Știri
Știri din categoria Externe
Noul premier al Ungariei, Peter Magyar, cere înghețarea unor transferuri suspecte și avertizează că oligarhii asociați fostei puteri își mută rapid banii și activele în afara țării, pe fondul schimbării de guvern, potrivit Wall-Street.
Magyar susține că persoane din cercul fostului premier Viktor Orbán ar transfera „zeci de miliarde de forinți” către destinații precum Emiratele Arabe Unite, Statele Unite, Uruguay și „alte țări îndepărtate”. Miza, în lectura noului lider, este dublă: prevenirea ieșirii capitalului înainte de instalarea noului executiv și blocarea unor posibile operațiuni de spălare de bani.
Potrivit declarațiilor citate, Magyar afirmă că Administrația Națională a Taxelor și Vamilor din Ungaria (NAV) ar fi suspendat mai multe transferuri de valoare ridicată, pe baza raportărilor venite de la bănci, „sub suspiciunea de spălare de bani”, în legătură cu cercul lui Antal Rogán.
În acest context, el cere conducerii NAV să înghețe „imediat” fondurile despre care spune că ar fi fost obținute ilegal și face un nou apel către Procurorul General și șeful Poliției Naționale să împiedice plecarea din țară a celor vizați, înainte de formarea unui guvern TISZA, invocând riscul ca aceștia să ajungă în jurisdicții din care extrădarea „nu este în prezent posibilă”.
Magyar mai afirmă că oligarhii legați de Orbán ar fi început să vândă TV2 și alte mijloace media „la prețuri sub cele de piață”, menționând și Lounge Event Kft, descrisă drept „nava amiral a propagandei” asociate lui Rogán.
Într-un mesaj publicat pe X, el le cere investitorilor „interni și internaționali” să evite achiziția de active „legate de mafie”, avertizând că, în caz contrar, s-ar putea confrunta cu Oficiul Național pentru Recuperarea și Protecția Bunurilor.
În același material este menționat că Viktor Orbán, aflat încă în funcție, a anunțat că nu va participa la următorul Parlament, potrivit hvg.hu. Grupul parlamentar al Fidesz ar urma să fie condus de Gergely Gulyás.
Orbán este prezentat ca membru al Parlamentului de 36 de ani, cu prima zi de mandat la 2 mai 1990, după alegerile libere de după schimbarea regimului.
Recomandate
Peter Magyar cere înghețarea unor transferuri externe suspecte de spălare de bani , susținând că „oligarhii” apropiați de Viktor Orbán ar muta zeci de miliarde de forinți în jurisdicții precum Emiratele Arabe Unite, SUA sau Uruguay, potrivit Antena 3 . Miza imediată este una de control al capitalului și de aplicare a legii: dacă acuzațiile se confirmă, autoritățile fiscale și judiciare ar putea bloca ieșiri de fonduri înainte de schimbarea guvernării la Budapesta. Într-o postare și o înregistrare video publicate sâmbătă seara pe rețelele sociale, liderul Tisza – prezentat ca viitor premier al Ungariei – afirmă că mai multe familii de oligarhi și-ar fi retras copiii de la școală și ar pregăti plecarea din țară către state din care extrădarea ar fi dificilă sau imposibilă. Ce susține Magyar despre transferuri și rolul NAV Magyar spune că Administrația Națională Fiscală și Vamală a Ungariei (NAV) ar fi suspendat „mai multe transferuri importante de bani” după informări primite de la bănci, sub suspiciunea de spălare de bani, în legătură cu o rețea asociată lui Antal Rogán. În același mesaj, el cere conducerii NAV să înghețe „imediat” fondurile despre care afirmă că ar fi fost obținute ilegal și solicită procurorului general, șefului Poliției Naționale și directorului NAV să rețină persoanele pe care le numește „infractori”, acuzate că ar fi prejudiciat „poporul ungar cu mii de miliarde de forinți”. „Oligarhii lui Orban transferă zeci de miliarde de forinți în Emiratele Arabe Unite, Statele Unite, Uruguay și în alte state îndepărtate.” Presiune și pe piața media: vânzări „sub prețul pieței” Separat, Magyar afirmă că ar fi în pregătire vânzarea unor instituții media din Ungaria „sub prețul pieței”, menționând TV2 și alte active, inclusiv Lounge Event Kft, despre care spune că ar fi legată de Rogán. El le cere investitorilor „responsabili”, din țară și din străinătate, să evite achiziția unor active cu legături „cu mafia”, avertizând că ar putea fi chemați să dea explicații la Oficiul Național pentru Recuperarea și Protejarea Activelor. Context politic: schimbare de putere după alegerile din 12 aprilie Antena 3 notează că Peter Magyar a obținut o victorie categorică la alegerile legislative din 12 aprilie, iar partidul său ar fi câștigat două treimi din mandate (138 din 199), în timp ce Fidesz ar fi obținut 55 de mandate. În același context, Viktor Orbán este citat spunând că „o eră politică s-a încheiat”, că este necesară „o reînnoire completă” a dreptei din Ungaria și că renunță la mandatul de deputat pentru a se ocupa de „reorganizarea taberei naționale”. Ce rămâne neclar Materialul redă acuzațiile și solicitările lui Magyar, însă nu include un punct de vedere al instituțiilor vizate (NAV, procurorul general, Poliția Națională) sau al persoanelor menționate, nici detalii verificabile despre sumele exacte ori despre transferurile suspendate. [...]
Danemarca mizează pe un canal de negociere cu SUA pentru Groenlanda, în timp ce cadrul juridic existent permite deja o extindere rapidă a prezenței militare americane , potrivit Agerpres . Șefa guvernului danez, Mette Frederiksen , a spus că discuțiile din grupul de lucru înființat la începutul anului între Groenlanda, Danemarca și Statele Unite generează „un optimism prudent”, deși „este prea devreme pentru a trage concluzii”. Într-o conferință de presă la Summitul European privind Regiunea Arctică, organizat la Rovaniemi, Frederiksen a indicat că vede „semne și semnale foarte clare” și că speră într-o „modalitate de a avansa pașnic”. De ce contează: acordul din 1951 lasă loc pentru desfășurări americane cu notificare Miza practică a negocierilor este amplificată de cadrul legal deja existent. Un acord de apărare din 1951 , actualizat în 2004, oferă „practic libertate” forțelor americane să desfășoare echipamente în Groenlanda, cu condiția informării autorităților. În acest context, potrivit mai multor instituții media citate de Agerpres, Statele Unite ar intenționa să deschidă trei noi baze militare în sudul Groenlandei, peste baza Pituffik, pe care americanii o dețin deja în nordul teritoriului autonom danez. Context: Arctica a urcat pe agenda UE și NATO Frederiksen a legat evoluțiile din Groenlanda de schimbarea priorităților de securitate în regiune, afirmând că, la începutul mandatului său, Arctica nu era „cu adevărat” pe agenda Uniunii Europene sau a NATO, în timp ce „astăzi” zece aliați desfășoară exerciții împreună în Groenlanda. La începutul acestui an, președintele american Donald Trump și-a reluat cererile privind preluarea controlului asupra Groenlandei, argumentând că Danemarca nu poate apăra acest teritoriu autonom. Agerpres nu oferă detalii despre calendarul sau conținutul concret al discuțiilor din grupul de lucru, dincolo de declarațiile premierului danez și informațiile apărute în media despre posibile baze noi. [...]
Atacul cu dronă asupra infrastructurii feroviare de la granița Ucraina–Polonia indică o presiune crescândă asupra rutelor logistice către Ucraina , într-un context în care oficiali UE avertizează că Moscova urmărește să intimideze și să divizeze statele care susțin Kievul, potrivit HotNews . Ministrul francez de externe, Jean-Noel Barrot, a declarat la Summitul European al Arcticii (Finlanda) că atacul asupra unui tren în apropierea frontierei dintre Ucraina și Polonia a fost lansat cu scopul de a intimida și a diviza Europa. Un mesaj similar a transmis și șefa diplomației UE, Kaja Kallas , care a spus că atacul a urmărit să sperie țările occidentale care sprijină Ucraina. „Cred că ar trebui să acționăm exact invers. Ar trebui să arătăm că suntem alături de Ucraina și că nu ne este frică”, a declarat Kaja Kallas. Ce s-a întâmplat la granița estică a NATO O dronă rusească a lovit duminică un tren în apropierea frontierei Ucraina–Polonia, la scurt timp după ce o delegație de înalți oficiali a trecut prin zonă. Potrivit companiei feroviare ucrainene Ukrzalizniția , un „tren diplomatic” care îi transporta pe Boris Johnson, Carl Bildt și consilieri de securitate din mai multe state membre ale UE a plecat intenționat din gara Iahodin înainte de ora programată. Compania a susținut că este „foarte probabil” ca ținta dronei să fi fost, de fapt, trenul diplomatic, care plecase mai devreme decât era programat. Carl Bildt a publicat pe X un videoclip cu atacul și a afirmat că trenul lovit nu era cel în care se afla el, ci unul care a plecat la câteva minute după. El a precizat că trenul a fost evacuat pe măsură ce drona se apropia și că nu au existat răniți, invocând funcționarea unui „sistem de siguranță foarte bun”. În aceeași zonă, un alt tren în care se afla fostul director al CIA, David Petraeus, era încă în stația Iahodin în momentul loviturii, potrivit Ukrzalizniția. Boris Johnson a comentat, tot pe X, că atacul ilustrează tipul de lovituri „aleatorii și fără sens” pe care ucrainenii le suportă zilnic, inclusiv asupra căilor ferate civile. De ce contează: presiune pe nodurile de frontieră și pe fluxurile de transport Ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski, a descris atacurile tot mai frecvente ale Rusiei la granițele NATO drept „o escaladare”. Separat, duminică dimineață, un camion aflat la mai puțin de un kilometru de granița Ucrainei cu Polonia a fost lovit, iar punctul de trecere Dorohusk–Iahodin și-a întrerupt temporar activitatea, potrivit grănicerilor. Ministerul Apărării din Rusia a afirmat că a vizat infrastructura care facilitează transportul de mărfuri militare din Europa către vestul Ucrainei. În ultimele săptămâni, Rusia a început să vizeze punctele de trecere a frontierei Ucrainei cu aliații occidentali, ca parte a unei campanii mai intense de subminare a infrastructurii economice a Ucrainei, notează publicația. În plan practic, astfel de atacuri cresc riscul operațional pentru transporturi (inclusiv feroviare) în proximitatea frontierelor UE și pot genera întreruperi temporare în puncte-cheie de trecere, cu efecte în lanț asupra fluxurilor logistice din regiune. [...]
Donald Trump a relativizat acuzațiile privind un posibil sprijin chinez pentru Iran , sugerând că spionajul și schimburile de informații sunt practici reciproce între marile puteri, potrivit Economica . Declarațiile vin pe fondul relatărilor despre un presupus transfer de informații între China și Iran, într-un context sensibil pentru relația Washington–Beijing, înaintea unei vizite de stat a lui Xi Jinping în SUA, așteptată la final de septembrie. Trump a comentat subiectul la bordul avionului Air Force One, la o zi după ce Wall Street Journal a publicat un articol despre un presupus schimb de informații între China și Iran, informație preluată de Agerpres . Mesajul său a fost că acuzațiile de spionaj nu sunt unilaterale. „Ştiţi, când oamenii spun că China ne spionează, eu spun că au dreptate şi că şi noi îi spionăm.” „Asta facem noi. Practic, ei fac ce facem noi.” Contextul militar: atacul din Iordania Pe 17 iulie, Iranul a lansat rachete asupra bazei aeriene Muwaffaq Salti din Iordania, unde sunt staționate forțe americane. Atacul s-a soldat cu moartea a trei soldați americani. Ce se știe (și ce nu) despre rolul Chinei Potrivit Wall Street Journal, oficiali americani anonimi nu au identificat entitățile chineze implicate și nu au sugerat că guvernul chinez ar fi direct responsabil. Aceiași oficiali ar fi ridicat problema cu partea chineză, care ar fi cerut dovezi privind transferul unor imagini din satelit și nu ar fi recunoscut implicarea unor entități chineze în furnizarea lor către Teheran. Separat, în luna mai, Washingtonul a sancționat trei companii de sateliți cu sediul în China, acuzându-le că ar fi facilitat operațiuni militare iraniene. Miza economică și diplomatică China este unul dintre principalii parteneri economici ai Iranului, cumpărând o mare parte din producția sa de petrol, și un susținător diplomatic important al Teheranului. În acest context, orice acuzații legate de sprijin tehnologic sau informațional pentru operațiuni militare iraniene pot amplifica tensiunile dintre SUA și China, inclusiv în preajma vizitei de stat a lui Xi Jinping în SUA, programată pentru sfârșitul lunii septembrie. [...]
Grecia este presată să treacă de la reacție la prevenție în gestionarea virusului West Nile , pe fondul unuia dintre cele mai grave focare din ultimii ani, cu peste 200 de pacienți care au dezvoltat infecții ce afectează sistemul nervos central și cu decese „de ordinul zecilor”, potrivit news.ro . Miza operațională este construirea unui sistem de avertizare timpurie care să identifice zonele de risc înainte ca oamenii să se îmbolnăvească, în condițiile în care vremea rămâne favorabilă transmiterii. Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) se așteaptă ca în următoarele săptămâni să apară noi cazuri, ceea ce readuce în discuție capacitatea autorităților de a anticipa focarele, nu doar de a le contabiliza după apariția îmbolnăvirilor. De ce nu ajunge „pulverizarea” și ce ar trebui schimbat Petros Ligoxygakis , profesor de imunologie la Universitatea Oxford, a declarat pentru Agenția de Presă Atena-Macedonia (AMNA) că pulverizarea insecticidelor este o măsură importantă, dar insuficientă dacă nu este dublată de supraveghere continuă a țânțarilor și a locurilor de reproducere. „Pulverizarea insecticidelor nu este suficientă. Este o măsură importantă de control, dar trebuie însoţită de monitorizarea continuă a populaţiilor de ţânţari şi a locurilor în care aceştia se reproduc.” În viziunea sa, intervențiile ar trebui să înceapă cu câteva luni înainte de detectarea primului caz la om, prin identificarea zonelor în care țânțarii se pot reproduce. Monitorizarea sistematică a populațiilor de țânțari – deja realizată în Grecia – este relevantă tocmai pentru că poate indica momentul și zonele în care riscul crește. Un sistem integrat de avertizare timpurie: ce date ar combina Următorul pas, susține Ligoxygakis, ar fi trecerea de la simpla înregistrare a cazurilor la anticiparea focarelor, inclusiv prin modele matematice care să integreze mai multe tipuri de informații, precum: temperatura și precipitațiile; prezența apei stătătoare; populațiile de țânțari și prezența virusului în țânțari; cazurile anterioare la oameni și imunitatea populației; posibile rezervoare animale, precum păsările. Un astfel de sistem ar putea identifica zonele cele mai vulnerabile și ar permite intervenții înainte ca infecțiile să se răspândească. Dimensiunea reală a răspândirii și grupurile vulnerabile Ligoxygakis atrage atenția că numărul cazurilor raportate surprinde doar o mică parte din răspândirea reală: aproximativ 80% dintre infecții sunt asimptomatice, iar mai puțin de 1% evoluează către forme grave care afectează sistemul nervos central. În acest context, pacienții spitalizați reprezintă „vârful unui aisberg foarte mare”. Persoanele în vârstă sunt descrise ca fiind deosebit de vulnerabile, pe fondul îmbătrânirii sistemului imunitar, care reduce capacitatea organismului de a înlocui eficient celulele implicate în lupta cu infecțiile virale. Ce urmează: întrebarea dacă virusul a devenit endemic Profesorul mai spune că Grecia ar trebui să investigheze, prin studii epidemiologice și testarea populației pentru anticorpi, dacă virusul West Nile a devenit endemic în țară (adică prezent constant, nu doar în episoade izolate). În același timp, el consideră că Grecia are expertiza științifică și resursele necesare pentru un sistem de avertizare timpurie, cu potențială relevanță și la nivel european, în condițiile în care riscuri similare sunt menționate pentru Italia, sudul Franței și Spania. [...]
Un avans stabil al lui Marine Le Pen în sondaje pentru 2027 mută centrul de greutate al politicii franceze spre extreme , pe fondul unui „centru” slăbit și al unei economii descrise ca fiind în dificultate, potrivit news.ro , care citează o relatare Reuters bazată pe un sondaj Toluna Harris Interactive . Sondajul, realizat între 8 și 10 septembrie, o plasează pe candidata Rassemblement National (RN) , Marine Le Pen, pe primul loc în toate scenariile testate, cu un scor estimat între 33% și 36% în primul tur al alegerilor prezidențiale din 2027. Pe locul al doilea, în majoritatea scenariilor, este Jean-Luc Mélenchon (La France Insoumise – LFI), cu 15,5% până la 17% din intențiile de vot. Conform estimărilor menționate, Le Pen ar urma să îl învingă „cu ușurință” în turul al doilea. Cine mai contează în ecuația turului doi În scenariile analizate, fostul prim-ministru al lui Emmanuel Macron, Édouard Philippe, este singurul candidat de centru-dreapta care reușește să îl depășească pe Mélenchon într-un scenariu și să fie la egalitate cu acesta într-un altul. În rest, ceilalți candidați rămân în urmă în toate variantele testate. De ce este relevant pentru economie și mediul de afaceri Materialul notează că, pe măsură ce al doilea și ultimul mandat al lui Emmanuel Macron se apropie de final, președintele „nepopular” lasă în urmă „un centru politic golit de substanță” și „o economie slabă”, context care favorizează partidele „de linie dură”, precum RN și LFI. Pentru companii și investitori, o astfel de dinamică sugerează o perioadă prelungită de incertitudine politică, cu potențial de volatilitate mai mare în așteptările privind politicile economice. În plan de context, Jean-Luc Mélenchon a mai candidat de trei ori (2012, 2017, 2022), fără să ajungă în turul al doilea. Marine Le Pen a candidat tot de trei ori și a intrat în turul al doilea în 2017 și 2022, dar a pierdut în fața lui Macron. [...]
