Știri
Știri din categoria Externe
Ucraina pregătește o lege care să reglementeze viața civilă în zonele de front, într-un demers ce ar putea schimba modul în care statul gestionează protecția populației și funcționarea serviciilor esențiale în regiunile expuse bombardamentelor, potrivit Kyiv Post.
Inițiativa vizează crearea unui „statut legal special” pentru teritoriile din prima linie și ar urma să fie redactată de un grup de lucru interinstituțional, care începe imediat elaborarea unui act normativ „unic” și „cuprinzător”, a declarat Kyrylo Budanov, șeful Administrației Prezidențiale.
Demersul vine după o reuniune de coordonare privind sprijinul pentru regiunile de la linia frontului, la care au participat premierul Iulia Svirîdenko, oficiali guvernamentali și parlamentari.
Budanov afirmă că peste 6 milioane de ucraineni trăiesc în prezent „de-a lungul liniei de foc” în 10 regiuni. În mesajul său, el susține că soluțiile temporare aplicate până acum nu mai funcționează și că este nevoie de un cadru legal care să stabilească reguli de activitate și măsuri de protecție pentru civili în zonele intens bombardate.
„Aceștia sunt oameni care, în pofida terorii zilnice a inamicului și a sutelor de mii de obiective de infrastructură distruse, au ales să rămână în Ucraina – să muncească și să trăiască în comunitățile lor”, a scris Budanov.
Potrivit aceleiași surse, Budanov a indicat câteva direcții de sprijin pe care statul ar trebui să le consolideze pentru locuitorii din zonele de front:
„Oamenii care trăiesc aproape de linia de foc trebuie să primească sprijin maxim din partea statului”, a adăugat Budanov.
În paralel, guvernul lansează și un program de refacere pentru companiile afectate de loviturile rusești, care include credite cu dobândă de 0,1% în primii doi ani, mai notează publicația.
Nu sunt oferite detalii despre calendarul de adoptare a legii sau despre forma finală a „statutului legal special”, dincolo de faptul că grupul de lucru începe redactarea „imediat”.
Recomandate
Ungaria a ridicat veto-ul și susține deschiderea primului „cluster” de negociere pentru aderarea Ucrainei la UE , după ce Budapesta și Kievul au formalizat un acord amplu privind drepturile minorității maghiare din vestul Ucrainei, potrivit Kyiv Post . Miza imediată este una de reglementare și calendar european: angajamentele Ucrainei intră în cadrul de aderare la UE și vor fi monitorizate de instituțiile europene, iar nerespectarea lor poate bloca pașii următori. Acordul a fost anunțat pe 12 iunie de premierul ungar Péter Magyar , care a spus că Ucraina a transmis o notă diplomatică prin care se angajează să implementeze integral prevederile, iar aceste angajamente au fost incluse în Planul de acțiune al Ucrainei pentru minorități, legat de procesul de aderare la UE. „Acordul istoric dintre Ungaria și Ucraina privind drepturile educaționale, culturale, lingvistice și politice ale comunității maghiare din Transcarpatia a fost acum formalizat”, a scris Magyar pe rețelele sociale. Ce primește Ucraina: deblocarea unui pas-cheie în negocierile cu UE Odată cu „sigilarea” acordului politic, Ungaria a renunțat la amenințarea de veto și a acceptat să sprijine deschiderea primului cluster de negociere pentru aderarea Ucrainei la UE. Guvernele UE plănuiesc deschiderea acestui prim cluster la o conferință interguvernamentală în Luxemburg, pe 15 iunie, ceea ce ar marca primul pas formal în negocierile detaliate privind reformele politice, juridice și economice necesare înainte de aderare. În același timp, Magyar a avertizat că, dacă Ucraina nu își respectă obligațiile privind drepturile minorităților, progresul ulterior în procesul de aderare ar putea fi blocat. Ce a acceptat Ucraina: concesii în educație și simboluri comunitare Conform articolului, Ucraina a acceptat o „restaurare amplă” a unor drepturi fundamentale pentru minoritatea maghiară. Printre concesiile enumerate: reintroducerea unui sistem de școli pentru minorități etnice, în care elevii pot folosi limba maternă în toate activitățile educaționale, inclusiv la examenele oficiale; permisiunea ca elevii și membrii comunității maghiare să folosească liber simboluri și steaguri naționale ungare la sărbători și evenimente publice. Context: un diferend de un deceniu și un mecanism de monitorizare europeană Potrivit DailyNewsHungary (citat de Kyiv Post ), disputa privind drepturile minorităților a dominat relațiile bilaterale în ultimii zece ani, pe fondul criticilor Budapestei la adresa legislației ucrainene privind limba de stat și educația, despre care Ungaria a susținut că ar fi restrâns drepturile a aproximativ 100.000 de etnici maghiari din regiunea Transcarpatia. Elementul nou, cu impact direct asupra parcursului european al Ucrainei, este că acordul este legat de cadrul de aderare la UE, iar Comisia Europeană și Consiliul European vor monitoriza respectarea angajamentelor de către Kiev. În acest aranjament, tema drepturilor minorităților devine un criteriu practic de condiționalitate în negocieri, nu doar un subiect bilateral. [...]
SUA își schimbă linia de supraveghere a cercetării biologice finanțate federal , după ce directoarea Serviciului Național de Informații (DNI), Tulsi Gabbard , a declasificat documente care ar indica finanțarea pe termen lung de către guvernul american a peste 120 de laboratoare biologice în mai mult de 30 de țări, inclusiv în Ucraina, potrivit news.ro . Miza, din perspectiva administrației Trump, este una de reglementare: limitarea cercetărilor considerate „periculoase”, în special a celor de tip „gain-of-function” (modificarea unor agenți patogeni pentru a le crește anumite caracteristici, precum transmisibilitatea). Documentele declasificate sunt prezentate de ODNI ca rezultat al „lunilor de analiză” a arhivelor Comunității de Informații. În comunicat ul citat, instituția susține că în aceste laboratoare s-au desfășurat sau se desfășoară cercetări asupra unor agenți patogeni biologici, inclusiv unii „periculoși”, iar în unele cazuri ar fi vorba despre cercetări „riscante” cu „foarte puțină transparență sau supraveghere”. Ce spune ODNI despre Ucraina și riscul operațional în război În cazul Ucrainei, ODNI afirmă că laboratoare finanțate de SUA „ar putea fi expuse riscului de compromitere” din cauza războiului cu Rusia. Ca exemplu, Comunitatea de Informații ar fi avertizat anterior că un biolaborator finanțat de SUA în Ucraina „găzduia probabil agenți patogeni periculoși” și rămânea vulnerabil la amenințări precum atacuri, capturare sau distrugere de către forțele ruse. Ordinul executiv invocat de administrația Trump Comunicatul ODNI leagă declasificarea de o decizie anterioară a președintelui Donald Trump. Potrivit instituției, Trump a semnat la 25 mai 2025 Ordinul Executiv 14292, cu scopul de a opri finanțarea federală pentru cercetările de tip „gain-of-function” „la nivel mondial”. Acuzații politice: ținta, administrația Biden și „lipsa de transparență” Tulsi Gabbard acuză că politicieni, „așa-ziși experți în sănătate precum dr. Fauci” și entități din echipa de securitate națională a administrației Biden ar fi „mințit” publicul american cu privire la existența laboratoarelor finanțate și susținute de SUA și i-ar fi „intimidat” pe cei care au încercat să facă informațiile publice. „Biroul Directorului Serviciului Național de Informații (ODNI) va continua să colaboreze îndeaproape cu partenerii din întregul guvern pentru a identifica unde se află aceste laboratoare, ce agenți patogeni conțin și pentru a pune capăt cercetărilor periculoase de tip «gain-of-function»”, a declarat Tulsi Gabbard, potrivit comunicatului citat. Context: acuzații de dezinformare și disputa cu Rusia În material este amintit că, în 2023, Departamentul de Stat al SUA a acuzat Moscova că „își intensifică dezinformarea privind armele biologice”, pentru a distrage atenția de la invazia Ucrainei, a diminua sprijinul internațional pentru Kiev și a justifica războiul. În paralel, administrația Trump susține că multe dintre laboratoarele finanțate de Washington au lucrat cu „agenți patogeni periculoși și extrem de contagioși” și că astfel de activități nu pot rămâne „fără restricții”. [...]
UE a deblocat primul „cluster” de negocieri cu Ucraina și R. Moldova, iar România își asumă un rol de sprijin , într-un pas cu miză de reglementare și convergență instituțională pentru regiune, potrivit G4Media . Președintele Nicușor Dan a transmis vineri seară că cele 27 de state membre au agreat începerea negocierilor de aderare cu Republica Moldova și Ucraina „prin deschiderea primului cluster dedicat valorilor fundamentale”, pe care îl descrie drept un moment de referință pentru istoria extinderii Uniunii Europene. Șeful statului a precizat că România a susținut cele două state „încă de la începutul acestui proces” și că va continua să le fie alături „cu expertiză și sprijin multisectorial” pe parcursul procesului european. „O zi de referinţă pentru istoria extinderii Uniunii Europene! Cele 27 de state membre au agreat să înceapă negocierile de aderare cu Republica Moldova şi Ucraina, prin deschiderea primului cluster dedicat valorilor fundamentale.” Ce înseamnă deschiderea primului „cluster” și de ce contează Decizia vizează deschiderea primului „cluster” de negociere – un pachet tematic din procesul de aderare – dedicat „valorilor și principiilor fundamentale” ale UE. Președintele Consiliului European, Antonio Costa , a explicat într-un mesaj pe X că acest cluster acoperă elemente precum statul de drept și instituțiile democratice puternice, potrivit Reuters și AFP, citate în material. Într-o declarație comună, Antonio Costa și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , au anunțat că „luni, la prima conferință interguvernamentală”, va fi deschis clusterul privind elementele fundamentale, descris drept „coloana vertebrală a procesului de aderare”. Context: cum se derulează negocierile de aderare Negocierile de aderare au loc în cadrul conferințelor interguvernamentale între miniștrii și ambasadorii statelor membre și ai țării candidate. Ele acoperă ansamblul de drepturi și legislația comună a UE (acquis-ul comunitar) și sunt grupate în șase clustere, care includ diferite domenii de politică. În iunie 2022, Consiliul European a acordat Ucrainei și Republicii Moldova statutul de țară candidată, iar în iunie 2024 a fost aprobat cadrul de negociere. La patru zile după această decizie, UE a organizat prima conferință interguvernamentală cu cele două state pentru începerea negocierilor de aderare, mai notează publicația. [...]
Decizia UE de a deschide negocierile de aderare cu Republica Moldova și Ucraina mută extinderea într-o fază formală, cu implicații directe de securitate și stabilitate regională , iar România își reafirmă rolul de susținător în proces, potrivit Mediafax . Președintele României, Nicușor Dan , a salutat acordul celor 27 de state membre de a începe negocierile cu cele două țări. Într-un mesaj publicat vineri seara pe Facebook, șeful statului a numit momentul „o zi de referință pentru istoria extinderii Uniunii Europene”. Ce s-a decis la nivelul UE Potrivit președintelui, statele membre au agreat începerea negocierilor de aderare cu Republica Moldova și Ucraina „prin deschiderea primului cluster dedicat valorilor fundamentale”. În limbajul procesului de aderare, „cluster” înseamnă un pachet de capitole tematice de negociere, grupate pe domenii. Mesajul României: sprijin și „expertiză” pe parcursul negocierilor Nicușor Dan a arătat că România a sprijinit cele două state „încă de la începutul parcursului lor european” și că va continua să le fie alături „cu expertiză și sprijin multisectorial”. Președintele a legat extinderea UE de consolidarea „spațiului european de democrație, securitate și prosperitate”, argumentând că o Uniune mai mare este „mai puternică și mai competitivă”. „Viitorul Republicii Moldova și al Ucrainei este în familia europeană.” [...]
Deschiderea primului „cluster” de negocieri UE cu Ucraina și Moldova mută procesul de aderare într-o fază tehnică, cu obligații concrete , iar Kievul cere ca Uniunea să-și respecte angajamentele asumate, potrivit Digi24 . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a descris decizia de la Bruxelles ca pe un „sprijin politic și moral semnificativ”, într-un mesaj publicat pe X. În mesaj, Zelenski le-a mulțumit cetățenilor „care luptă pentru Ucraina” și celor care „lucrează pentru statul nostru”, precum și partenerilor și liderilor din UE. El a legat explicit efortul de apărare al Ucrainei de securitatea europeană, susținând că țara „apără întreaga Europă”. „Așa cum am spus, Ucraina face tot ce este necesar, iar este important ca și UE să-și respecte angajamentele. Deschiderea primului cluster reprezintă un sprijin politic și moral semnificativ pentru statul nostru și pentru poporul nostru.” Ce urmează procedural: startul negocierilor la Luxemburg Cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au ajuns la un acord pentru deschiderea primului cluster de negocieri de aderare cu Ucraina și Republica Moldova . Potrivit informațiilor din articol, negocierile vor începe luni, 15 iunie, la Luxemburg, unde UE va organiza conferințe interguvernamentale separate cu cele două țări candidate. Mesajul către UE și semnalul către Chișinău Zelenski a transmis că „s-au depus toate eforturile necesare” pentru deschiderea următoarelor clustere și a mulțumit Europei pentru sprijinul acordat, despre care spune că „ne ajută să salvăm vieți”. În același mesaj, liderul de la Kiev a felicitat Republica Moldova pentru pasul făcut „împreună” în procesul de aderare. [...]
Pakistanul anticipează un acord SUA–Iran care ar putea reduce riscurile pentru energie și transport : premierul Shehbaz Sharif a declarat că Statele Unite și Iranul au convenit un cadru pentru un acord de pace menit să pună capăt conflictului din Orientul Mijlociu , iar semnarea electronică este așteptată în următoarele 24 de ore, potrivit Reuters . Sharif a spus că a fost deja convenit și un „text final” al acordului. După semnare, ar urma discuții la nivel tehnic săptămâna viitoare, a adăugat premierul pakistanez. Reuters notează că acordul ar viza încheierea unui conflict care durează de luni de zile în Orientul Mijlociu. În lipsa altor detalii în materialul citat, nu este clar ce prevederi ar include cadrul convenit, care sunt mecanismele de implementare sau calendarul complet al etapelor următoare. [...]
