intern; garanții de securitate pentru medici, profesori și angajați ai serviciilor de utilități care lucrează sub bombardamente. „Oamenii care trăiesc aproape de linia de foc trebuie să primească sprijin maxim din partea statului”, a adăugat Budanov. Context economic: program de refacere pentru firme lovite de atacuri În paralel, guvernul lansează și un program de refacere pentru companiile afectate de loviturile rusești, care include credite cu dobândă de 0,1% în primii doi ani, mai notează publicația. Nu sunt oferite detalii despre calendarul de adoptare a legii sau despre forma finală a „statutului legal special”, dincolo de faptul că grupul de lucru începe redactarea „imediat”. [...]
Rusia folosește declasificarea americană despre laboratoare biologice ca muniție de comunicare , cerând inclusiv revizuirea unor articole de pe Wikipedia și acuzând „presa tradițională” că ar fi negat un subiect pe care Moscova îl promovează de ani de zile, potrivit Digi24 . Reacția a venit de la Kirill Dmitriev , reprezentant special al președintelui Rusiei pentru investiții și cooperare economică internațională și director general al Fondului Rus de Investiții Directe (RDIF). El a susținut că informațiile despre laboratoare biologice finanțate de SUA ar fi fost „mult timp respinse”, deși, afirmă el, ulterior oficiali americani ar fi recunoscut existența acestora, conform TASS, preluată de News.ro. Într-o postare pe platforma X, Dmitriev a prezentat subiectul ca pe un exemplu de „adevăr” care ar fi fost ascuns de o „mașinărie” de propagare a unor „narațiuni false” și a cerut ca Wikipedia să își revizuiască articolul despre laboratoarele biologice din Ucraina, unde tema este descrisă drept teorie a conspirației. Ce a declasificat SUA și ce susține DNI Contextul reacției ruse este decizia directoarei Serviciului Național de Informații al SUA (DNI) de a declasifica documente despre care instituția afirmă că ar demonstra finanțarea pe termen lung de către guvernul american a „peste 120 de laboratoare biologice” în „mai mult de 30 de țări”, inclusiv Ucraina, unde ar fi desfășurate cercetări asupra agenților patogeni biologici, „inclusiv unii periculoși”. În declarația citată de Digi24, directoarea DNI, Tulsi Gabbard , a invocat riscuri globale asociate cercetării asupra agenților patogeni periculoși și a spus că ODNI va continua să lucreze cu parteneri guvernamentali pentru a identifica unde sunt aceste laboratoare, ce agenți patogeni conțin și pentru a opri cercetări periculoase de tip „gain-of-function” (cercetări care pot crește capacitatea unui agent patogen de a se transmite sau de a provoca boală). De ce contează: presiune pe platforme și pe spațiul informațional Dincolo de disputa politică, episodul arată cum documente declasificate pot fi folosite imediat în războiul narativ: Moscova își leagă mesajul de o decizie oficială americană și îl extinde către platforme și enciclopedii online, prin solicitarea explicită de modificare a conținutului de pe Wikipedia. Ce urmează depinde de conținutul complet al documentelor declasificate și de modul în care instituțiile americane vor detalia concluziile; în materialul citat nu sunt prezentate detalii suplimentare din documente, dincolo de afirmațiile DNI despre amploarea finanțării și tipul de cercetări menționate. [...]
UE a deblocat primul „cluster” de negocieri cu Ucraina și R. Moldova, iar România își asumă un rol de sprijin , într-un pas cu miză de reglementare și convergență instituțională pentru regiune, potrivit G4Media . Președintele Nicușor Dan a transmis vineri seară că cele 27 de state membre au agreat începerea negocierilor de aderare cu Republica Moldova și Ucraina „prin deschiderea primului cluster dedicat valorilor fundamentale”, pe care îl descrie drept un moment de referință pentru istoria extinderii Uniunii Europene. Șeful statului a precizat că România a susținut cele două state „încă de la începutul acestui proces” și că va continua să le fie alături „cu expertiză și sprijin multisectorial” pe parcursul procesului european. „O zi de referinţă pentru istoria extinderii Uniunii Europene! Cele 27 de state membre au agreat să înceapă negocierile de aderare cu Republica Moldova şi Ucraina, prin deschiderea primului cluster dedicat valorilor fundamentale.” Ce înseamnă deschiderea primului „cluster” și de ce contează Decizia vizează deschiderea primului „cluster” de negociere – un pachet tematic din procesul de aderare – dedicat „valorilor și principiilor fundamentale” ale UE. Președintele Consiliului European, Antonio Costa , a explicat într-un mesaj pe X că acest cluster acoperă elemente precum statul de drept și instituțiile democratice puternice, potrivit Reuters și AFP, citate în material. Într-o declarație comună, Antonio Costa și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , au anunțat că „luni, la prima conferință interguvernamentală”, va fi deschis clusterul privind elementele fundamentale, descris drept „coloana vertebrală a procesului de aderare”. Context: cum se derulează negocierile de aderare Negocierile de aderare au loc în cadrul conferințelor interguvernamentale între miniștrii și ambasadorii statelor membre și ai țării candidate. Ele acoperă ansamblul de drepturi și legislația comună a UE (acquis-ul comunitar) și sunt grupate în șase clustere, care includ diferite domenii de politică. În iunie 2022, Consiliul European a acordat Ucrainei și Republicii Moldova statutul de țară candidată, iar în iunie 2024 a fost aprobat cadrul de negociere. La patru zile după această decizie, UE a organizat prima conferință interguvernamentală cu cele două state pentru începerea negocierilor de aderare, mai notează publicația. [...]
Decizia UE de a deschide negocierile de aderare cu Republica Moldova și Ucraina mută extinderea într-o fază formală, cu implicații directe de securitate și stabilitate regională , iar România își reafirmă rolul de susținător în proces, potrivit Mediafax . Președintele României, Nicușor Dan , a salutat acordul celor 27 de state membre de a începe negocierile cu cele două țări. Într-un mesaj publicat vineri seara pe Facebook, șeful statului a numit momentul „o zi de referință pentru istoria extinderii Uniunii Europene”. Ce s-a decis la nivelul UE Potrivit președintelui, statele membre au agreat începerea negocierilor de aderare cu Republica Moldova și Ucraina „prin deschiderea primului cluster dedicat valorilor fundamentale”. În limbajul procesului de aderare, „cluster” înseamnă un pachet de capitole tematice de negociere, grupate pe domenii. Mesajul României: sprijin și „expertiză” pe parcursul negocierilor Nicușor Dan a arătat că România a sprijinit cele două state „încă de la începutul parcursului lor european” și că va continua să le fie alături „cu expertiză și sprijin multisectorial”. Președintele a legat extinderea UE de consolidarea „spațiului european de democrație, securitate și prosperitate”, argumentând că o Uniune mai mare este „mai puternică și mai competitivă”. „Viitorul Republicii Moldova și al Ucrainei este în familia europeană.” [...]
Deschiderea primului „cluster” de negocieri UE cu Ucraina și Moldova mută procesul de aderare într-o fază tehnică, cu obligații concrete , iar Kievul cere ca Uniunea să-și respecte angajamentele asumate, potrivit Digi24 . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a descris decizia de la Bruxelles ca pe un „sprijin politic și moral semnificativ”, într-un mesaj publicat pe X. În mesaj, Zelenski le-a mulțumit cetățenilor „care luptă pentru Ucraina” și celor care „lucrează pentru statul nostru”, precum și partenerilor și liderilor din UE. El a legat explicit efortul de apărare al Ucrainei de securitatea europeană, susținând că țara „apără întreaga Europă”. „Așa cum am spus, Ucraina face tot ce este necesar, iar este important ca și UE să-și respecte angajamentele. Deschiderea primului cluster reprezintă un sprijin politic și moral semnificativ pentru statul nostru și pentru poporul nostru.” Ce urmează procedural: startul negocierilor la Luxemburg Cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au ajuns la un acord pentru deschiderea primului cluster de negocieri de aderare cu Ucraina și Republica Moldova . Potrivit informațiilor din articol, negocierile vor începe luni, 15 iunie, la Luxemburg, unde UE va organiza conferințe interguvernamentale separate cu cele două țări candidate. Mesajul către UE și semnalul către Chișinău Zelenski a transmis că „s-au depus toate eforturile necesare” pentru deschiderea următoarelor clustere și a mulțumit Europei pentru sprijinul acordat, despre care spune că „ne ajută să salvăm vieți”. În același mesaj, liderul de la Kiev a felicitat Republica Moldova pentru pasul făcut „împreună” în procesul de aderare. [...]
Reluarea negocierilor de aderare pentru Ucraina și Moldova deblochează un proces de reglementare care poate remodela relațiile UE cu vecinătatea estică , după ce Ungaria și-a retras veto-ul, potrivit Al Jazeera . Ambasadorii celor 27 de state membre au convenit la Bruxelles ca discuțiile să fie reluate oficial luni, la Luxemburg, iar „procesul de aderare” să fie lansat săptămâna viitoare. Decizia vine după ce negocierile au fost puse pe pauză din cauza opoziției Ungariei, condusă la acel moment de premierul pro-rus Viktor Orban, față de candidatura Ucrainei. Noul guvern de la Budapesta, instalat în mai, a acceptat să renunțe la veto, ceea ce permite reluarea calendarului de extindere pentru cele două state candidate. Într-o postare comună pe rețelele sociale, președintele Consiliului European , Antonio Costa, și președinta Comisiei Europene , Ursula von der Leyen, au transmis că „toate statele membre au fost de acord să deschidă primul grup de negocieri de aderare cu Ucraina și Moldova”. Cei doi au descris extinderea drept „o alegere strategică”, argumentând că, într-un context de „incertitudine în creștere”, o Uniune Europeană mai mare este „în interesul comun”. Ce se deschide luni: capitolul „fundamentals” Negocierile încep cu deschiderea secțiunii „fundamentals” („fundamente”), care acoperă principiile de bază pe care candidații trebuie să le respecte, inclusiv statul de drept. Este, în esență, un pas de reglementare: fixează cadrul și condiționalitățile care vor ghida întregul proces de aderare. Al Jazeera amintește că liderii UE au fost de acord să deschidă discuțiile de aderare cu Ucraina și Moldova în decembrie 2023, iar negocierile cu Kievul au fost „deschise formal” în iunie 2024, într-un proces complex care, de regulă, durează ani și acoperă domenii de la agricultură la statul de drept. Mișcarea a avut și o componentă simbolică, ca semnal de sprijin pentru Ucraina după invazia pe scară largă a Rusiei din 2022. Miza politică a deblocării: Ungaria și condițiile puse Un element-cheie al deblocării a fost un acord recent între Kiev și noul premier ungar, Peter Magyar, privind drepturile minorității maghiare din Ucraina, subiect care a fost mult timp un punct de fricțiune între cele două țări vecine. Totuși, Magyar a spus că Ungaria nu susține o procedură accelerată pentru aderarea Ucrainei. Potrivit aceleiași surse, Budapesta ar urma să organizeze un referendum privind aderarea Ucrainei dacă aceasta „reușește să închidă toate cele 33 de capitole de aderare în următorii 10-15 ani”. Ucraina și Moldova văd aderarea la UE ca pe o garanție suplimentară de securitate în fața agresiunii ruse, în timp ce Moscova insistă că menținerea controlului asupra „vecinătății apropiate” (statele post-sovietice) este esențială pentru securitatea sa națională. [...]
