Știri
Știri din categoria Externe
Noul premier al Ungariei, Peter Magyar, cere înghețarea unor transferuri suspecte și avertizează că oligarhii asociați fostei puteri își mută rapid banii și activele în afara țării, pe fondul schimbării de guvern, potrivit Wall-Street.
Magyar susține că persoane din cercul fostului premier Viktor Orbán ar transfera „zeci de miliarde de forinți” către destinații precum Emiratele Arabe Unite, Statele Unite, Uruguay și „alte țări îndepărtate”. Miza, în lectura noului lider, este dublă: prevenirea ieșirii capitalului înainte de instalarea noului executiv și blocarea unor posibile operațiuni de spălare de bani.
Potrivit declarațiilor citate, Magyar afirmă că Administrația Națională a Taxelor și Vamilor din Ungaria (NAV) ar fi suspendat mai multe transferuri de valoare ridicată, pe baza raportărilor venite de la bănci, „sub suspiciunea de spălare de bani”, în legătură cu cercul lui Antal Rogán.
În acest context, el cere conducerii NAV să înghețe „imediat” fondurile despre care spune că ar fi fost obținute ilegal și face un nou apel către Procurorul General și șeful Poliției Naționale să împiedice plecarea din țară a celor vizați, înainte de formarea unui guvern TISZA, invocând riscul ca aceștia să ajungă în jurisdicții din care extrădarea „nu este în prezent posibilă”.
Magyar mai afirmă că oligarhii legați de Orbán ar fi început să vândă TV2 și alte mijloace media „la prețuri sub cele de piață”, menționând și Lounge Event Kft, descrisă drept „nava amiral a propagandei” asociate lui Rogán.
Într-un mesaj publicat pe X, el le cere investitorilor „interni și internaționali” să evite achiziția de active „legate de mafie”, avertizând că, în caz contrar, s-ar putea confrunta cu Oficiul Național pentru Recuperarea și Protecția Bunurilor.
În același material este menționat că Viktor Orbán, aflat încă în funcție, a anunțat că nu va participa la următorul Parlament, potrivit hvg.hu. Grupul parlamentar al Fidesz ar urma să fie condus de Gergely Gulyás.
Orbán este prezentat ca membru al Parlamentului de 36 de ani, cu prima zi de mandat la 2 mai 1990, după alegerile libere de după schimbarea regimului.
Recomandate
Peter Magyar cere înghețarea unor transferuri externe suspecte de spălare de bani , susținând că „oligarhii” apropiați de Viktor Orbán ar muta zeci de miliarde de forinți în jurisdicții precum Emiratele Arabe Unite, SUA sau Uruguay, potrivit Antena 3 . Miza imediată este una de control al capitalului și de aplicare a legii: dacă acuzațiile se confirmă, autoritățile fiscale și judiciare ar putea bloca ieșiri de fonduri înainte de schimbarea guvernării la Budapesta. Într-o postare și o înregistrare video publicate sâmbătă seara pe rețelele sociale, liderul Tisza – prezentat ca viitor premier al Ungariei – afirmă că mai multe familii de oligarhi și-ar fi retras copiii de la școală și ar pregăti plecarea din țară către state din care extrădarea ar fi dificilă sau imposibilă. Ce susține Magyar despre transferuri și rolul NAV Magyar spune că Administrația Națională Fiscală și Vamală a Ungariei (NAV) ar fi suspendat „mai multe transferuri importante de bani” după informări primite de la bănci, sub suspiciunea de spălare de bani, în legătură cu o rețea asociată lui Antal Rogán. În același mesaj, el cere conducerii NAV să înghețe „imediat” fondurile despre care afirmă că ar fi fost obținute ilegal și solicită procurorului general, șefului Poliției Naționale și directorului NAV să rețină persoanele pe care le numește „infractori”, acuzate că ar fi prejudiciat „poporul ungar cu mii de miliarde de forinți”. „Oligarhii lui Orban transferă zeci de miliarde de forinți în Emiratele Arabe Unite, Statele Unite, Uruguay și în alte state îndepărtate.” Presiune și pe piața media: vânzări „sub prețul pieței” Separat, Magyar afirmă că ar fi în pregătire vânzarea unor instituții media din Ungaria „sub prețul pieței”, menționând TV2 și alte active, inclusiv Lounge Event Kft, despre care spune că ar fi legată de Rogán. El le cere investitorilor „responsabili”, din țară și din străinătate, să evite achiziția unor active cu legături „cu mafia”, avertizând că ar putea fi chemați să dea explicații la Oficiul Național pentru Recuperarea și Protejarea Activelor. Context politic: schimbare de putere după alegerile din 12 aprilie Antena 3 notează că Peter Magyar a obținut o victorie categorică la alegerile legislative din 12 aprilie, iar partidul său ar fi câștigat două treimi din mandate (138 din 199), în timp ce Fidesz ar fi obținut 55 de mandate. În același context, Viktor Orbán este citat spunând că „o eră politică s-a încheiat”, că este necesară „o reînnoire completă” a dreptei din Ungaria și că renunță la mandatul de deputat pentru a se ocupa de „reorganizarea taberei naționale”. Ce rămâne neclar Materialul redă acuzațiile și solicitările lui Magyar, însă nu include un punct de vedere al instituțiilor vizate (NAV, procurorul general, Poliția Națională) sau al persoanelor menționate, nici detalii verificabile despre sumele exacte ori despre transferurile suspendate. [...]
Australia introduce o taxă de 2,25% pe veniturile locale ale Google, Meta și TikTok dacă nu plătesc presa pentru știri , într-o mișcare care ridică direct costurile de operare ale platformelor și le împinge spre acorduri comerciale cu editorii, potrivit Antena 3 . Autoritățile australiene au prezentat marți legislația care taxează companiile Meta, Google și TikTok pentru știrile preluate de la organizațiile media din țară, relatează France 24, citată de Antena 3. Taxa este stabilită la 2,25% din valoarea veniturilor obținute în Australia de aceste companii. Platformele au însă o alternativă: pot plăti voluntar editorii locali pentru conținutul media preluat pe platforme, pentru a evita taxarea directă. Miza este să direcționeze o parte din valoarea economică generată de distribuția știrilor către redacții, într-un moment în care consumul de știri se mută tot mai mult pe rețele sociale. Ce urmărește legislația și cum limitează opțiunile platformelor Inițiativa este prezentată ca un sprijin pentru companiile media „aflate în dificultate”, pe fondul migrării audienței către platforme sociale. Prim-ministrul Anthony Albanese a spus că firmele de tehnologie vor avea oportunitatea de a încheia acorduri de conținut cu editorii de știri din Australia. Un element-cheie al proiectului este că platformele nu pot evita obligațiile prin eliminarea știrilor de pe platforme, opțiune pe care Meta și Google au folosit-o „în străinătate”, conform materialului. „Marile platforme digitale nu pot evita obligațiile, conform codului de negociere privind conținutul mass-media . În acest moment, organizațiile vizate sunt Meta, Google și TikTok”, a declarat Anthony Albanese. De ce contează economic: publicitate, trafic și bani către redacții Susținătorii demersului argumentează că platformele atrag utilizatorii cu știri și monetizează atenția prin publicitate online, bani care altfel ar ajunge la redacții. În sprijinul acestei idei, Antena 3 citează un studiu al Universității din Canberra, potrivit căruia mai mult de jumătate din publicul australian folosește rețelele de socializare ca sursă de știri. În practică, noul cadru pune platformele în fața unei alegeri cu impact financiar: fie acceptă costul fiscal (2,25% din veniturile locale), fie negociază plăți directe către editori pentru utilizarea conținutului de presă. [...]
Iranul ridică miza negocierilor pentru Strâmtoarea Ormuz , susținând că SUA nu mai pot „dicta” politica altor state, în timp ce Washingtonul analizează o nouă propunere a Teheranului pentru deblocarea rutei maritime, potrivit Agerpres . Iranul a blocat Strâmtoarea Ormuz de la începutul războiului cu SUA și Israel, pe 28 februarie, ceea ce a slăbit piețele energetice mondiale și a transformat strâmtoarea într-un punct central al negocierilor pentru încheierea conflictului. Negocieri blocate, în pofida armistițiului Tentativele de relansare a discuțiilor privind o încetare de durată a ostilităților și redeschiderea Strâmtorii Ormuz, inițiate în Pakistan în urmă cu peste două săptămâni, au eșuat până acum, deși un armistițiu este în vigoare de peste trei săptămâni. În acest context, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt , a declarat că o nouă propunere iraniană este „în curs de examinare”, după informații apărute în presă despre o ofertă a Teheranului pentru redeschiderea strâmtorii. Mesajul Teheranului: presiune politică și ofertă de cooperare militară Purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării iranian, Reza Talaei-Nik, a afirmat, citat de televiziunea de stat, că SUA „nu mai sunt în poziția de a-și dicta politica unor națiuni independente” și că Washingtonul trebuie să renunțe la „cerințele sale ilegale și iraționale”. Tot el a spus că Iranul este pregătit să își împărtășească „capacitățile de apărare militară” cu „țări independente”, în special cu statele membre ale Organizației de Cooperare de la Shanghai (OCS), înaintea unei reuniuni a miniștrilor apărării ai organizației în Kârgâzstan. OCS reunește, pe lângă Iran, zece țări, inclusiv China, India și Rusia, și își propune să fie o contrapondere la SUA. Teheranul a mai susținut, prin același oficial, că este gata să împărtășească membrilor OCS „experiența” sa privind „înfrângerea Statelor Unite”. [...]
Aleksandar Vučić avertizează că amânarea extinderii UE poate deschide spațiu pentru o influență americană mai puternică în Europa de Est, inclusiv în România , potrivit Mediafax . Mesajul are o miză de coeziune politică pentru Uniunea Europeană, în condițiile în care discuția se leagă direct de ritmul integrării statelor candidate și de capacitatea Bruxelles-ului de a rămâne actorul dominant în regiune. Declarațiile au fost făcute într-un episod al podcastului „The Rest Is Politics: Leading”, realizat de Alastair Campbell și Rory Stewart, în care liderul sârb a vorbit despre poziționarea Serbiei între UE, Rusia, China și Statele Unite. „Cred că America își va construi propria structură, luând cinci până la zece țări din Europa, în principal din Europa de Est, nu sub controlul lor, dar sub influența predominantă a Statelor Unite ale Americii, creând probleme pentru Uniunea Europeană.” Întrebat dacă se referă la o posibilă desprindere a unor țări din Est de nucleul vest-european al UE, Vučić a răspuns afirmativ. El a invocat explicit Polonia, România și Bulgaria, susținând că americanii ar putea discuta cu „o structură în Polonia”, „alta în România” și „alta în Bulgaria”, ceea ce ar complica menținerea coeziunii politice europene. Extinderea UE, prezentată ca decizie „strategică” În același context, Vučić a reluat ideea accelerării integrării statelor candidate în piața unică europeană. El a menționat propunerea promovată împreună cu premierul Albaniei, Edi Rama: acces mai rapid la piața comună și la spațiul Schengen pentru țările candidate pregătite, fără solicitări imediate precum drept de veto, comisari europeni sau locuri în Parlamentul European. Liderul de la Belgrad a pledat și pentru o abordare „la pachet” a statelor candidate, argumentând că primirea doar a unor țări precum Muntenegru sau Moldova, fără Serbia, „nu are sens”. Serbia este stat candidat la UE din 2012, iar negocierile de aderare au început în ianuarie 2014; potrivit Consiliului UE , 22 de capitole de negociere au fost deschise până acum. Referirea la România și Bulgaria, folosită ca argument în disputa despre extindere Vučić a criticat reticența marilor puteri europene față de extindere și a numit blocarea procesului „o mare greșeală strategică”. „Dacă nu vor, fac o mare greșeală strategică.” În același interviu, el a comparat situația actuală cu aderarea României și Bulgariei, susținând că cele două țări nu ar fi îndeplinit toate cerințele la momentul intrării în UE. Totodată, Vučić a indicat greșit anul aderării, vorbind despre 2004; România și Bulgaria au devenit membre ale Uniunii Europene la 1 ianuarie 2007. „Cred că era 2004 când România și Bulgaria au aderat la Uniunea Europeană. Îndeplineau ele toate cerințele, toate solicitările, chiar și astăzi? Nu este cazul.” Context: respingerea etichetei de „marionetă a Rusiei” Vučić a respins și acuzațiile că Serbia ar fi „marioneta Rusiei”, susținând că prezentarea relației Occident–Rusia este adesea simplificată. „Există nuanțe, multe nuanțe de gri. Nu totul este alb și negru.” El a legat atitudinea publicului sârb față de Rusia de bombardamentele NATO din 1999 și de statutul Kosovo, acuzând statele occidentale că au schimbat frontierele Serbiei și că acest precedent a fost observat ulterior și de alte state. [...]
Vizita de stat a regelui Charles în SUA este folosită ca instrument diplomatic pentru a calma tensiunile Washington–Londra , pe fondul războiului din Iran și al criticilor președintelui Donald Trump la adresa guvernului britanic, potrivit CNN . Regele Charles al III-lea și regina Camilla au ajuns luni în Statele Unite pentru o vizită de patru zile, organizată în contextul marcării a 250 de ani de la independența SUA. În prima zi, cei doi s-au întâlnit la Casa Albă cu președintele Donald Trump și cu prima doamnă, Melania Trump, pentru un ceai, după care au participat la o recepție de tip „garden party” la reședința ambasadorului britanic din Washington, DC. Miza vizitei depășește protocolul, în condițiile în care relațiile SUA–Marea Britanie sunt descrise ca fiind tensionate din cauza războiului din Iran. CNN notează că Trump a criticat refuzul premierului Keir Starmer de a sprijini militar SUA, iar guvernul britanic speră ca turneul regelui să contribuie la detensionarea relației bilaterale, chiar dacă monarhul trebuie să rămână deasupra politicii. Discurs în Congres, pe fondul unui incident de securitate Vizita are loc și pe fondul unui atac armat la o gală de presă din Washington, DC , produs sâmbătă. CNN relatează că regele este așteptat să facă o referire scurtă la incident în discursul programat marți, în fața unei sesiuni comune a Congresului. În același timp, programul include o primire ceremonială completă la Casa Albă, planificată pentru marți dimineață, după întâlnirea informală din prima zi. Semnale publice despre „relația specială” Deputatul ambasadorului britanic în SUA, James Roscoe, a declarat pentru CNN că vizita subliniază dorința regelui de a „întări și stabiliza” relațiile bilaterale. Într-o formulare citată de publicație, Roscoe a descris începutul relației SUA–Marea Britanie drept „accidentat”, dar a susținut că, în timp, aceasta a devenit „cea mai importantă relație” din ultimii 250 de ani. Un alt reper de context menționat de CNN: este prima dată când un monarh britanic în exercițiu vizitează Casa Albă din 2007, când regina Elisabeta a II-a s-a întâlnit cu președintele George W. Bush. [...]
O posibilă dronă căzută pe un bloc a declanșat evacuarea temporară a locatarilor dintr-o scară din centrul Chișinăului , într-o intervenție de securizare care arată presiunea operațională pusă pe autorități în astfel de incidente, potrivit Mediafax . Incidentul a fost semnalat în noaptea de luni spre marți, după ce un cetățean a anunțat Poliția Republicii Moldova că a găsit „un obiect asemănător unei drone” în sectorul Centru al capitalei. La fața locului au intervenit specialiștii Secției Tehnico-Explozive, care au securizat zona. Ca măsură de precauție, locatarii din scara unui bloc au fost evacuați temporar, până la examinarea și ridicarea obiectului. Ce se știe despre obiect și ce urmează Conform informațiilor preliminare comunicate de poliție, obiectul este avariat, după ce ar fi lovit acoperișul blocului. Urmează să fie examinat în detaliu de experți, iar polițiștii au deschis cercetări pentru a stabili circumstanțele. [...]
